Septembrie. Luna sfârşitului vacanţelor şcolare şi a concediilor de vară, luna de început a anului de studii academice şi a stagiunilor teatrale şi muzicale, şi una dintre lunile preferate pentru anunţurile de produse noi în lumea tehnologiilor avansate. Nu este deci de mirare că în cele 11 zile petrecute în Statele Unite in recenta mea călătorie am avut parte de câteva ştiri spectaculoase legate de domeniul hi-tech, pe care am hotărat să le împărtăşesc în articolul de astăzi al rubricii CHANGE.WORLD.
sursa imaginii https://en.wikipedia.org/wiki/History_of_Google
Să începem însă cu o aniversare. S-au împlinit la 15 septembrie 20 de ani de la înregistrarea domeniului google.com. A fost una dintre etapele iniţiativei care începuse cu doi ani înainte la întâlnirea dintre Larry Page şi Sergey Brin, studenţi la Stanford University, care se întâlniseră pentru a colabora la un proiect care să exploreze modelul matematic şi de aici extinderea capabilităţilor reţelei World Wide Web. Primul nume al proiectului a fost BackRub şi avea ca idee principala acordarea de ponderi de importanţă diferitelor pagini în căutarea pe arborele în continuă extindere al Web-ului. Primul server pe care a rulat masina de căutare avea o cutie construită din piese de Lego. Compania însăşi a fost botezată şi încorporată cam un an mai târziu, aşa încât diferite surse (inclusiv cele ale lui Google) menţionează diferite date de naştere. Cert este că astăzi Google şi-a extins mult operaţiile şi şi-a diversificat profilul devenind una dintre companiile globale cele mai importante din Internet în multiple domenii de cercetare şi dezvoltare. Au apărut şi destule controverse legate de modul de operare, finanţele companiei, legăturile cu organizaţiile guvernamentale şi apărarea sferei private a utilizatorilor, dar motorul de căutare rămâne referinţa principală şi un fel de indicator de succes al companiei. Voi menţiona doar două cifre. În fiecare lună din ultimii câţiva ani peste un miliard de utilizatori diferiţi operează peste zece miliarde de căutări apăsând butonul ‘Search’ al lui Google.
sursa imaginii https://www.amazon.com/b?ie=UTF8&node=17044620011
Firma Amazon, competitorul lui Google în multe domenii, a făcut un anunţ important pe plan organizatoric, care a trezit în mod special interesul multora dintre oraşele cu potenţial economic, în special în America de Nord. Este vorba despre căutarea printr-un proces public şi relativ transparent a locaţiei celei mai potrivite pentru al doilea sediu al companiei, care se adaugă campusului existent din Seattle. De ce această formă inedită de alegere a locului de operare, care după estimările companiei va reprezenta o investiţie de cel puţin 5 miliarde de dolari şi va genera mai mult de 50 de mii de locuri de muncă? (şi acestea sunt numai investiţiile directe ale companiei). Ghicesc două motive principale. Primul este legat de faptul că în condiţiile în care din ce în cele mai multe decizii ale companiilor hi-tech sunt considerate controversate şi sunt examinate foarte atent şi de opinia publică şi de agenţiile guvernamentale, este în interesul tuturor ca acest proces de decizii să fie cât mai deschis şi mai vizibil. Al doilea motiv este legat de personalitatea deosebită a fondatorului şi liderului firmei Amazon, Jeff Bezos, un antrepenor căruia îi place să facă lucrurile altfel decât alţii şi în general le face bine. Care sunt oraşele cu cele mai mari şanse de a câştigă competiţia şi a deveni gazdă celui de-al doilea sediu al lui Amazon? CNN citează opt oraşe favorite în acest stadiu: Atlanta, Pittsburgh, Toronto, Dallas, Austin, Boston, San Jose şi Washington, DC.
sursa imaginii http://www.telegraph.co.uk/technology/2017/09/12/apple-iphone-8-iphone-x-launch-event-live-updates/
A avut loc şi mult aşteptata lansare a modelelor noi ale liniei iPhone, o lansare aniversară, ţinând cont că s-au împlinit în săptămânile care au trecut şi zece ani de la lansarea primului telefon mobil al firmei, devenită în deceniul care a trecut liderul necontestar al pieţei. Modelele iPhone 8 (în două variante) şi iPhone X aduc câteva elemente tehnologice şi de interfaţă umană semnificative (ecranul acoperă acum întreagă suprafaţă a aparatelor, re-încărcarea bateriei este fără fir) dar şi ridică pragul de preţ până la 1000 de dolari. Rămâne de văzut cum va răspunde piaţa şi dacă acest salt în preţ care atinge şi un prag psihologic va fi considerat de un număr acceptabil de utilizatori ca fiind compensat de capabilităţile suplimentare oferite.
sursa imaginii https://www.washingtonpost.com/news/speaking-of-science/wp/2017/09/15/the-cassini-spacecraft-just-crashed-into-saturn/?utm_term=.ca3d28e67464
Veşti din sistemul solar. Şi-a încheiat la 15 septembrie misiunea de explorare spaţială proba Cassini lansată de NASA cu 19 ani şi 11 luni în urmă, la 15 octombrie 1997. A fost una dintre misiunile cele mai rodnice ale agenţiei spaţiale americane, care a avut că ţintă principala culegerea de informaţii cât mai detaliate despre a şasea planetă a sistemului solar, planeta Saturn. Au durat 7 ani până când Cassini a ajuns în proximitatea lui Saturn şi s-a plasat în orbita acesteia în 2004. De pe Cassini a plecat proba Huygens care a coborât pe suprafaţa satelitului Titan. Rămasă aproape fără combustibil, proba spaţială a efectuat sâmbăta trecută un ultim zbor comandat spre atmosfera planetei, culegând şi transmiţând spre Pământ până în ultimele secunde de existenţă informaţii despre compoziţia atmosferei, condiţiile climatice, câmpurile magnetice. A fost un ‘sfârşit eroic’ dacă vreţi, şi pentru o vreme spaţiul din jurul lui Saturn rămâne complet ‘întunecat’ în termeni de comunicaţie, căci nu mai există acolo nici o misiune activă de explorare.
sursa imaginii http://www.independent.co.uk/news/world/americas/irma-hurricane-solar-flare-weather-communications-satellite-sun-x-class-orbital-earth-a7932821.html
Pentru emisfera vestică ultima lună a fost una a încercărilor meteorologice de extremă intensitate. Nu mai puţin de trei uragane au luat naştere în Atlantic în această perioadă, iar două dintre ele, Harvey şi Irma au devastat la început insule din arhipelagul Caraibelor şi apoi au lovit partea continentală a Statelor Unite, în special statele Texas şi Florida, respectiv. Organizarea sistemelor de protecţie împotriva catastrofelor naturale şi în special a celor de comunicaţie a fost pe măsură, şi a contribuit la urmărirea fenomenelor meteorologice, prevederea evoluţiei acestora şi luarea de măsuri de protejare a vieţilor omeneşti şi a proprietăţilor din zonele afectate. Coincidenţa a făcut ca în paralel cu Irma să aibă loc şi o erupţie solară de intensitate neobişnuită care a pus la încercare comunicaţiile prin satelit. Sistemele nu au fost nepregătite, de mulţi ani experţii guvernamentali şi privaţi şi organizaţiile de standardizare lucrează la construirea de sisteme tehnice dintre cele mai robuste care să asigure continuitatea comunicaţiilor vitale şi să dea prioritate comunicaţiilor de urgenţă. Cazurile de acest fel se numesc ‘zi de viscol’ (ele fiind valabile şi puse în funcţiune şi în timpul iernilor, în caz de viscole de mari proporţii). În cazurile lui Harvey şi Irma au ajutat şi organizaţiile guvernamentale, şi companiile private, şi organizaţii internaţionale cum ar fi International Telecommunications Union (ITU) şi rezultatul a fost, în pofida proporţiilor fără precedent şi a timpului scurt în care două uragane majore au lovit unul după celălalt Statele Unite, un număr relativ redus de pierderi de vieţi omeneşti.
sursa imaginii https://www.theverge.com/2017/9/14/16306528/yumi-robot-abb-debut-orchestra-conductor-italy
Într-o notă ceva mai lejeră. Am discutat multe dintre aplicaţiile roboticii în prezent şi în viitor. Iată una care cred că este nouă pentru toţi: robotul dirijor. Numele său este YuMi, este fabricat de firma ABB (concepţia este elveţiană, producţia suedeză) şi şi-a făcut debutul dirijoral în Teatrul Verdi din Pisa, într-un concert prilejuit de deschiderea Festivalului de Robotică. Sub bagheta lui YuMi orchestra simfonică din Lucca şi celebrul tenor Andrea Bocelli au interpretat 18 piese muzicale diferite între care celebra arie ‘La Donna e Mobile’. Impresiile au fost amestecate. Pe de-o parte execuţia se spune că a fost foarte exactă, pe de altă parte impresiile unor participanţi (între care violonistul american Brad Repp) au notat faptul că lipseşte din prestaţia robotului elementul de libertate şi improvizaţie, caracteristică a creativităţii marilor dirijori. Dileme ca acestea le-am întâlnit şi în alte domenii în care sunt introduşi roboţii. Nimic nou sub soare s-ar zice, nici în robotică, şi nici în muzică.
(Articolul a aparut initial in revista culturala ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)
