CHANGE.WORLD: Și mai bune și mai rele

‘Pe Pământ avem de toate / Și mai bune și mai rele …’

Versurile lui Adrian Păunescu, făcute faimoase de cântecul lui Mircea Vintilă, se potrivesc în zilele acestei veri mai zbuciumate decât niciodată în ultimele decenii și știrilor pe care le primim din spațiul extra-terestru. Descoperiri extraordinare despre istoria și tainele Universului, rezultate ale talentului și inteligenței oamenilor de știință, ne parvin amestecate cu știri despre extinderea în spațiu a conflictelor terestre și cu avertismente legate de consecințele acțiunilor pământenilor și în spațiu și pe planeta lor. Articolul din aceasta săptămână vă propune o trecere în revistă a acestor știri, acum, în pragul unei scurte vacanțe a rubricii CHANGE.WORLD și a revistei ‘Literatura de Azi’.

Să începem cu veștile bune. Întreaga omenire a urmărit în ultimele săptămâni imaginile transmise de telescopul James Webb. Călătoria acestuia și complexa operație de desfacere și aliniere a oglinzilor au avut loc aproape fără nicio problemă tehnică. Singurul incident raportat s-a petrecut intre 23 și 25 mai. Este vorba despre impactul cu un micrometeorit, unul dintre riscurile întâmpinate de orice navă care călătorește în spațiu, care a lovit unul din cele 18 segmente ale oglinzii principale și l-a deteriorat semnificativ. O problemă serioasă, însă nu și critică. Inginerii au ajustat deja oglinda deteriorată pentru a compensa distorsiunea datelor. Totodată, NASA a avertizat că nu a fost posibilă neutralizarea completă a efectelor impactului. Precizia informației transmise va fi redusă în oarecare măsură, însă rămâne mult peste parametrii propuși ca scop al misiunii. Ceea ce vedem începând cu 12 iulie este impresionant din toate punctele de vedere. Este vorba despre imagini ale Universului așa cum arăta acum 13,5 miliarde de ani. Cât de departe se poate ajunge? Vârsta Universului (sau timpul scurs din momentul Big-Bang-ului) este estimata la 13,8 miliarde de ani. Telescopul spațial James Webb va fi capabil să vadă cele petrecute până la între 100 și 250 de milioane de ani-lumină de la momentul zero. Distanțele sunt în realitate și mai mari din cauza fenomenului expansiunii Universului. Telescopul spațial James Webb continuă să doboare propriile recorduri, observând și mai departe în spațiu și timp. Pe 28 iulie, s-a anunțat că a fost detectată o galaxie care se află la 35 de miliarde de ani-lumină de Pământ, ceea ce, dacă va fi confirmat, ar face din aceasta cea mai îndepărtată galaxie găsită vreodată. Cel puțin pentru moment. Există și o limită fizică datorată faptului că, în primii 380 de mii de ani după Big Bang, Universul era format din plasmă fierbinte opacă. Nu vom putea deci vedea niciodată momentul zero, și nici dacă a existat ceva înainte. O re-evaluare a vârstei Universului și o determinare mai exactă sunt însă posibile.

Și acum, veștile mai puțin bune. Am urmărit în ultimele luni și în rubrica noastră activitatea Stației Spațiale Internaționale, care continuă în pofida conflictului terestru declanșat de invadarea Ucrainei de către armata Rusiei lui Putin. Părea, cel puțin pentru o perioadă, că activitatea științifică va constitui un exemplu al continuității colaborării în interesul comun al locuitorilor planetei. Din păcate, speranțele s-au dovedit a fi deșarte. Cosmonauții rusi de la bordul stației spațiale au început să folosească transmisiile video pentru propagandă anti-ucraineană și pro-separatistă. Colaborarea în spațiu se transformă în competiție și situația este și din acest punct de vedere asemănătoare cu cea care exista în perioada Războiului Rece și a concurenței dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică de atunci. Întâi a fost anunțată schimbarea de către Putin a lui Dimitri Rogozin, șeful, din 2018, al agenției spațiale rusești Roscosmos, și înlocuirea lui cu Iuri Borisov, un adjunct al prim-ministrului Rusiei. Rogozin adoptase deja o poziție dură anti-occidentală, dar Borisov a fost cel care a anunțat într-un interviu acordat unei publicații rusești, la câteva zile de la intrarea în funcție, că ‘agenția spațială își va înceta participarea la conducerea Stației Spațiale Internaționale în doar doi ani … Ne vom îndeplini toate obligațiile față de partenerii noștri, dar decizia de părăsire a acestei stații după 2024 a fost luată’. Rusia pune astfel capăt unui simbol durabil al cooperării internaționale. Care va fi soarta Stației actuale? Ea va trebui să fie dezorbitată, bucată cu bucată. Cu câteva zile mai târziu, Borisov a clarificat că Rusia se va retrage din stația spațială odată ce Roscosmos vă începe să lanseze module pentru o nouă stație spațială, ceea ce susține că s-ar putea întâmpla încă din 2028. Și China, și Rusia sunt angrenate deci în programe naționale de construire a unor stații spațiale. Își vor uni cele două puteri autoritare eforturile? Rămâne de văzut.

O parte însemnată din suprafața planetei a fost în stare de alertă pe 30 iulie. Era vorba despre o uriașă bucată de ‘gunoi cosmic’, creat de modulul central de 25 de tone al unei rachete Long March 5B, reintrate în atmosfera Pământului deasupra Oceanului Indian după o scurtă, dar controversată evoluție orbitală. Long March 5B a decolat pe 24 iulie, transportând un nou modul către stația spațială Tiangong a Chinei, aflată în construcție. Spre deosebire de treptele de bază ale majorității rachetelor, care sunt eliminate în siguranță la scurt timp după lansare sau aterizează și sunt recuperate pentru reutilizare ulterioară, Long March 5B a ajuns pe orbită împreună cu sarcina sa utilă și a rămas acolo ca o bucată mare de gunoi spațial, care se mișcă rapid până când rezistența atmosferică o doboară într-un mod imprevizibil și necontrolat. Nu este vorba despre un accident. Acest scenariu de sfârșit de viață este încorporat în designul lui Long March 5B, spre consternarea multor experți în zboruri spațiale. Această strategie de eliminare este nesăbuită, spun criticii, având în vedere că o rachetă mare nu arde complet la reintrare. În plus, conform afirmațiilor lui Bill Nelson, administratorul NASA, ‘Republica Populară Chineză nu a împărtășit informații specifice despre traiectorie, în timpul când racheta sa Long March 5B a căzut înapoi pe Pământ. Toate națiunile care explorează spațiul ar trebui să urmeze cele mai bune practici stabilite și să împărtășească acest tip de informații în avans, pentru a permite predicții fiabile ale riscului potențial de impact asupra reziduurilor, în special pentru vehiculele de transport greu, cum ar fi Long March 5B, care prezintă un risc semnificativ de pierderi de vieți și bunuri”, a adăugat el. „A face acest lucru este esențial pentru utilizarea responsabilă a spațiului și pentru a asigura siguranța oamenilor de aici pe Pământ”. Oficialii spațiali chinezi, la rândul lor, au declarat că corpul rachetei a reintrat la 119,0 grade longitudine estică și 9,1 grade latitudine nordică. Acea locație este deasupra oceanului, în largul coastei insulei Palawan, care face parte din Filipine. În alte cazuri însă, a fost atins și uscatul. La aproximativ 10 zile după zborul în premieră al rachetei Long March 5B, în mai 2020, bucăți din corpul rachetei au căzut înapoi pe Pământ peste Africa de Vest, unele dintre ele aparent lovind pământul în Coasta de Fildeș. Zona de pericol de această dată a inclus și o parte din Asia, Europa și insulele Oceanului Indian.

În final, sper că nu ați pierdut ploaia anuala de meteoriți – perseidele. Mai aveți ceva timp să vă ridicați privirile spre cer în timpul nopților, chiar dacă apogeul perseidelor în acest an a avut deja loc între 12 și 13 august, permițând observatorilor stelelor să vadă intre 160 și 200 de meteoriți care intră în atmosfera Pământului în fiecare oră. Ploaia de meteoriți este deosebit de proeminentă în emisfera nordică, în orele dinainte de zori. În perioada de vârf, Perseidele strălucesc pe cerul de vară, când Pământul se ciocnește de particulele de resturi lăsate în urmă de cometa Swift-Tuttle. Ploaia de meteoriți și-a luat numele din cuvântul grecesc Perseidai, adică fiii lui Perseu în mitologia greacă, care identifică zona de pe bolta cerească de unde par să provină meteoriții.

Vacanță plăcuta, cu ochii spre cele bune din stele și de pe Pământ. Viitorul articol al rubricii CHANGE.WORLD va apărea duminică, 18 septembrie 2022.

(Articolul a apărut iniţial în revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)