În cei șapte ani de colaborare cu ‘Literatura de Azi’ am relatat de multe ori, în articolele mele din rubrica CHANGE.WORLD, despre conferințele organizației Internet Engineering Task Force (IETF), forumul în care din 1986 și până astăzi sunt dezbătute și aprobate prin consens cele mai multe dintre standardele internaționale care definesc comunicațiile pe Internet. Întâlnirea cu numărul 108 a organizației a avut loc intre 25 și 31 iulie. A fost o conferință diferită de toate cele organizate până acum – o conferință complet virtuală. Cum au decurs activitățile? Care a fost eficiența activității virtuale în comparație cu edițiile obișnuite ale întâlnirilor organizației? Ce se va întâmpla în viitor, în timpul în care pandemia continuă, și care sunt lecțiile învățate și consecințele pe termen lung? Voi încerca să răspund acestor întrebări în articolul din aceasta săptămână.
Dacă nu ar fi fost Corona, IETF 108 ar fi avut loc la Madrid. Ar fi fost prima întâlnire din istoria acestei organizații care ar fi avut loc în Spania, rezultat al multor ani de discuții și de pregătiri minuțioase. Pentru a organiza o conferință IETF, un oraș trebuie să îndeplinească o serie de condiții, care încep de la asigurarea unor spații de cazare și facilitați adecvate pentru conferințe, până la o infrastructură de rețea care să permită funcționarea tuturor aplicațiilor necesitate de un grup de utilizatori pretențioși și o legătură directă la Internet care să asigure accesul liber și egal al tuturor participanților de la distanță. Sper că după ce lucrurile revin la normal, colegii spanioli să aibă ocazia de a găzdui nu peste multă vreme o ediție viitoare a conferinței. Hotărârea de a anula complet întâlnirea fizica și de a organiza o conferință complet virtuală a fost luată la începutul lunii mai, când a devenit clar că închiderea frontierelor și oprirea majorității zborurilor internaționale va dura peste vară. Trebuie menționat că și ediția 107 a conferinței IETF, care ar fi trebuit să se desfășoare la Vancouver, a fost înlocuită cu o conferință virtuala, dar în acel caz decizia a fost luată în ultimul moment, și programul congresului a fost înlocuit cu o serie de întâlniri virtuale ale grupelor de lucru care au fost distribuite într-un interval de mai multe săptămâni. De data aceasta, conducerea IETF și organizatorii au decis ca programul conferinței să fie întocmit pentru o săptămână cu cinci zile de lucru, structura și modul de operare să fie similar cu cel al întâlnirilor ‘fizice’ și ședințele să se desfășoare după fusul orar al Madridului. În teorie cel puțin, singura diferență semnificativă a fost că nimeni nu a zburat spre Madrid.
Nu este, desigur, prima experiență virtuala pentru IETF. Înființată în 1986, organizația funcționează de la sfârșitul anilor ’80 cu un ritm de trei congrese anuale, distribuite mai mult sau mai puțin echitabil în ultimii ani pe cele trei continente unde se petrec majoritatea activităților de dezvoltare a Internetului: America de Nord, Europa și Asia. O singură întâlnire în cei 35 de ani a avut loc în Australia. Congresele durează o săptămână, cu cinci zile de lucru oficiale care încep luni și se termină vineri după-amiază. În intervalul de aproape patru luni dintre conferințe, au loc numeroase întâlniri virtuale ale grupurilor de lucru, ale echipelor de proiectare și ale comitetelor specializate. Majoritatea acestor întâlniri intermediare sunt virtuale. Pentru buna lor desfășurare au fost create, experimentate și puse în explorare un număr de aplicații software care permit emularea în spațiul virtual a tuturor funcțiilor care sunt executate în întâlnirile fizice. Vom găsi, desigur, aplicații care permit conferințele video și audio, prezentările pe ecrane virtuale, accesul la documente, luarea de note, colaborare în editarea documentelor, înregistrarea întâlnirilor cu scopul de a crea relatări precise ale lucrărilor și altele. Este acordată atenție securității datelor și respectării regulilor de bază ale funcționării organizației – printre altele, cele legate de proprietatea intelectuală, reguli esențiale pentru o organizație care își propune să creeze și să pună la dispoziția utilizatorilor standarde de înalt nivel tehnic, deschise și ușor de înțeles și utilizat de către specialiștii care doresc să folosească un Internet liber și interoperabil.
IETF-108 nu a fost prima conferință IETF în care o parte însemnată a participanților a lucrat de acasă. În fapt, de la IETF 91, care a avut loc în 2014 la Honolulu, câteva sute de participanți s-au legat la fiecare conferință de la distanță, au contribuit, au prezentat, au condus ședințe. Numărul lor reprezenta în general până la 40% din totalul participanților. Pentru comparație, IETF 105 care a avut loc cu un an în urma la Montreal a înregistrat un număr de 1103 participanți on-site și 861 la distanță, iar IETF 106, ultima întâlnire fizică, desfășurată la Singapore, în noiembrie 2019, a avut 1004 participanți la fața locului și 607 la distanță. Acum, IETF 108, conferința complet virtuală a avut 1190 de participanți. În cele două luni și jumătate de la decizie și până la începutul conferinței au trebuit să fie adaptate majoritatea aplicațiilor software care susțin dezbaterile, de la sistemul de înscriere și până la sistemele de conferențiere și colaborare. Organizația IETF lucrează cu aplicații din domeniul public sau donate de diferite companii, toate bazate desigur pe tehnologiile și standardele IP. Inginerii numesc asta în glumă ‘eat your own dogfood’. Aceste aplicații fuseseră deja testate pentru conferințe cu o parte din participanți aflați în sala de conferințe și o minoritate la distanță, sau pentru conferințe complet virtuale dar cu un număr de câteva zeci de participanți. Au fost adaptate, testate și oferite participanților în variante îmbunătățite, adaptate participării de la distanță a sute de participanți. Aplicația principala de conferențiere este furnizată de firma italiana Meetecho, este un fel de Zoom perfecționat, cu funcții speciale pentru luat note, pentru înregistrarea și arhivarea discuțiilor, o ‘coadă’ virtuală care face ordine între vorbitori, și o funcție nouă pentru evaluarea consensului la distanță, introdusă la această conferință. Comunicațiile se bazează pe tehnologia WebRTC (comunicații în timp real pe Web) creată de IETF în colaborare cu World Wide Web Consortium (W3C), despre care am scris în aceasta rubrică deja cu câțiva ani în urmă. În majoritatea timpului această aplicație și toate celelalte au funcționat excelent. Au existat cred câțiva ingineri fericiți, căci nu există satisfacție mai mare decât să verifici că tehnologii proiectate vreme de ani de zile funcționează și oferă satisfacție utilizatorilor.
Programul conferinței IETF 108 a fost similar celor al conferințelor din ultimii ani. Întâlnirile grupurilor de lucru au avut loc în paralel în opt camere virtuale, în sesiuni de 50 de minute sau de 100 de minute, timp de cinci ore pe zi. Au fost organizate spații virtuale pentru întâlnirile mai puțin formale care au avut loc în afara programului obișnuit de lucru. Dintre activitățile noi, discutate în cadrul sesiunilor Birds of a Feather (BoF), aș menționa în primul rand ‘A Semantic Definition Format (ASDF) for Data and Interactions of Things’ care poate rezulta în standardizarea unui model de date care să permită comunicarea între aparatele care participă în Internetul Obiectelor (Internet of Things – IoT). Este vorba despre un domeniu aplicativ care se dezvoltă într-un ritm vertiginos, despre care am discutat deja de multe ori în rubrica noastră. Multe ‘Obiecte’ sunt deja legate la Internet – senzori de temperatură și alte măsurători de mediu, dispozitive de securitate, aparatură casnica și asistenți personali care ajută în gospodărie, contoare electrice sau senzori pe automobile care îmbunătățesc siguranța circulației și pregătesc introducerea mașinilor auto-pilotate. Ele provin însă de la vendori diferiți și nu comunică între ele, deoarece nu există un limbaj comun și un dicționar unic. Câteva organizații de standardizare au început activități în acest sens sau oferă modele deschise (cel mai cunoscut se numește OneDM). Este posibilă standardizarea unui format unic de date și este IETF organizația potrivită pentru această activitate? Dezbaterile vor continua și după întâlnirea din această săptămână. Au fost discutate, de asemenea, și activitățile legate de un nou protocol de transport peste IP, care să fie adaptat cerințelor de scalabilitate și viteză ale Internetului de astăzi și ale celui de mâine. Cooperarea și chiar și comunicarea dintre IETF și alte organizații angrenate în activități similare, cum este ITU (International Telecommunications Union), nu este ușoară, căci aceste organizații s-au găsit de multe ori în situații competitive. Pericolul proliferării standardelor care caută soluții pentru același spațiu de probleme există și aici.
Care sunt concluziile și ce se va întâmpla în viitor? Cei care accesează acum site-ul Web al IETF-ului pot afla că viitorul congres, IETF 109, va avea loc la Bangkok intre 14 și 20 noiembrie 2020. După părerea mea, sunt șanse minime ca întâlnirea aceasta să poată avea loc în format fizic. Frontierele sunt încă departe de a fi deschise și multe țări trec prin ceea ce se numește ‘al doilea val’ de contaminări Corona. Noiembrie înseamnă deja plină toamnă și sezonul gripelor. Tailanda însăși a reușit să administreze bine pandemia, dar asta se datorează și limitării drastice a turismului și a intrării cetățenilor străini și nu este clar câte dintre aceste restricții vor fi sau nu în vigoare în noiembrie. Companiile care finanțează participarea multora dintre inginerii activi în activitatea IETF au și ele restricții de călătorie. Prețul asigurărilor medicale și personale reprezintă o altă necunoscută. Toate aceste argumente mă fac să cred că peste nu mult timp conducerea IETF va decide că și IETF 109 va fi un congres virtual. Începe însă să se contureze și o tendință pe termen lung. Mulți dintre colegii care au participat la congresul virtual care a fost IETF 108 consideră acest eveniment ca un succes. Desigur, au lipsit interacțiunile personale, socializarea, discuțiile directe care, de multe ori, clarifică mai bine decât orice problemele complexe sau neînțelegerile triviale. Cu toate acestea, s-a lucrat în mod intens și eficient, și s-au înregistrat progrese similare cu cele de la întâlnirile din anii trecuți. Toate acestea au fost posibile cu investiții mult mai mici, fără oboseala și cheltuielile legate de deplasările a peste o mie de participanți în țări străine, uneori pe alte continente. Este și o soluție mult mai ‘verde’, mai ecologică. Cu toții am fost acasă sâmbătă dimineața, fără oboseala călătoriei și decalaj de fus orar. Pot face aici o mărturisire. Cu vreo zece ani în urma, când făceam parte din conducerea organizației, am pronosticat că peste un deceniu o mare parte dintre întâlnirile IETF vor fi virtuale. Nu sunt profet și, desigur, nu-mi doream ca pronosticul meu să devină realitate în condițiile unei pandemii globale. Acum, după IETF 108, eu cred că și după ce pandemia va trece, revenirea va fi la o altă formă de întruniri, la un alt mod de lucru. Cred că dacă se va reveni la întâlnirile fizice, participanții care vor face deplasarea se vor constitui într-o minoritate. Ca și în multe alte domenii, și congresele organizațiilor de standardizare și alte congrese științifice de acest fel vor fi altfel în lumea AD (de după dez-izolare) decât în lumea BC (dinainte de Corona). Voi urmări, voi relata, vom discuta.
(Articolul a apărut iniţial in revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)