Ieri a fost sarbatorita in Israel Ziua Ierusalimului – aniversarea a 43 de ani de la eliberarea Orasului Vechi in timpul razboiului de sase zile, ziua reunificarii Ierusalimului. Prietenul meu prof. dr. Francis Mantel a avut bunavointa sa accepte preluarea pe blog a gandurilor sale legate de Ierusalim si de atasamentul evreilor fata de Ierusalim, asa cum este exprimat in rugaciuni si in muzica evreiasca.
Cand ma gandesc la Ierushalaiim, eu nu ma refer la soldati. Ci la evrei in general. Si la centrul spiritual pe care Ierushalaiimul il reprezinta pentru evreul constient ca e evreu.
Se spune ca in anul al saptelea al domniei sale (din totalul de 30 de ani cat a domnit), regele David si-a mutat capitala de la Shhem (Nablus) la Ierushalaiim. Acest lucru s-a intamplat cu peste trei mii de ani in urma!
In urma lui, fiul sau, regele Solomon a cladit primul Templu din Ierushalaiim.
De atunci, fara intrerupere, Ierushalaiimul, in timpuri grele si in timpuri bune, acest oras a marcat focarul atentiei si simbolul centrului spiritualitatii evreiesti.
Evreii sunt atasati de Ierushalaiim de peste trei mii de ani.
Bunicul meu matern, in Ardealul din Galut, obisnuia sa cante in fiecare vineri seara, printre “zmirot”-urile de Shabat, la cina festiva in cinstea Shabatului, la “seuda rishona” din cele trei mese de Shabat, un cantec hasidic extraordinar de frumos, in limba maghiara. Cu multi ani mai tarziu am aflat ca acest cantec este considerat de unii ca fiind “imnul” evreilor maghiari. Cantecul este plin de dragoste si dor, nostalgie si patos, dupa centrul spiritual evreiesc din Ierushalaiim. Poate sunt eu sentimental, dar de fiecare data cand ascult, sau cant, acest “zemer” cu acest “nigun”, … ma trec fiori, si plang de emotii ca un copil, caci ma copleseste textul liric si spiritual al cantecului acesta. Imi amintesc de Shabatul din copilaria mea, impreuna cu bunicii mei materni, cu parintii mei prezenti, si ma gandesc la legatura sufleteasca extraordinara a evreului cu Ierushalaiim-ul. Este o legatura spirituala care l-a ajutat pe evreu de-a lungul secolelor de exil, de calvar, de necazuri si de obidire, i-a dat evreului curajul sa se ridice dupa orice lovitura si orice cadere, si sa porneasca in continuare neabatut pe drumul sau evreiesc, cu spiritualitatea intensa evreiasca iudaica, catre spiritualitatea iudaica intensa din “Ierushalaiim shel Maala”, catre Ierushalaiimul spiritual celest, catre speranta reinnoirii vietii spirituale evreiesti intr-o tara evreiasca suverana si libera. Nu este vorba aici de nationalism sovin de tip legionar, nu este vorba nici de xenofobie, nu este deloc vorba de o ura fata de arabi, ci este o tendinta pura de a re-conecta cu o viata spirituala evreiasca elevata si sustinuta, in care evreul s-a simtit acasa si in vremuri de oprelisti.
Iata textul cantecului, urmat de cateva variatiuni de auzit si de vazut:
(Scuze celor ce sunt straini de limba maghiara.)
……………………………………………………………………………………………………………………………………
Szól a kakas már
( The rooster is already crowing )
(irta: horav Taub Izsák nagykállói cádik (Csoda-rabbi)
Nagy-Kálló /Hungary The Kalever Rebbe 1780 (mit 230 yohr zurik)
Szól a kakas már. The rooster is already crowing.
Majd megvirrad már. It will soon be dawn.
Zöld erdĹ ben, sík mezĹ ben In the green forest, in the open field
Sétál egy madár. A bird is walking.
Micsoda madár! But what a bird!
Ay, de micsoda madár? Oy, but what a bird (it is)?
Kék a lába, zöld a szárnya, With yellow legs and wings of blue,
Engem oda vár. It is waiting for me there.
Várj madár, várj. Wait, my rose, wait.
Te csak mindig várj. You just always wait.
Ha az isten nekem rendelt, If G-d willed me for you,
Tied leszek már. I shall be yours.
Mikor lesz az már When will this come to pass?
Ay, de mikor lesz az már? Oy, but when will this come to pass?
Jiboné hamikdos, Yiboneh ha-Mikdosh
Ir cion tömálé, Yir Tziyoin temalleh
Akkor – lesz az már. Then – it will come to pass.
.. ..
De miért nincs az már? Why does it not happen?
De miért nincs az már! Why does it not happen?
Y’Mipney Chatoenu Golinu MeArtzenu, Because of our sins were we
exiled from our homeland.
Azért nincs az már. That’s why doesn’t it happen.
Ascultati, daca doriti, cateva versiuni (diferite) ale cantecului:
– cantat de Kalever rebbe hasidic de azi, urmas al autorului Kalever rebbe, horav Itzhak Taub, z”tz”l:
http://www.youtube.com/watch?v=DuTuKufvgO4
– cu text tiparit, cantat de un succesor al rabinului hasidic Taub, der Kalever rebbe:
http://www.youtube.com/watch?v=CjwKuYmzWYg&feature=related
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
– cantat de un cor de “hazanim” din Israel:
http://www.youtube.com/watch?v=OcuWnIviYJ0&NR=1
– cantat in idish de rabinul hasidic: der Nikolsburger rebbe:
http://www.youtube.com/watch?v=wqO6t-aRBmY&feature=related
– cantat de Marta Sebestyen:
http://www.youtube.com/watch?v=TaEL4tidJQk&feature=related
– la vioara, de Orsolya Korcsolán:
http://www.youtube.com/watch?v=pTE7P6z_hRU&feature=related
– cantat de klezmer-i din Argentina:
http://www.youtube.com/watch?v=U6LRYtMsjpA&feature=related
– cantat de tineri evrei din Ungaria:
http://www.youtube.com/watch?v=5e9DVCm14k4&feature=related
– cantat de Eszter:
http://www.youtube.com/watch?v=qprouUu3VzY&feature=related
– Michael Alpert canta in idish si maghiara, in SUA, la vioara si tzambal:
Regele David nu a domnit niciodata la Shem.
Regele David a fost incoronat la Hevron in Iudeia, unde a domnit 7 ani si 6 luni.
Apoi de la Hevron a mutat capitala la Ierusalim