Erica Hoffer – La New York, pe poteci mai putin batute

Erica Hoffer mi-a permis preluarea pe blog a notelor ei de calatorie din vizita facuta recent la New York. De aceasta data va fi vorba despre cateva expozitii si muzee mai mici, din acelea pe care placerea de a le descoperi si vizita ti-o poti permite numai dupa ce ai epuizat obiectivele ‘importante’.

——————————————

Am descoperit ca americanii au maestria de a face din orice subiect o expozitie cel putin, daca nu un muzeu.  Ma gandesc de unde vine aptitudinea asta pe care nu am vazut-o si in alte aspecte ale vietii americane. Poate  din necesitatea de a explica oamenilor cu capacitati reduse sau cu un attention span limitat anumite fapte. Este aptitudinea de a face orice explicatie pe intelesul tuturor, de a inventa metode audio vizuale inedited.

Pe scurt, in vizita  din saptamana trecuta m-am ferit de muzeele mari cu sali infinite cu sute de picturi atarnate. Pentru a ilustra compunerea de jos am pus fotografii care ilustreaza expozitiile respective.

1. In Lower East Side “The Tenement Museum” care poveste (printre altele, nu numai) etosul emigrarii evreilor din Europa de est de la inceputul secolului trecut. Muzeul se afla intr-o casa in care stateau un numar de familii in conditii teribile de inghesuiala si saracie. Spre deosebire de muzeele clasice in care se viziteaza camera cu mobilele si ustensilele din acea perioada, in acest muzeu s-au ales un numar de subiecte si fiecare este prezentat de o ghida. Eu am ales subiectul castigarii existentei (in idish parnuse). Expozitia se numeste Sweatshop Workers. Cu ajutorul ghidei am urmarit viata a doua familii, una, familia Levine,  care avea o manufactura chiar in incinta locuintei, cu muncitori angajati care lucrau in living room si bucatarie. Am cunoscut aceasta familie din momentul in care ajunge la NY,  am urmarit educatia copiilor si am luat parte la succesul commercial al parintilor care dupa multi ani in care atelierul se afla in apartamentul lor , reusesc sa se elibereze finalmente de aceasta viata incomoda si ajung sa mute atelierul in alt loc inafara casei.  O alta familie mai instarita, familia  Rogarshevsky, reprezentata prin masa ei festiva de Vineri seara, reuseste de la inceput sa se puna pe picioare fara sa aibe atelier in casa. Copiii lor sunt trimisi la scoli mai bune iar stranepoatele in rochii elegante dupa gustul American sunt fotografiate la nunta in familie. Fotografia reda toata satisfactia acestei familii care a reusit sa “ajunga”. Nu numai emigratia evreilor din Europa de Est este reprezentata la acest muzeu. Si emigratia irlandeza, la fel de saraca, a fost povestita intr-o alta vizita ghidata in aceasta cladire.

 


2. Expozitia Beatrix Potter, la biblioteca Morgan. B. Potter, autoare a unor carti de copii deosebit de reusite care il au ca protagonist pe iepurasul Peter Rabbit. Aceste carti s-au nascut din scrisorile illustrate ale autoarei catre copiii prietenilor ei. Este vorba de scrisorile adresate lui Noel Moore, un copil des bolnav, fiul guvernantei lui Beatrix Potter. Autoarea isi ilustreaza scrisorile cu mici desene in creion. Cu timpul, aceste scrisori au devenit povestiri, publicate pentru prima data in 1983, iar eroul, Peter Rabbit, iepurasul imbracat in hainita albastra a devenit iubitul copiilor din toata lumea.  Expozitia e la biblioteca bogatasului Pierpoint Morgan. o cladire superba, largita in 2006 de arhitectul Renzo Piano pentru care a primit premiul Pritzker si renovata in 1910 de firma McKim, Mead & White.

 

 

Beatrix Potter - letter to Noel Moore

 

3. Expozitia “Eruv” la Yeshiva University, 15 W 16th Str. Pentru cine nu stie, si nici eu nu am stiut asta mult timp, eruv este fizic o sfoara sau sarma intinsa intre stalpi de telefon sau iluminatia orasului. Conceptual eruvul are o mare importanta in viata evreilor religiosi. In lipsa acestui fir care delimiteaza spatiul in jurul casei sau al asezarii, evreii religiosi nu au voie sa care lucruri, sa impinga carucioare in timpul Shabatului.  Existenta acestui fir subtire le mareste spatiul in jurul casei incat in chii lor, ceea ce fac in spatiul delimitat de eruv e ca si ar face in interiorul casei. In Statele Unite, eruvul este pe de o parte o delimitare a spatiului in care stau destui evrei , dar si o integrare in viata urbana americana.

 

 

4. “Parfumuri (Scents)” la Museum of Arts and Design la Columbus Circle. Aceasta este prima expozitie a unui muzeu in care crearea unui parfum este considerat un act de creatie artistica. Expozitia se concentreaza asupra a 12 parfumuri create intre 1889 si 2012 care reprezinta metode sau curente diferite in aceasta arta, de exemplu  Chanel 5 creat in 1921.

 

 

Cel mai neobisnuit aspect al acestei expozitii este aspectul spatiului ei: o incapere minimalista toata in alb pe al carei pereti sunt montate urne care emit valuri ale parfumului respectiv. Textul alaturat fiecarei urne descrie creatorii, anul creatiei si genul de parfum (modern, abstract sau brutalist).  O incapere alaturata permite vizitatorilor o noua examinare a acestor parfumuri, interactiva de data asta,  vizitatorii avand posibilitatea de a caracteriza parfumuri alese.

5. Imbracamintea studentilor de la Ivy League in decursul anilor (la Fashion Institute) 7th Av cu 27th str.

Expozitia se numeste Ivy Style, adica stilul vestimentar care caracterizeaza studentii de la universitatile renumite in care deobicei studentii nu numai ei mai brilianti dar a caror parinti aveau posibilitatile materiale de a trimite copii la aceste institutii prestigioase. Stilul Ivy league origineaza de la inceputul anilor 1900, in ultimul secol s-a raspandit mult inafara de universitatile de elita. Expozitia este aranjata in mod tematic si nu chronologic, in sectii care acopera difersele activitati studentesti, clase, camine studentesti, sporturi, evenimente festive.

 

Expozitia este interesanta fiindca e evident ca look-ul Ivy care a dat dovada de capacitatea de a supravietui  testul timpului este de fapt look-ul pur american.

 

 

6. Garage sale al artistei Martha Rossler la MOMA. Cati dintre noi nu avem pasiunea sa cotrobaim prin bibelouri, bijuterii, vase de servit si alte obiecte care se aduna prin case. Artista Martha Rossler  a umplut un spatiu enorm la muzeul de arta moderna MOMA cu obiecte de zi de zi din casa ei, din casele salariatilor MOMA si donate de public. Artista, prezenta in tot timpul expozitiei si luand parte activ la targuitul in sine,  examineaza de fapt reactia publicului la acest happening popular si arata fotografii si filme video facute in timpul expozitiei.  Prin aceasta expozitie, muzeul isi demonstreaza apropierea de strada, de viata de toate zilele, de posesiunile care ne inconjoara si ne caracterizeaza.

 


This entry was posted in art, Erica Hoffer, travel and tagged , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *