A murit o prietena. Unii ar spune ca este vorba despre o prietena virtuala, pentru ca nu am cunoscut-o niciodata desi locuiam in acelasi oras, dar cine ma cunoaste stie ca pentru mine si datorita profesiei si datorita firii mele nu exista frontiere dintre real si virtual. A fost deci o prietena reala.
sursa myfreewallpapers.net
Anuntul a venit ca un trasnet pe una dintre listele internetice la care particip, lista care fusese creata in special pentru ea, si care adunase in jurul ei prieteni virtuali din toata lumea. Una dintre colegele de lista citise pe blogul ei incredibilul:
http://luanazosmer.com/2010/12/anunt/
Si totusi poate nu a fost ceva neasteptat. In definitiv ea scrisese cu cativa ani in urma despre cartierul ei vecin cartierului meu din orasul ei care este si orasul meu:
Vecinul meu a murit ca o pasare
a cazut de pe craca
la modul cel mai absolut.
S-a urcat în copacul ala
Si buuuuuffffffff
poate va întrebati
daca mai am vecini în viata
mai am, nu multi:
fiindca ieri mi-a murit o vecina :
fuma ca un sarpe
se zice c-a facut cancer la plamîni
fumatul dauneaza la sanatate
altaieri a murit feciorul vecinei care-a murit ieri
mînca ca un porc,
i s-au umplut venele de grasime
si pffffffffffffffffffff, a cazut lat.
Saptamîna trecuta a murit fiica
fiului vecinei mele care-a murit ieri
zice lumea ca fugea ca un cal
a facut infarct.
De-atitea figuri de stil, pe bune,
cred c-o sa ramîn fara vecini.
Pacat e un cartier cumsecade asta
ai n-o sa se mai mute nimeni
de frica sa nu moara
ca sa-mi serveasca mie
termen de comparatie.
(sursa – fisierul Files al listei discutii2006)
Pe listele romanesti Hana a fost ceea ce se numeste o figura controversata. A intretinut polemici cu multi alti particpanti, si opiniile ei sau stilul ei au deranjat pe unii. Am avut si eu dispute cu ea, in legatura cu unele subiecte nu vedeam lucrurie la fel, si mie mi-a luat un timp pana cand sa-i citesc si sa-i inteleg stilul si sa invat sa traiesc cu el. Ea nu stiu si nu voi sti daca mi l-a citit pe al meu pana la capat. Mai avea Hana inca o trasatura de caracter, vai, atat de rara in zilele noastre – curajul de a recunoaste o greseala comisa in valtoarea discutiilor internetice si puterea de a intinde mana spre impacare fostilor ‘adversari’ de disputa. Nu cred ca nu ii pasa de reactiile celor cu care discuta, din contra cred ca era unul dintre cei carora le pasa enorm de ceea ce simt partenerii de discutie. In orice discutie, in tot ce a scris am impresia ca cel mai important pentru ea era sa fie ea insasi, sincera, impartasind ceea ce stie si exprimand ceea simte. Iata-o intr-o disputa sa-i zicem politica, scriind despre tara in care traim, tara noastra.
Acum despre viata-n israel.Viata-i buna daca te uiti obiectiv. mai ieftina
decit in multe alte tari, mai calduroasa decit in multe alte tari mai
prietenoasa decit in multe alte tari.Aici,contrar stirilor din presa n-o sa
te lase nimeni lesinat de foame si nici cazut pe strada, mereu se va gasi
cineva sa-ti dea o mina de ajutor.Amestecatura de natii ne ajuta sa nu fim
snobi prosteste, nivelele sint mai sterse si chiar daca urlu eu ca ne
mincam intre noi apoi ne mincam intre noi mult mai blind decit in alte
parti. dar, la partea cu educatia stam deosebit de prost si-asta e vina, sa
zicem a unei democratii prost intelese, la partea infractionala incepem sa
ne tampim sub influentele rusesti si asiatice iar politic ne-am cam culcat
pe laurii razboiaielor cistigate-n urma.Avem deocamdata un guvern corupt
si-n fata nu prea se vede cine-ar putea face un guvern necorupt,politicienii
de anvergura au murit si noua generatie cam schioapata.Razboiul sta mereu
dupa un colt sau altul si mereu tre sa fim pregatiti pentru el. Si culmea e
ca nimeni nu vrea razboi, nimeni decit cine vrea razboi fiindca nu e la el
in tara. razboiul vreau sa spun.
(sursa – fisierul Files al listei discutii2006)
sursa artistiromani.wordpress.com
Unul dintre cliseele greu de ocolit cand esti nevoit sa scrii asemenea randuri este ca este greu sa scrii despre disparut sau disparuta la timpul trecut. In cazul Hanei nici macar nu simt nevoia sa recurg la acest cliseu, caci textele ei sunt vii si talentul manuirii cuvantului le pastreaza taiaose si expresive ca in momentul scrierii. Pe blogul poetei Bianca Marcovici apare un poem al Hanei care cuprinde urmatoarele versuri:
Nu e greu
sa creezi un zombi
de exemplu iei o femeie
de vreo 50 de ani si de vreo 50 de kile
nevasta ,mama si bunica
ii spui
femeie, ai de gradul 4
s-ar putea sa mori
in cel mult 6 luni
dar noi n-o sa te lasam
incercam sa te salvam
pentru asta insa
o sa treci chinurile iadului
o sa te operam
iradiem
otravim
si femeia de 50 de ani si de 50 de kile
tocmai fiindca-i nevasta
mama si bunica
se lasa operata, iradiata, otravita
in timpul asta moare, putin
cite putin
(sursa http://wxwx.wordpress.com/2010/07/08/depresii-matinale-invitata-hana-fratu/)
Data postarii este 8 iulie. Au trecut mai putin de 6 luni.
Hana, fie-ti memoria binecuvantata!
Ai ales scrieri frumoase. Din pacate eu nu am ajuns la ele. A fost un debit care exceda puterea mea de identificare, iar unele subiecte chiar ma indepartau. Cine o sa aiba rabdare sa cotrovaiasca printre posturile imortalizate de Rafi va gasi precis perle.
Draga Dan (R) (adaugat pentru a nu se confunda cu fiul Hanei cu acelas nume)
Felicitarile mele pentru acest articol.
Ai talentul de a exprima cam ce vor si altii sa spuna si sa o faci in mod concis.
Da, trebui sa marturisesc ca am deschis citeva liste din cauza Hanei. Din cauza ca spunea exact ce credea, multi s-au suparat pe ea, si asa s-a spart lista ‘discutii’ intre adeptii si adversarii hanei, si dupa inca un an si ceva a fost nevoe sa deschid lista ‘discutii2006’ ca sa o pot avea pe Hana printre participanti. Avea o limba ascutita si nu se sfia sa o foloseasca. Insa eu unul nu-mi puteam inchipui viata internetica in romaneste fara talentul si temperamentul Hanei za’l. Fragmentele aduse de tine, bine selectate din materialul pe care l-a lasat in urma, arata dece eram asa de ‘addicted’ la ce scria, chiar daca de multe ori nu eram de acord cu continutul. Soarta din pacate a decis ca de acum incolo va trebui sa ma obisnuiesc cu viata internetica in lipsa ei, si mie personal imi va fi foarte greu.