Ca la fiecare început de octombrie, am asistat și în acest an la ceremoniile cunoscute și mediatizate. Reprezentanții Academiei Suedeze apar la orele amiezei în fața camerelor de televiziune și anunță câștigătorii Premiilor Nobel. Fiecare domeniu de activitate are o zi specifică. Câștigătorii au fost anunțați personal cu câteva ore înainte. Imediat după aceea, savanți al căror nume este sunt în cele mai multe cazuri necunoscute majorității publicului vor deveni pentru câteva săptămâni celebrități mediatice. Vor primi și premii bănești considerabile (pe care mulți dintre ei le reinvestesc imediat în continuarea activităților lor) și vor purta de acum și până la sfârșitul vieților lor titlul de prestigiu ‘laureat(ă) a(l) Premiului Nobel. Chiar dacă în ultimii ani au avut loc discuții aprinse la diferite nivele în legătură cu criteriile de alegere ale laureaților și transparența proceselor de numire și decizie, chiar dacă premiul pentru literatură a fost suspendat în acest an din cauza scandalurilor legate de hărțuire sexuală în care au fost implicați câțiva membri ai Academiei, distincțiile acestea rămân o realizare de onoare la care visează și râvnește orice om de știință din domeniile fizicii, chimiei, medicinei. Să trecem în revista succint numele și biografiile laureaților promoției 2018 și realizările deosebite prin care și-au câștigat gloria.
sursa imaginii https://indianexpress.com/article/explained/nobel-prize-for-physics-2018-laser-physics-arthur-ashkin-donna-strickland-gerard-mourou-5383533/
Premiul Nobel pentru fizică a fost împărțit între trei cercetători după cum urmează. Jumătate din premiu a fost atribuit lui Arthur Ashkin (născut în 1922, cel mai vârstnic laureat al Premiilor Nobel vreodată) care și-a desfășurat activitatea la Laboratoarele Bell din Holmdel din statul american New Jersey. Despre această prestigioasă instituție de cercetare științifică fundamentală și aplicativă am mai scris în rubrica CHANGE.WORLD. Este al zecelea Premiu Nobel decernat pentru activități desfășurate aici. Cealaltă jumătate a premiului pentru fizică a fost împărțită între francezul Gérard Mourou (născut în 1944, activează la universități franceze și americane) și canadiana Donna Strickland (născută în 1959). Domeniul în care activează toți acești laureați este optica. Se poate spune că fiecare dintre ei a contribuit la crearea de scule și dispozitive al căror material de bază este lumina.
sursa imaginii https://headtopics.com/us/nobel-prize-in-physics-2018-how-to-make-ultra-intense-ultra-short-laser-pulses-1767328
Arthur Ashkin este inventatorul a ceea ce se numește ‘penseta optică’. Aceste ‘pensete’ pot capta atomi, molecule, celule vii, bacterii, și în general orice alte obiecte de foarte mici dimensiuni. Principiul de funcționare se bazează pe capacitatea razelor laser de a exercita ca urmare a unor focalizari speciale o presiune controlată cu precizie. Aplicațiile invențiilor sale, recompensate acum, la vârsta de 96 de ani, sunt de o importanță deosebită în domeniile microbiologiei și studiului mecanismelor fundamentale ale vieții. Mourou și Strickland au descoperit în perioada în care lucrau împreună la Universitatea americană Rochester principiile care au permis crearea unor impulsuri laser extrem de scurte și de extrem de mare intensitate. Invenția de acum vreo 30 de ani s-a transformat într-o serie de inovații de dispozitive chirurgicale care permit operații de mare precizie în domeniile oftalmologiei. Milioanele de astfel de operații care sunt realizate de chirurgi în fiecare an se bazează pe descoperirea lor care acum este răsplătită de Premiul Nobel.
sursa imaginii https://www.sciencenews.org/article/speeding-evolution-create-useful-proteins-wins-chemistry-nobel
Și premiul în domeniul chimiei a fost împărțit între trei savanți. Jumătate din premiu a revenit cercetătoarei americane Frances Arnold (născută în 1956), profesoară la Institutul Tehnic din California (Caltech). Este a 38-a laureată a premiului al cărei nume este asociat cu prestigioasă universitate californiană. Cealaltă jumătate va fi împărțită între profesorul american George P. Smith (născut în 1941) de la Universitatea din Missouri și britanicul Sir George P. Winter (născut în 1951) de la Cambridge. Pentru prestigioasa universitate engleză, Winter este al 33-lea laureat, cel mai recent într-un șir care îi include pe fizicienii Ernest Rutherford și Niels Bohr, dar și pe filosoful Bertrand Russel.
sursa imaginii https://www.scientificamerican.com/article/revolution-in-evolution-wins-2018-nobel-prize-in-chemistry1/
Domeniul de expertiză al cercetătorilor laureați ai Premiului Nobel pentru Chimie din acest an este chimia organică. Cele mai perfecționate molecule din natură nu au fost create în laboratoare, ci au apărut în cursul evoluției. Se poate spune că cei trei cercetători au studiat și perfecționat mecanismele naturale ale evoluției și le-au accelerat, creând noi tipuri de proteine cu aplicații specifice în medicină. Frances Arnold a reușit în 1993 să pună la punct primele procese evolutive ale enzimelor, care sunt proteine cu rol de catalist în creare altor noi tipuri de proteine. De atunci încoace, pe baza descoperirilor ei au fost create zeci metode de evoluție controlată în crearea și producția proteinelor. Aplicațiile acestora pot fi găsite în domenii variate de la industria farmaceutică până la combustibili organici nepoluanți. Smith și Winter împart cealaltă jumătate de premiu pentru creare unei metode numite ‘phage display’ prin care o bacteriofaga (un virus care poate infecta o bacterie) este modificată genetic în așa fel încât să conțină o secvență DNA specifică unui anumit tip de proteine. Prin experimentare și selecție se poate ajunge la metodă deterministă prin care noile tipuri de proteine capătă caracteristici controlate prin metode specifice ingineriei genetice. Concepută în anul 1985, metoda creată de cei doi savanți a ajuns să fie folosită după anul 2002 pentru fabricarea de medicamente anti-inflamatorii, combaterea artritei și a psoriazisului, și mai recent in lupta pentru localizarea și limitarea extinderii metastazelor.
sursa imaginii https://www.economist.com/science-and-technology/2018/10/01/the-nobel-prize-for-medicine-is-awarded-for-a-new-type-of-cancer-treatment
Premiul Nobel pentru medicină a fost împărțit în acest an de americanul James P. Allison (născut în 1948) care și-a desfășurat o mare parte din activitate în statul sau natal, Texas, și japonezul Tasuku Honjo născut în 1942 la Kyoto, unde a profesat și cercetat în cea mai mare parte a carierei sale, cu excepția unei perioade de aproximativ zece ani în anii ’70 și ’80 ai secolului trecut, când a lucrat în Statele Unite, și în Japonia la Tokyo și Osaka.
sursa imaginii https://www.quantamagazine.org/james-p-allison-and-tasuku-honjo-win-nobel-prize-for-cancer-immunotherapy-20181001/
Realizările celor doi laureați sunt legate de tratamente ale cancerului. Cei doi au conceput metode diferite prin care sistemul imunitar este folosit în lupta împotriva bolii. Celulele T formează o parte din mecanismele de apărare ale organismelor împotriva corpurilor străine, ele acționează că soldații unei gărzi de apărare a organismului. Mecanismul de reglare al eficienței acțiunii acestora se bazează pe ‘proteine frână’ ale căror efect și comportament a fost studiat de Allison. Când celulele nu sunt suficient de vigilente organismul poate fi atacat de boli cum este cancerul. Când sunt prea active riscă să distrugă nu numai pe ‘invadatori’ dar și celulele sănătoase. Allison a creat un tratament bazat pe dozarea controlată a uneia dintre aceste proteine (numite CTLA-4) și a demonstrat în jurul anului 2010 eficiența acestor metode, în pofida pesimismului industriei farmaceutice. Tasuku Honjo a descoperit în 1992 o proteină cu acțiune similară numită PD-1 și a reușit să producă în 2012 un medicament folosit în tratamentul cancerului în fazele sale cele mai avansate (metastatice), reușind remisii și vindecări în cazuri considerate până atunci fără speranța.
Există cred o linie comună în activitățile de cercetare care au fost încununate cu Premii Nobel în acest an. Toate au un caracter interdisciplinar îmbinând domenii ale cercetării fundamentale din fizică sau chimie cu elemente de biologie sau inginerie genetică. Toate au aplicații în domenii legate de medicină, tratamente și intervenții chirurgicale care nu erau posibile până la descoperirea lor de către laureații anului 2018. Este vorba despre o promoție de premianți a căror activitate din diferite domenii științifice pare să aibă ca finalitate sănătatea și calitatea vieții semenilor lor.
(Articolul a aparut iniţial in revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)
MULȚUMESC PENTRU CĂ ÎMI ÎNBOGĂȚEȘTI VIAȚA !