Statul Israel va împlini anul viitor 75 de ani de existență. O țară tânără și în același timp una dintre cele mai vechi din lume dacă o considerăm o continuatoare peste milenii a regatelor evreiești. La fel, limba ebraică, limba în care a fost scris Vechiul Testament, renăscută începând cu sfârșitul secolului 19 și permanent modernizată de atunci, a generat o literatură dinamică și diversă. Cititorii din Romania au făcut cunoștință cu scriitorii israelieni de limba ebraică încă din anii ’80 ai secolului trecut când a apărut în colecția Globus a Editurii Meridiane prima ediție românească a romanului ‘Soțul meu, Michael’ al lui Amos Oz. După 1990 numărul autorilor traduși din ebraică și a cărților israeliene publicate în limba română a crescut rapid. Suficient pentru un top consistent. Ca de obicei, amintesc că este vorba despre un clasament subiectiv, că ordinea nu este întâmplătoare dar nici nu reprezintă vreo judecată valorică absolută, iar comentariile și completările sunt binevenite.
1. Amos Oz
La 28 decembrie 2018 Amos Oz s-a alăturat uneia dintre cele mai ilustre categorii de scriitori: autori iubiți de public și apreciați de critici, care nu au primit și nu vor mai primi niciodată Premiul Nobel pentru Literatură. Născut în 1939 la Ierusalim, Oz a fost un romancier, memorialist și eseist de excepție, dar și un activist pentru pace, un umanist curajos a cărui voce clara și luciditate excepțională lipsesc teribil literaturii, culturii și vieții sociale a Israelului. Editura Humanitas i-a dedicat o serie de autor în care au apărut majoritatea scrierilor sale (vreo 20 de cărți în total). A vizitat România și dialogul său din februarie 2012 cu Gabriel Liiceanu pe scena Ateneului Român va rămâne negreșit în amintirea celor care au fost atunci în sală sau au urmărit înregistrarea accesibilă și acum pe YouTube.
2. A. B. Yehoshua
Tot la Ierusalim s-a născut în 1936 A. B. Yehoshua (a se citi Alef Bet Yehoshua, alef și bet fiind primele două litere ale alfabetului ebraic). Era descendentul unei familii sefarde cu tradiție de cărturari, originară din Salonic. Romanele sale exploră prezentul israelian, trecutul apropiat sau îndepărtat, rădăcinile personale și culturale ale personajelor. Moartea sa în iunie 2022 a lăsat încă un gol imens în cultura și viața intelectuală israeliana. În România a fost puțin tradus, cea mai populară dintre cărțile sale aici fiind probabil ‘Misiunea directorului de resurse umane’ apărută în 2011 la Editura Polirom, carte care a fost și ecranizată și filmată în Romania, ocazie cu care scenariștii și realizatorii filmului au și mutat o parte din acțiune din Ucraina (cum scrise Yehoshua) în România. Alte cărți remarcabile ale sale cum sunt ‘Călătorie la capătul mileniului’ sau ‘Domnul Mani’ își așteaptă încă traducătorii și publicarea.
3. David Grossman
Născut în 1954, David Grossman este cel mai tânăr membru al triumviratului de prozatori născuți la Ierusalim care au dominat viața literară israeliană în ultimele două-trei decenii. Ceilalți doi, Amos Oz (1939 – 2018) și A.B. Yehoshua (1936 – 2022), erau cu o jumătate de generație mai în vârstă decât Grossman, dar numele celor trei este asociat de obicei și datorită calităților literare ale cărților lor și activismului politic în favoarea coexistenței și căutărilor unei soluții pașnice a conflictului dintre evrei și arabii palestinieni, ceea ce îi plasează pe toți trei în Israel în emisfera stângă a hărții politice. Și-a început cariera ca om de radio, și prima sa carte de succes, ‘Timpul galben’, publicată în 1987, este documentară, ocupându-se de viața în teritoriile ocupate de Israel după Războiul de Șase Zile. Viața personală i-a fost marcata de tragedia morții în 2006 a fiului sau, Uri, în al doilea război dintre Israel și Liban. Câteva dintre romanele sale de succes au fost publicate de editurile Polirom, Univers și Niculescu. Printre ele: ‘Un cal intră într-un bar’ (premiul Man Booker International), ‘Până la capătul Pământului’, ‘Cartea de gramatică interioară’, ‘De mine viața și-a tot râs’.
4. Aharon Appelfeld
Aharon Appelfeld (1932 – 2018) a fost probabil cel mai important scriitor israelian de limbă ebraică născut în România, sau mai exact în România Mare, căci satul Sadova unde și-a petrecut primii ani de viață face astăzi parte din Ucraina. În casă limba principală era germana. Odată cu izbucnirea războiului, familia să a fost supusa legilor rasiale, la fel ca întreaga populație evreiască din România. În 1941 mama sa a fost împușcată și Appelfeld, copil unic, a fost deportat în Transnistria. Avea să fie despărțit de tatăl său (pe care îl vă reîntâlni după mai bine de un deceniu în Israel) și va supraviețui vreme de doi ani în păduri și ghettouri. Opera sa literară reflectă experiența de supravieuitor al Holocaustului, care este tema majoră abordată în aproape toate cărțile sale. Câteva dintre ele au fost publicate în România de editurile Polirom, Univers și Hasefer. Printre ele ‘Badenheim 1939’ (care are și o versiune pentru scena), ‘Caterina’, ‘Povestea unei vieți’, ‘Pe neașteptate, dragoste’.
5. Eshkol Nevo
Eshkol Nevo este unul dintre cei mai populari prozatori israelieni contemporani, citit, apreciat, premiat, ecranizat și tradus în numeroase limbi străine. Este născut la Ierusalim în 1971, iar educația a primit-o în Israel și în Statele Unite, unde familia lui a trăit o vreme, în perioada copilăriei și adolescenței. Este nepotul lui Levi Eshkol, primul-ministru al Israelului în perioada Războiului de Șase Zile. Excelează și în romane și în proza scurtă, și o parte dintre scrierile sale s-au bucurat de versiuni teatrale și cinematografice. Editura Humanitas-fiction și mai precis colecția ‘Raftul Denisei’ a publicat trei dintre cărțile sale (‘Trei etaje’, ‘Simetria dorințelor’, ‘Ultimul interviu’). Sper că va apare în curând și ‘Neuland’, care este în opinia multor cititori cea mai bună carte scrisă de el până acum.
6. Etgar Keret
‘The New York Times’ l-a caracterizat drept ‘geniu’, iar Salman Rushdie a scris despre el că este ‘un scriitor nemaipomenit … cum nu e altul printre cei pe care-i știu’. Acestea sunt doar două dintre aprecierile extrem de entuziaste pe care le-a adunat scriitorul israelian Etgar Keret. Născut în 1967 la Ramat Gan într-o familie de evrei polonezi supraviețuitori ai Holocaustului, Keret a debutat la 25 de ani. A doua sa carte – ‘Dor de Kissinger’ -, publicată cu doi ani mai tărziu, l-a consacrat în Israel și peste hotare ca pe unul dintre cei mai interesanți autori de povestiri scurte ai generației sale. Creator multi-disciplinar, căutând permanent noi modalități de exprimare, Etgar Keret s-a remarcat și ca scenarist și regizor de film, având în palmares, printre altele, și un premiu Caméra d’Or la Cannes (în 2007). Multe dintre realizările sale cinematografice și pentru televiziune sunt rezultatul colaborării cu soția sa, Shira Gefen, fiica poetului, umoristului și publicistului Jonathan Gefen și sora lui Aviv Gefen, unul dintre cei mai populari cântăreți israelieni. Volumele sale de proză au fost traduse în 42 de limbi, iar în 2019 una dintre culegerile sale de povestiri a primit Premiul Sapir, echivalentul israelian al premiilor Goncourt sau Pullitzer. Volumul de povestiri ‘Si deodata cineva bate la usa’ este o experienta de lectura cu totul speciala, dar toate cele trei carti ale lui publicate (pana acum) de Editura Humanitas-fiction merita a fi cautate si citite.
7. Zeruya Shalev
Zeruya Shalev este una dintre scriitoarele israeliene cele mai cunoscute pe plan internațional, cărțile ei fiind traduse din ebraică în 27 de limbi, unele devenind best-sellers în țările respective. Născută în 1959 într-un kibbutz de pe malul lacului Tiberiada, face parte dintr-o familie cu renume în literatura și arta israeliană, tatăl, soțul și mai ales vărul ei (Meir Shalev – #10 din top) fiind cu toții scriitori cunoscuți, de succes și de valoare. Biografiei ei include un moment fractal care s-a petrecut în anul 2004, când Zeruya a fost grav rănită într-un atentat terorist cu bombă la Ierusalim. Se poate spune că și creația sa literară – că tematică și ca stilistică – a fost marcată și divizată de acest eveniment. În prima perioadă, cărțile sale cele mai cunoscute sunt romane sentimental-erotice scrise dintr-o perspectivă feminină îndrăzneață, cărți care i-au asigurat consacrarea internațională. Tonul cărților scrise și publicate după 2004 este mult mai sumbru, iar tematicile morții și a destinului revin în mod obsedant. Traducerile cărților sale sunt publicate în România de Editura Polirom. Dintre titluri amintesc: ‘Thera’, ‘Viața amoroasă’, ‘Soț și sotie’.
8. Dror Mishani
Se scrie și se citește, ca peste tot, și multă literatură polițistă în Israel. Din păcate foarte puțin a fost tradus în limba română și publicat în România. Dror Mishani (născut 1975), de exemplu, este un scriitor de succes, tradus și publicat în multe limbi. Romanele sale cele mai cunoscute îl au că erou pe inspectorul Avraham Avraham, și ele prezintă o imagine interesantă a societății israeliene contemporane, dintr-o perspectivă inedită. Singura carte (după câte stiu eu) din această serie publicată în România este ‘Dispariția’ apărută în 2013 în Editura TREI. Este o carte recomandată nu numai amatorilor genului.
9. Nava Semel
‘A fost odată ca niciodată în Bucovina. Un nume de basm că o fantezie literară.’ Așa începe romanul ‘Fanny și Gabriel’ al Navei Artzi, apărut în editura Hasefer, din păcate într-o traducere a traducerii engleze și nu a originalului în limba ebraică. (Mai sunt încă vreo câteva exemple. Mi se pare de neînțeles recurgerea la traduceri din traduceri, în condițiile în care există sute de mii de vorbitori de limbă română și ebraică). Nava Artzi (1954 – 2017) a fost prozatoare, dramaturgă și scenaristă. Era fiica lui Yitzhak Artzi, politician și membru al Knesset, unul dintre puținii israelieni veniți din România care a făcut carieră politică, și a lui Mimi (Margalit), o supraviețuitoare a lagărului de concentrare de la Auschwitz. Era sora mai mică a muzicianului rock israelian Shlomo Artzi. Cărțile ei se ocupă de problemele celor din „a doua generație” (copiii supraviețuitorilor Holocaustului) din Israel, din care făcea parte. Personajele ei sunt israelieni care se confruntă cu problemele de identitate, cu traumele părinților și cu cicatricile trecutului dureros.
10. Meir Shalev
S-ar putea ca ‘Roman rusesc’, romanul de debut al lui Meir Shalev (născut în 1948) și publicat în 1988 să rămână cea mai bună carte a sa. A fost tradusa în limba română și publicată de Editura Univers. Este un roman-fluviu, o poveste istorică și de dragoste care se întinde de-a lungul a mai multor decenii, urmărind destinul a patru tineri (trei băieți și o fată) emigrați în Palestina la începutul secolului 20. Este unul dintre textele literaturii israeliene care se aproprie cel mai mult de stilul realismului magic, o carte fermecătoare.
Sursele imaginilor: