The Catcher In The Sand

Uneori profețiile se împlinesc. Mie mi se întâmplă destul de rar, dar iată, una dintre previziunile făcute de mine la începutul lui 2021 este pe cale să se întâmple. Scriam atunci, în primul articol al anului, că cel puțin unul dintre giganții care domină industriile tehnologiilor avansate (ceea ce numim hi-tech) ar putea trece printr-o restructurare semnificativă în cursul anului care începea. Este exact ceea ce se petrece în ultimele luni la Facebook, și sunt semne de schimbare semnificative nu numai acolo, ci și la Amazon, de exemplu. Mi-a atras atenția însă în ultimele săptămâni încă o evoluție importantă. General Electric și Facebook sunt două companii foarte diferite, care au totuși multe elemente comune. Ambele sunt companii gigantice, care s-au extins în domenii foarte diverse de activitate. General Electric este un veteran al industriei americane care a traversat două schimbări de secol de la înființare. Facebook este o firmă a secolului 21. Ambele au anunțat aproape simultan restructurări importante. Care sunt direcțiile? Ce ar avea de învățat Facebook din evoluția și experiența lui General Electric?

General Electric (GE, cum este cunoscuta în America și în lume) are 129 de ani de istorie. Actul formal de naștere a fost semnat în 1892, în orășelul Schenectady din statul New York, ca rezultat al unirii firmei locale Edison General Electric Company, a lui Thomas Edison, cu Thomas Houston Electric Company din Lynn, Massachusetts, cu sprijinul financiar al unei bănci din grupul lui J.P. Morgan. În 1896 a devenit companie publică, și a fost una din cele 12 firme americane ale căror acțiuni la bursă au format indicele Dow Jones, rămânând una dintre componentele calculului acestui index în majoritatea timpului scurs de atunci. Istoria lui General Electric a fost pentru multă vreme o istorie de expansiune pe piața americană și apoi pe cele internațională și globală, de diversificare a gamei de produse și de servicii, realizate prin achiziții, contopiri și investiții. Începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea și pentru cea mai mare parte a secolului XX, General Electric a dominat piața americană și a fost un producător major pe cea internațională în domenii dintre cele mai diverse: iluminarea publică și a locuințelor, aparate casnice, receptoare, aparatură pentru studiouri și emițătoare pentru radio și televiziune, locomotive, turbine electrice, motoare pentru avioane și alte componente pentru industria aeronautică, instalații eoliene, aparatură medicală. GE a contribuit la programul nuclear american în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și la programele NASA de explorare a spațiului cosmic. Singurul domeniu în care succesul i-a ocolit a fost cel al fabricării de calculatoare, domeniu din care General Electric s-a retras. Asta se petrecea la sfârșitul secolului trecut și era probabil unul dintre semnele unor probleme majore.

Ambiția de a produce orice era legat de electricitate a dus la formarea unui uriaș conglomerat. Între 1981 și 2001 firma a fost condusă de Jack Welsh, figura legendară, considerat un geniu al organizării și administrării operațiilor. La ieșirea sa la pensie, a primit un ‘pachet de compensare’ în valoare de 417 milioane de dolari. Problemele nu au întârziat însă să iasă la suprafață imediat după plecarea lui. Trei crize financiare au zguduit economia mondială de atunci, și firmele ale căror profiluri nu erau adaptabile și ale căror structuri nu erau suficient de solide nu au rezistat sau au fost nevoite să facă schimbări semnificative. Sinergia internă, principiul care domina firmele conglomerat cum era și GE, masca în multe cazuri lipsa de rentabilitate a unora dintre fabrici, departamente sau linii de activitate. Jeff Immelt, CEO-ul ales de Welsh, care a condus firma intre 2001 și 2017, nu a avut viziunea sau curajul unor măsuri radicale. Înlocuitorul său a rezistat doar un an, și doar venirea la conducerea firmei în 2018 a lui Larry Culp a dat semnalul schimbărilor atât de necesare. Culp este primul șef executiv (CEO) adus din exterior. Valoarea de piață a lui General Electric este astăzi de 121 de miliarde de dolari, cam o cincime (ajustată pentru inflație) din maximul atins în secolul trecut, când GE era cea mai valoroasă firmă din lume (astăzi acest loc este ocupat de Apple).

Schimbările anunțate pe 9 noiembrie înseamnă pași decisivi spre simplificare prin vânzarea liniilor de business și operații mai puțin productive și restructurare, prin împărțirea lui General Electric în trei companii publice diferite și independente. Prima va fi specializată în motoare de avioane, o piață în care GE produce în prezent două treimi din motoarele care echipează avioanele liniilor aeriene civile. Cea de-a doua va produce turbine, instalații și sisteme de producție a energiei electrice, care acoperă cam o treime din piața mondială. În fine, a treia va fi specializată în domeniul aparaturii pentru sistemele medicale, furnizând cele mai moderne instalații pentru spitalele lumii. Dispar complet (mai ales prin vânzări) fabricile care produc aparatură casnică. GE renunță și la girarea operațiunilor financiare care susțineau intern întreaga structură a conglomeratului, dar și ofereau finanțări în condiții avantajoase consumatorilor. Acestea sunt lăsate pe seama băncilor.

Din multe puncte de vedere, Facebook pare o versiune în secolul XXI a lui General Electric. Cu o valoare de piață de aproape un trilion de dolari, este a șaptea cea mai valoroasă firmă din lume. La fel cum GE dorea să fie producătorul de produse electrice cât de aproape de exclusiv pentru clienții săi, Facebook și-a dezvoltat în jurul platformei sale de rețea socială aplicații care permit comunicația interumană (WhatsApp, Messenger), depozitarea informației digitale și grafice (Instagram), accesul la realitățile virtuale și extinse prin hardware video specializat (Oculus, Portal). A lansat un ‘portofel virtual’ (Novi) și studiază introducerea propriei cripto-monete (Diem). Dacă GE tindea cu un secol din urmă să fie furnizorul și punctul central de achiziționare pentru toate produsele electrice, Facebook sau Meta, cum ar trebui să învățam să o numim după anunțurile din 28 octombrie, dorește să devină furnizorul și portalul de acces pentru toate produsele și serviciile din lumea aplicațiilor digitale și a comunicațiilor pe Internet. Atrage atenția accentul sporit pus pe aplicațiile legate de casă (comunicații în familii și între familii, divertisment, jocuri, biroul virtual și aplicațiile care înlesnesc telemunca) și accentul pus pe aplicațiile și aparatele de realitate virtuală (căștile Cambria) și extinsă (Oculus Quest), care urmează să fie integrate cu conceptul de prezență (identitate confirmată și securizată, localizare geografică și în spațiul internetic). Rețineți termenul Horizon Home, care reprezintă aplicația de bază sau portalul de legătură dintre casă-locul de muncă virtual și Universul Meta (Metaverse). Aplicațiile financiare mizează, la fel ca o mare parte din restul industriei la ora actuala, pe tehnologiile blockchain.

Răspunsul consumatorilor și al analiștilor la anunțurile făcute de Mark Zuckerberg la Connect 2021 a fost mixt. Consensul sugerează că este vorba despre o lărgire a sferei aplicațiilor care folosește tehnologii software noi dar verificate, evitând o schimbare radicală de arhitectură și păstrându-i pe actualii utilizatori în spațiul lor familiar și cu interfețele de utilizator cu care erau obișnuiți. Vectorii de creștere identificați de Zuckerberg par a se afla în spațiul aplicațiilor casnice și al telemuncii, plus o interesantă intrare în domeniul aplicațiilor vehiculare prin intermediul ochelarilor inteligenți, anunțați în cooperare cu Ray-Ban și BMW. În aceste domenii, concurență va fi însă acerbă, căci firme ca Microsoft și Amazon se afla aici de câțiva ani buni. Va fi evitată o ciocnire competitivă directă sau se va ajunde la o formă sau alta de alianțe și integrări? Rămâne de văzut. Alți analiști și mai ales competitori au fost mai puțin diplomați afirmând că Facebook reîmpachetează aplicații într-un concept integrativ existent deja, pretinzând că ar fi vorba despre ceva inovator. Problema principală este însă cea legată de încrederea sau mai bine zis susceptibilitatea consumatorilor fata de o firmă care a dovedit în numeroase rânduri că are probleme și în păstrarea informației utilizatorilor, și în folosirea ei în scopul optimizării comerciale. Nu se poate spune că Facebook nu a depus eforturi în aceste direcții, de la moderarea și filtrarea traficului considerat nociv (cu aplicații AI și cu 40 de mii de angajați în echipe de supraveghetori) și înființarea unui sistem independent de apel al deciziilor pentru Facebook până la cele 5 miliarde de dolari pe care firma i-a investit în acest an în securizarea informației. Consumatorii și forurile regulatorii au devenit însă din ce în ce mai sceptici. Dezvăluirile lui Frances Augen, o fostă salariată a firmei, în documente publicate de Wall Street Journal și în comisiile Congresului American, au întărit percepția unei firme care pune interesul comercial înaintea protecției informației despre cei care folosesc aplicațiile sau care aparține acestora. Unii comentatori au început să-și pună întrebarea dacă problema nu este chiar Mark Zuckerberg însuși, a cărui imagine publică este compromisă și orice măsuri ar anunța sau despre care se știe că sunt luate sub îndrumarea lui sunt privite cu suspiciune. Mark însă nu pare că are nicio intenție să se retragă. Evoluția de la Facebook la Meta oferă însă oportunitatea unei repoziționări.

Ce putem învăța punând alături cele două cazuri? Schimbările și restructurarea companiei General Electric au ca scop continuarea liniilor principale de producție în domenii esențiale în secolul XXI, în care firma și-a demonstrat expertiza și în care domină piețele. Desigur, doar viitorul va spune cât de inspirate au fost aceste decizii. În cazul lui Facebook, anunțul Meta pare destul de asemănător celui făcut în 2015 de Google, care a creat firma ‘umbrelă’ Alphabet și organizații paralele pentru tehnologiile noi și pentru cercetare. Schimbarea nu este structurală, fiind vorba despre o evoluție, și nu o revoluție. GE pare să fi învățat că este nevoie de o reducere a dispersării și de focalizarea eforturilor pe liniile principale de expertiză. Facebook se consideră încă în faza de expansiune. Ambele companii evoluează spre structuri mai descentralizate. Și în cazul lui General Electric și în cazul lui Facebook este vorba despre depășirea unor crize în evoluțiile unor mari firme americane, care la anumite momente în timp au încercat să producă aproape totul, pentru cât mai mulți consumatori. Ambele încearcă să analizeze problemele, să identifice cauzele lor structurale și să facă schimbările necesare pentru a se adapta realităților și evoluțiilor economice și tehnologice. În ce măsură vor reuși? Vom urmări și vom relata.

(Articolul a apărut iniţial în revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)