Prietenul meu doctorul Gica Manescu mi-a permis preluarea pe blog a acestui nou fragment din amintirile sale. De data aceasta este vorba despre limbile straine.
————
Pana in clasa I–a de liceu, in afara de romaneste mai auzeam uneori idisul bunicilor. Nu ma interesa, nu intelegeam. Acasa nu se vorbea. Am dat de franceza. Mi-a placut si mai ales ca mama invatase la scoala de maici Notre–Dame in Iasi. Ma ajuta si devenisem ca un favorit al profesorului Eram acela, care la o intrebare, ridicam imediat, degetele in sus.
In studiul medicinii toate tratatele erau in franceza. Asa ca stiam deja destul de bine. Am mai invatat si alte limbi, dar unele, mai rare, doar pentru ocazii. Nu o intelegere buna, nu o folosire decat ocazionala.
source adviceforyou.org.uk
In vara lui 1966, cu o “foaie de calatorie“ (nu se dadeau pasapoarte pentru “tarile fratesti”), cu sotia si fiul nostru, ne-am suit in masina, directia Bulgaria. Aveam “Leva” moneda pe care Banca Nationala o schimba, in locul ”Leilor”.
Frumos, bine, am vizitat multe locuri, mai mult la Varna. La Sofia, am cautat sa facem ceva “shopping“ inainte de plecarea la Tarnovo, o splendoare de oras.
In magazine se gaseau mai multe produse decat in Romania, importandu-se in deosebi din Grecia, tara capitalista. Sotia mea, cauta niste colanti de o calitate mai buna. Am intrat intr-un magazin in care, dupa cele din vitrina erau articole pentru femei. O vanzatoare tinerica, amabila, vorbitoare de bulgareste. Cum s-o facem sa inteleaga ce cautam ? Atunci mi-a sclipit ideea salvatoare. Cu degetul aratator spre sotie, am ridicat un picior si i-am aratat ciorapul meu. A zambit si ne-a spus pe limba ei : Ciorapi? Am inteles. Am cumparat si multumiti, am plecat cu pachetul. La Bazargic am vorbit romaneste si mi-am achizitionat o jacheta de iarna care a facut furori acasa. Mai tarziu, nici n-ar fi intrat in discutie. Romaneste am mai vorbit la Balcic, unde dadusem de un restaurant multumitor. La Varna, prin recomandatie, am locuit la un medic ginecolog – Jacob – care ne-a inchiriat camerele. Erau vorbitori de franceza. El avea si cabinet particular. Avansul Bulgariei.
source fun-books.com
Intr-o calatorie in Italia, de la Sienna locuisem in camera prin a carei ferestra se vedeau firmele a doua magazine: “Macelleria – Carne” si “Pane“ . Stiam deci, ceva italieneste. In compartimentul trenului spre Roma sedea pe banca de vis-a-vis o pereche, care parca era atenta la ce vorbeam noi. La un moment dat, doamna intreaba ce “dialetto“ vorbim, ca ei, inteleg aproape tot. Ma intrebam: stiau ei romaneste sau noi italiana?
In Israel am dat de o limba grea, nu pe cantar, in totalitate, in care vocale nu exista si alfabetul e cel ebraic. Doar cifrele sunt cele arabe. O etnie inrudita cu noi.
Imi amintesc ca un ziarist cu o nuanta de humor spusese “Invatati limba ebraica, zambind“. Numai asta ne mai lipsea. Ca si lozinca din Romania, dupa 1945, cand prin ARLUS si alte mijloace de propaganda, eram sfatuiti cu “Invatati limba rusa, cantand”.
La Bucuresti, cand se infunda o chiuveta era simplu. Aveam o pompa de cauciuc ca un clopot, cu o coada mica, din lemn. Prin apasarea de cateva ori pe gaura de scurgere, se absorbeau murdariile. Ni s-a intamplat si aici. Am intrat in magazinul cu de toate, si am cautat sa-i explic vanzatorului ce caut. M-a intrebat: “Pompa?”. Credeam ca stie limba mea materna. Nu. Era a lui.
source yogainmyschool.com
Tot din Romania stiam ca aveam niste seturi din diverse materiale care inlocuiau fetele de masa. Se pun sub farfurii. Practic si simplu. Cautam, dar cum sa cer? Cum sa explic? In fine, ngustorul a inteles si ne-a indreptat spre alt magazin si sa cerem “individualii “.
Tot simplu ar fi fost, daca stiam, cand la farmacie, am vrut sa cumpar un irigator, ca tot asa se spune si in ebraica, sau cand in discutia grea cu un functionar, la o institutie, m-a intrebat: ”Ata rotze informatzia al hasituatzia selha.. ?“ (doresti o informatie asupra situatiei tale?). Ce limba usoara, e ebraica !.
source excelsiorlearningcenter.com
Sunt doar cateva intamplari.
Dar cine n-a trait clipe asemanatoare? Ma refer la imigranti, nu la cei nascuti si scoliti aici. Dar fiecare isi rezolva poblemele. Daca acum peste 40 ani (fusesem in concediu in 69) oriunde intalneai romani, acum 20 ani pretutindeni rusi, nu stiu ce va fi in viitor. Cu etiopienii, a fost ceva mai deosebit. Va predomina engleza sau spaniola ? Veti trai si veti vedea.
_______
Dr. G. Manescu
Martie 2011.