2020 este un an special din multe puncte de vedere. Am scris cam de multe ori aceste cuvinte în ultima vreme și probabil că le voi mai scrie încă de multe ori. Pandemia a schimbat multe planuri și a afectat viețile tuturor. Eram curios să văd care va fi impactul Coronei asupra Premiilor Nobel, una dintre instituțiile cele mai stabile din calendarul internațional. Remarcabil, lucrările comisiilor care decid câștigătorii și anunțurile acestora au avut loc conform planurilor inițiale. În săptămâna dintre 5 și 12 octombrie, câte o comisie pe zi, s-au anunțat câștigătorii în ordinea stabilită și respectată de mulți ani. În articolul de astăzi al rubricii CHANGE.WORLD voi trece în revistă câștigătorii premiilor și principalele lor realizări în cele trei domenii ale cercetării științifice premiate Nobel – medicină, fizică și chimie.
Daca procesul de selecție și decizie pare să se fi desfășurat aproape ca în orice alt an, ceremoniile vor fi foarte diferite în 2020. În momentul în care scriu acest articol nu este clar dacă festivitățile de decernare, care au loc în mod tradițional în Sala de Concerte din Stockholm (Stockholms Konserthus), respectiv la sediul Primăriei din Oslo pentru Premiul Nobel pentru Pace, vor avea loc, chiar și într-o variantă redusă, sau vor fi transformate într-un eveniment complet virtual. Este sigur însă că faimoasele banchete ale laureaților stabilite tradițional pentru data de 10 decembrie au fost anulate pentru prima dată din 1956, când anularea s-a datorat intervenției sovietice în Ungaria. Banchetul suedez care se desfășoară sub patronajul familiei regale adună în fiecare an peste 1300 de invitați și are loc din 1930 în clădirea Primăriei din Stockholm. Am avut și eu ocazia să vizitez această construcție extrem de interesantă, inaugurată la 23 iunie 1923, la exact 400 de ani de la intrarea în Stockholm a regelui Gustav I, întemeietorul dinastiei Vasa și cel care a introdus Reforma în Scandinavia. Pe cât este de sobră și de integrată în peisaj văzută din exterior, pe atât este clădirea mai somptuoasă în interior, cu Sala Albastră cu arcade în stil toscan și cea mai mare orgă din Scandinavia și cu Sala de Aur în care mozaicul format din peste 18 milioane de piese reprezintă imagini din istoria și mitologia țărilor nordului. Clădirea este construită în exclusivitate din materiale provenind din Scandinavia. În acest an însă, la 10 decembrie, aceste săli vor rămâne pustii. Suedia, una dintre țările care a adoptat o politică diferită de majoritatea restului lumii în combaterea pandemiei, se confruntă și ea cu efectele acesteia și poate și ale propriilor decizii.
Nu știu dacă și când vor fi atribuite Premii Nobel pentru Medicină legate de COVID-19. Sper că se va întâmpla cât mai repede, căci omenirea are mare nevoie de succese în găsirea unor tratamente și crearea imunizării care să ne descotorosească de această boală. Premiul Nobel pentru Medicină atribuit în acest an nu este complet fără legătură cu acest domeniu, întrucât a fost atribuit pentru ‘contribuții decisive’ în descoperirea unui alt virus care afectează omenirea, răspunzător de moartea a peste 400 de mii de oameni anual, virusul Hepatitei C. Laureații sunt americanul Harvey Alter (născut în 1935, afiliat la Institutul National de Sănătate din Bathesda, Maryland), Michael Houghton (născut în Regatul Unit în 1949, actualmente asociat cu Universitatea din Alberta, Canada) și Charles M. Rice (născut în California în 1952, în prezent la Universitatea Rockefeller din New York). Hepatita este o boală cunoscută din antichitate, iar cauzele formelor A și B erau deja identificate din secolul trecut. Identificarea virusului Hepatitei C are o importanță deosebită din mai multe motive. În primul rând, detectarea bolnavilor permite aplicarea tratamentelor adecvate, ceea ce reduce rata mortalității și a cazurilor grave. Descoperirile celor trei laureați ai Nobelului au permis efectuarea de analize de sânge sensibile care au eliminat riscul hepatitei transmise prin transfuzie într-o mare parte a lumii. Această descoperire a permis, de asemenea, dezvoltarea de medicamente antivirale care pot vindeca boala. Există acum o perspectivă clară de eradicare a Hepatitei C în decurs de câteva decenii. Metodologia de analiză și detectare a virusului are importanță și aplicabilitate în alte maladii virale, inclusiv în cele din familia căreia îi aparține COVID-19.
Premiul Nobel pentru Fizică ne poartă, aparent cel puțin, spre un domeniu mai puțin legat de aplicabilitatea imediată – găurile negre sau, daca vreți, cel mai întunecat secret al Universului, cel care ne leagă de Creație și poate și de ceea ce s-a întâmplat înainte de Creație. Și acest premiu este împărțit de trei laureați, dar în mod inegal, spre deosebire de premiul pentru Medicină. Jumătate din premiu a fost atribuit englezului Charles Penrose de la Universitatea din Oxford, născut în 1931, cel care a demonstrat matematic în 1965, la zece ani după moartea lui Einstein, legătura dintre găurile negre și teoria relativității generalizate. A trecut mai mult de jumătate de secol de atunci, dar Penrose a continuat și a aprofundat cercetările sale legate de găurile negre, cu rigoarea matematică a teoreticianului, dar legându-le de descoperirile care au confirmat existenta acestora. Cercetările sale mai recente leagă găurile negre de momentul zero al nașterii Universului, teoria Big Bang și modelul cosmologic asociat. Una dintre consecințe ar fi o scurgere de energie între Universul de acum și cel dinaintea creației, fiind vorba deci despre o axă a timpului generalizată, care ar admite și valori negative. Cercetătorii care își împart cealaltă jumătate premiului pentru fizică din acest an, germanul Reinhard Genzel, născut în 1952 și asociat cu Institutul Max Planck și cu Universitatea Berkeley, și Andrea Ghez, născută la New York și afiliată cu Universitatea din Los Angeles, au fost premiați pentru descoperirea unui obiect compact super-masiv în centrul galaxiei noastre, care reprezintă în fapt o confirmare practică a demonstrațiilor teoretice ale lui Penrose. Metodologia și instrumentația inventate de echipele lui Genzel și Ghez explică nu numai comportamentul astrelor în apropierea găurilor negre, ci și traiectoriile tuturor corpurilor stelare care compun galaxia. Se poate spune că realizările celor trei laureați leagă istoria Universului de viitorul explorării acestuia.
Premiul Nobel pentru Chimie este împărțit în acest an de două cercetătoare: Emmanuelle Charpentier, născută în Franța în 1968 care lucrează pentru Institutul Max Planck, secția de studiu a științei patogenilor din Berlin, și americana Jennifer A. Doudna, născută în 1964 la Washington, DC și afiliată la Universitatea Berkeley, California. Este pentru prima dată în istoria premiilor Nobel când două femei își împart un premiu. Despre domeniul în care activează cu succes cele două femei de știință am mai scris în rubrica CHANGE.WORLD. Ele au inventat o metodă de editare a genomului, numită metaforic „foarfece moleculare”, care permite intervenții directe în structura genetică și oferă promisiunea de a vindeca într-o zi bolile moștenite și chiar cancerul. Această metodă cunoscută sub numele de CRISPR / Cas9 poate fi utilizată pentru a schimba ADN-ul animalelor, plantelor și microorganismelor cu o precizie extrem de ridicată. În fapt, genetica se află acum, datorită progreselor înregistrate de cele două cercetătoare și echipele lor, într-un stadiu în care realizabilitatea practică a operațiilor de inginerie genetică a depășit studiul consecințelor acestora. Cu alte cuvinte, putem opera cu precizie la nivelul materialului genetic, dar nu o facem deoarece încă nu știm exact care pot fi consecințele. Este un domeniu în care cercetările continuă în ritm accelerat în multe locuri din lume, și în care prevăd evoluții spectaculoase în viitorii ani. Poate chiar și viitoare premii Nobel.
(Articolul a apărut iniţial in revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)
