MAXIMUM nu este MINIMUM

Aparitia unei noi reviste este un lucru bun, si cred ca trebuie dat credit oricarei noi publicatii, asa incat cand am aflat ca Teshu Solomovici a luat initiativa de a incerca sa umple golul lasat de disparitia MINIMUM-ului lui Mirodan, am fost dispus sa dau acest credit. Am cumparat primul numar si impresiile mele din examinarea sumarului si citirea catorva dintre articole sunt amestecate. Continuitatea cu revista lui Mirodan este in asemanarea catorva rubrici si structura generala, dar cand incepi sa citesti articolele in multe dintre ele lipseste profunzimea si consistenta. MAXIMUM pare sa doreasca a fi mai mult informativa, este la zi cu aparitii editoriale si evenimentele culturale din spatiul israelian si evreesc (sau de interes insraelian sau evreesc) de limba romana, cu relatari scurte de o pagina sau doua sau de o coloana sau doua. Lipsesc insa criticile literare serioase, lipseste complet creatia literara originala daca excludem un cupletzel al lui Lica Bluthal ocazionat de aparitia revistei. Tocmai pe acestea le-as cauta intr-o revista care vrea (probabil) sa fie altceva si sa se adreseze altui public decat ‘Revista familiei’. Unele dintre relatarile istorice par interesante, altele reiau tot felul de stiri mai mult sau mai putin senzationale unele dintre care le-am citit pe Internet sau in alte parti (cum ar fi cea despre supozitia ca Hitler ar fi supravietuit razboiului si si-ar fi incheiat linistit zilele in Argentina). Nici conflictele si rivalitatile de la Comunitatea din Romania nu ma intereseaza prea tare, dar poate sunt altii care sunt interesati. O mare parte din articole sunt scrise si semnate de Teshu, probabil si unele rubrici nesemnate ii apartin, iar alte contributii se ocupa de cartile scrise si editate de Teshu (articolul Doinei Meseles ‘ Teshu – 23 de carti’). Despre cartea ‘Viata si moartea maresalului Ion Antonescu’ nu aflam mai nimic, cea mai mare parte a paginii dedicate cartii povesteste despre episodul mortii ‘eroice’ a maresalului (care a dat comanda plutonului propriei executii) relatat in carte (asta a fost semnificativ in biografia lui Antonescu?), dar o cronica mai consistenta despre carte insasi trebuie cautata in alta parte. Cine a pierdut cumva articolul apocaliptic al lui Vlad Solomon aparut in ACUM in ajunul Zilei Independentei si replica lui Boris Marian Mehr le poate gasi si pe acestea reproduse in paginile revistei. Dintre articolele care mi-au placut mentionez interviul cu regizorul Alexandru Solomon, culegerea din textele lui Norman Manea despre “strainul” din noi si dintre noi, o frumoasa analiza a primelor poeme ale lui Tristan Tzara si a modului in care au fost receptate in istoriografia literara romaneasca semnata de Zoltan Terner, si articolul lui Teshu despre relatia intre Eliade si ideologia legionara. Initiativa de a continua ‘Dictionarul neconventional …’ este salutara, dar rezultatul va fi judecat dupa valoarea contributiilor celor care vor continua opera de acolo unde destinul l-a intrerupt pe Mirodan.

Desigur, este vorba doar despre primul numar, si aceste impresii trebuie revizitate dupa inca cateva aparitii. Poate ca redactorii au incercat sa includa prea multe in acest prim numar, si in cele viitoare va fi mai mult spatiu si timp pentru a intra in profunzimea pe care unele dintre subiectele abordate o merita. Voi continua sa urmaresc MAXIMUM, dar am senzatia ca nu voi gasi (nici) aici acea revista culturala de calitate pe care o merita spatiul israelian si evreiesc de limba romana si pe care cel putin partial o gaseam in MINIMUM-ului lui Mirodan

This entry was posted in presa and tagged , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *