Am discutat și vom mai discuta în articolele rubricii CHANGE.WORLD despre schimbările care au avut loc între ‘înainte’ și ‘după’ Corona și la rolul Internetului în aceste schimbări, dar și în continuarea sub forme diferite a vieții economice, sociale, culturale, de familie, a tuturor în aceste vremuri ciudate. Voi încerca în articolul de astăzi să descifrez câteva dintre secretele rezilienței rețelei globale și să atrag atenția asupra pericolelor care planează asupra dezvoltării sale viitoare. În perioade de criză, cum este cea prin care trece acum întreaga planetă, fie că este vorba despre oameni, fie că este vorba despre sisteme mai complexe, calitățile, dar și defectele devin mai evidente, pericolele sunt mai acute, dar se nasc sau devin mai clare și oportunitățile.
Cum s-a modificat traficul pe Internet, în ultimele opt luni? Ceea ce se petrece pe Internet reflectă ceea ce se întâmplă în viețile utilizatorilor. Sute de milioane de oameni și-au încetat activitatea la sediile companiilor și instituțiilor în care lucrau și o parte însemnată dintre ei au trecut la modul de lucru de acasă. Școlile s-au închis și zeci de milioane de elevi și studenți au trecut la moduri de învățământ la distanță. Cinematografele, teatrele, sălile de concerte sunt pustii și consumatorii de cultură zăvorâți în locuințe au căutat alternative în vizionarea pe ‘streaming’ a filmelor, spectacolelor, concertelor. Marile și micile magazine au fost forțate să se închidă, la fel și multe restaurante, în schimb comenzile pe Internet cu livrare la domiciliu au devenit modul de a face cumpărături al multor familii. Membrii acestora au rămas separați geografic și au făcut din conferințele video o obișnuință zilnică, mai ales când este vorba despre contactele cu persoanele în vârstă. Rezultatul acestor schimbări a fost o creștere între 40% și 200% a nivelelor de trafic, raportat la lunile anului 2019, și schimbarea structurii traficului spre un procentaj mai mare de aplicații ‘real-time’ (streaming sau conferințe). Aceste cifre diferă, desigur, în raport cu zonele geografice și cu perioadele de izolare și de carantină. A urmat o perioadă de reveniri graduale spre restabilirea activităților economice și sociale, dar pandemia COVID-19 nu se lasă învinsă cu ușurință, și în multe țări suntem martorii unui ‘al doilea val’, cu noi carantine, izolări și alte masuri restrictive, mai ales acum, spre revenirea sezonului rece în emisfera nordica. Dacă estimările experților sunt corecte, vaccinurile vor fi accesibile majorității populației planetei doar în a doua jumătate a anului 2021. Revenirea la ‘normalitate’, când și dacă se va petrece, nu va mai fi spre aceeași ‘normalitate’. O parte dintre tendințele pe care le considerăm acum temporare și unele dintre obiceiurile sociale și culturale achiziționate în timpul pandemiei vor deveni permanente.
Rețeaua globală a fost pregătită și la nivelul infrastructurii, și la nivelul aplicațiilor și a rezistat neașteptat de bine până acum, în pofida creșterii nivelurilor de trafic și a schimbărilor structurii acestuia. De la începutul anului 2020, nu a fost înregistrată nicio o defecțiune majoră și nicio perioadă în care zone geografice întinse să fie private de servicii de conectivitate pe Internet. Secretul se află în arhitectură. Protocolul Internet (Internet Protocol – IP) este simplu, robust și distribuit în componente care își au fiecare dintre ele locul, rolul și logica lor. Tocmai această distribuire în spațiu a responsabilităților administrative și lipsa unui centru de coordonare (care ar fi și un centru de paralizare în cazul unui atac cibernetic sau a unei funcționări defectuoase) fac din Internet o rețea extrem de stabilă. Daca privim diagrama logică a Internetului, vedem că rețelele de acces (care pot fi chiar și cele construite în jurul routerele noastre de acasă) sunt legate la centre regionale și/sau la furnizori de servicii Internet (Internet Service Providers – ISP), adică firmele cu care încheiem contracte pentru a ne asigura conectivitatea la lume. Acestea sunt legate între ele prin conexiuni multiple, care se ajută unele pe altele în situații de supra-sarcină sau de defecțiuni. Metoda respectivă se numește conectivitate redundantă și, pentru a întări fiabilitatea, legăturile pot fi pe medii multiple – de exemplu, cabluri optice inter-oceanice sau comunicații prin sateliți. Daca apare o defecțiune sau o suprasolicitare, daca are loc un atac cibernetic sau alte evenimente neprevăzute care taie una dintre liniile importante, traficul este preluat de celelalte și totul se întâmplă automat, deoarece aceasta reziliență este intrinsecă standardelor Internetului.
În vremuri obișnuite, planificatorii de rețele se pregătesc pentru două scenarii extreme care, în jargonul profesioniștilor, se numesc ‘scenariul viscolului’ și ‘scenariul Super Bowl’. ‘Scenariul viscolului’ descrie paralizarea traficului într-o zona geografică întinsă a Internetului, ca urmare a unui eveniment meteorologic sau unei alte catastrofe naturale sau produse de persoane care taie comunicațiile și întrerup alimentarea cu energie electrică. ‘Scenariul Super Bowl’ (sau, dacă vreți, ‘Scenariul Finalei Cupei Mondiale la Fotbal’) descrie comportarea rețelei într-o perioadă cu trafic de vârf, în timp real, datorat unui eveniment major, să zicem o finală a unui sport de mare popularitate. Pandemia a pus rețelele ISP din întreagă lume în situații în care au loc simultan ambele cazuri extreme. Dacă Internetul a rezistat, unul dintre secrete a fost traficul direct (‘end to end’) de la un utilizator la altul sau de la utilizator la serverele care furnizează conținut. Observați primele două diagrame din articol. Nu apar în ele frontiere geografice. Dar tocmai acesta este pericolul, care a devenit și el mai evident în această perioadă de criza. Fragmentarea Internetului s-a produs deja în unele zone ale lumii din motive politice. De exemplu, conform informațiilor opoziției și ale presei internaționale, președintele Bielorusiei, Alexander Lukașenko ar fi ordonat întreruperea accesului la Internet al bielorușilor pe fondul protestelor de stradă în urma realegerii sale contestate. Între timp, se pare că Rusia ia masuri de imitare a Iranului și a Chinei, în crearea unui „intranet gigantic”, controlat de guvern, în care cetățenii din țară nu au acces direct la Internetul global. Un ‘intranet’ este o rețea care se comportă tehnic precum Internetul, dar care este constrânsă la un spațiu virtual, de cele mai multe ori identic cu un spațiu geografic. Comunicațiile nu mai sunt ‘end-to-end’ decât în interiorul intranetului. Utilizatorii pot comunica doar cu acei alți utilizatori și accesa acele știri și surse de conținut cultural sau științific care sunt aprobate de autorități.
Nu sunt la mijloc doar interese politice. ‘Internetul balcanizat’ sau ‘splinternetul’, cum a început să fie numit și de experți, dar și de presă, își are originea în divizarea și fragmentarea planetei și a societăților care o compun, din motive diverse: tehnologie, comerț, politică, religie, naționalism și interese naționale divergente. Această fragmentare are însă nu numai repercusiuni politice, ci și tehnice. Barierele de conținut ridicate la frontierele interne ale Internetului încalcă unul dintre principiile de bază ale familiei de standarde IP – funcțiile fiecăruia dintre straturi. Conținutul trebuie filtrat, redirecționat, uneori distrus. Sunt la mijloc nu numai resurse uriașe de calcul, dar însăși arhitectura edificiului, cea care contribuie la robustețea și scalabilitatea Internetului, este pusă la încercare. Societatea Internetului (Internet Society), forul non-profit care girează activitatea arhitectonică și tehnică în domeniu, a tras un serios semnal de alarmă, lansând la 9 septembrie 2020 o ‘trusă de instrumente’ menită să ajute factorii de decizie politică să alinieze propunerile de reglementare și tehnice cu viziunea unui Internet deschis, sigur și accesibil la nivel global. ‘Trusa de instrumente’ stabilește modul în care noile legi și tehnologii ar trebui aplicate pentru a proteja mai degrabă decât a submina cei cinci piloni fundamentali care caracterizează rețeaua de rețele: 1. Infrastructură accesibilă, cu un protocol comun, care facilitează conectivitate globală nelimitată; 2. Arhitectură deschisă, cu componente interoperabile și refolosibile; 3. Administrare descentralizată și un sistem de trafic unic și distribuit, pentru a favoriza creșterea rețelelor locale; 4. Identificatori globali universali pentru adresabilitate consistentă; 5. Neutralitate tehnologică, pentru a elimina barierele din calea inovației.
Este oare prea târziu? Fragmentarea rețelei globale este o realitate în multe părți ale Internetului și, cel puțin din punct de vedere politic, evoluțiile nu sunt promițătoare. Tendința nu pare reversibilă, însă este poate limitabilă. Soluția nu se află exclusiv în mâinile inginerilor și nici ale politicienilor, ci în colaborarea dintre aceștia. Dreptul la libertate on-line a fost inclus de Organizația Națiunilor Unite ca o componentă a drepturilor fundamentale de libertate de comunicare și de acces la informație, protejate de Declarația Universala a Drepturilor Omului din 1948. Inginerii trebuie să fie în continuare încurajați și stimulați să dezvolte Internetul, pe baza arhitecturii deschise și a principiului comunicației ‘end-to-end’ fără restricții. Organizațiile internaționale, cum este Internet Society, trebuie să continue să ofere soluții, precum ‘trusa de instrumente’ care să estimeze orice inițiativă de legiferare și regularizare a comunicațiilor, având că referință cele cinci principii. Standardizarea tehnică internațională trebuie să fie accesibila tuturor. Organizațiile politice trebuie să încurajeze guvernele lumii să coboare barierele și să liberalizeze accesul pe Internet, în toate direcțiile și la toate nivelele. Cea mai periculoasă strategie ar fi ignorarea pericolelor. Ca și în cazurile extremismului politic și a încălcării drepturilor omului, soluțiile de compromis și de falsă pacificare invită și încurajează conflictele. Viitorul economiei și al societății globale depinde de Internet.
Ceea ce se întâmplă pe Internet depinde și de noi.
(Articolul a apărut iniţial in revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)