Trecerea dintre ani pare să fi marcat o schimbare abruptă de direcție în valorile acțiunilor la toate bursele importante ale lumii. Statisticile finale ale lunii ianuarie nu sunt încă accesibile la data când scriu acest articol, dar este deja aproape sigur că valoarea investițiilor celor care au portofolii de acțiuni a scăzut în medie cu 10% – 15% față de cursurile înregistrate la sfârșitul lui decembrie 2021. Vești mai bune par să vină însă din alte direcții, din cosmos. Le voi trece în revistă și pe unele, și pe celelalte în această ediție a rubricii noastre CHANGE.WORLD.
2021 a fost un an fast pentru investitorii la burse. Piețele de valori au înregistrat performanțe solide în anul care a trecut. Indicele Standard & Poor’s (S&P) 500, care urmărește performanțele a celor 500 de companii mari listate la bursele din Statele Unite, a câștigat 26,9% în valoare. Dow Jones Industrial Average (DJIA), care este un indice bursier de măsurare ponderat în funcție de preț al celor 30 de companii importante listate la bursele din Statele Unite, a câștigat în valoare 18,7% în 2021, în timp ce Nasdaq Composite, un indice care include aproape toate acțiunile listate la bursa electronică Nasdaq, a crescut cu 21,4%. În Europa tendințele au fost de asemenea pozitive, deși creșterile au fost mai moderate. Excepția a fost China, unde accentuarea intervenționismului de stat a dus la o scădere de aproximativ 5% a valorii investițiilor. În restul lumii, investitorii au ignorat știrile care ar fi putut scădea valorile acțiunilor în 2021. Alegeri prezidențiale contestate și atacul asupra Capitoliului în Statele Unite, o rată a inflației maximă pentru ultimele trei decenii, întreruperi ale lanțului de aprovizionare – niciunul dintre aceste evenimente nu a împiedicat majoritatea burselor să atingă recorduri istorice. Nici măcar pandemia globală de COVID-19, care încă face ravagii, sau variantele sale Delta și Omicron nu au temperat entuziasmul investitorilor.
Ce s-a întâmplat la începutul acestui an? Economia americană părea deja ‘în fierbere’ în ultimele luni ale lui 2021, chiar dacă cheltuielile consumatorilor din SUA au scăzut în decembrie, ceea ce sugerează că economia și-a pierdut din viteză în drumul spre noul an, pe fondul crizelor lanțurilor de aprovizionare și a infecțiilor (varianta Omicron în special) cu COVID-19, în timp ce inflația anuală a crescut cu un ritm văzut ultima dată în urmă cu aproape 40 de ani (în jur de 7% anual). Inflația salarială crește, de asemenea, pe fondul unei penurii acute de forță de muncă. Salariile din industria privată au crescut puternic în al patrulea trimestru, înregistrând cel mai mare câștig anual de la mijlocul anilor 1980. Majoritatea analiștilor apreciază că creșterea presiunilor inflaționiste ar putea forța Rezerva Federală americană să majoreze agresiv ratele dobânzilor, înăbușind creșterea, au avertizat economiștii. A doua categorie de știri rele provine din Estul Europei. Tensiunile de la frontiera dintre Rusia și Ucraina și posibilitatea care pare din ce în ce mai reală a unui conflict armat au tras în jos bursele europene și au început să aibă un impact serios și asupra indicilor burselor americane. S-au mai adăugat și câteva știri legate tocmai de giganții tehnologiilor avansate care dau tonul tendințelor la bursă. Câteva comentarii imprudente ale lui Elon Musk legate de lanțurile de aprovizionare la conferința telefonică care anunța rezultatele financiare ale firmei sale Tesla i-au speriat pe investitori, în ciuda rezultatelor financiare foarte bune ale companiei. Ca rezultat, acțiunile Tesla au avut imediat cea mai proastă zi din ultimele luni, pierzând 11,6%, coborând totodată și celelalte acțiuni ale întregului sector de vehicule electrice. În general, marile companii au înregistrat scăderi de până la 20% de la începutul anului până cu câteva zile înainte de sfârșitul lunii. Singura știre semnificativă care a schimbat tendința a fost anunțul lui Microsoft despre acordul de a cumpăra compania de jocuri electronice Activision Blizzard, autoarea unor jocuri ca „Warcraft” și seria „Call of Duty”, cu suma de 68,7 miliarde de dolari în cea mai mare achiziție de acest fel din istoria industriei de jocuri.
Care sunt perspectivele pentru cele 11 luni ramase din 2022? În opinia mea, este încă prea devreme pentru o prognoză credibilă. Multe depind de factori geopolitici și de evoluția pandemiei, care la rândul său poate influența și evoluțiile economice și starea de spirit a investitorilor. Dacă ar fi vorba doar despre aspectele financiare, majoritatea analiștilor nu prevăd continuarea tendințelor negative, estimarea lor fiind că băncile naționale vor lua măsuri pentru limitarea inflației și că economiile globale vor reuși să se redreseze, profitând de oferta de pe piețele forței de munca. Ceea ce se întâmplă în China rămâne un mare semn de întrebare, este un an de posibile schimbări politice (cu congresul Partidului Comunist în toamnă) și economia chineză a devenit un factor major în economia globală și în piețele financiare și de investiții.
Știrile cele mai bune din domeniul științific au fost cele primite de la telescopul spațial James Webb. În primele săptămâni ale lunii, acesta a încheiat cu succes desfacerea panourilor solare, care vor asigura alimentarea și independența energetică a complexului spațial. Pe 24 ianuarie, la doar o lună după lansarea sa în ziua de Crăciun și după o călătorie în spațiu de 1,5 milioane de kilometri, observatorul al cărui cost a depășit (până acum) 10 miliarde de dolari a ajuns într-un loc din spațiu cunoscut sub numele de Punctul Lagrange 2, sau L2 – locul unde gravitația Soarelui și a Pământului se anulează reciproc, permițând navei spațiale să evolueze pe o orbită circulară în jurul unui punct invizibil, la fel ca în jurul unui corp solid, cum ar fi o planetă. Manevra finală, de mare finețe, a durat cinci minute. De acum încolo, James Webb se va afla pe o orbită stabilă, într-un loc în care sunt întrunite condiții optime de observare a spațiului cosmic ‘profund’ și în comunicație permanentă cu Terra. Vor fi necesare în viitor doar corecturi minime, din când în când, ale acestei orbite, care nu necesită cantități mari de combustibil. Stația fiind acum stabilă pe orbită, echipa centrului de control al misiunii de la Institutul de Știință al Telescopului Spațial din Baltimore, Maryland, se va concentra pe alinierea precisă a celor 18 segmente care formează oglinda principală de 6,5 metri (21,3 picioare). Pentru a obține focalizarea clară necesară pentru observațiile sale astronomice, segmentele de oglindă trebuie să fie aliniate cu precizia firului de păr, folosind dispozitive de acționare ultra-fine – șapte pe segment –, pentru a face mici modificări în înclinare și pentru a ajusta curbura, dacă este necesar. Alinierea și ajustarea poziției a câte unui segment în fiecare etapă este de așteptat să dureze aproximativ trei luni. După aceea, echipa intenționează să petreacă încă două luni pentru a calibra aparatele esențiale ale telescopului, în primul rând aparatul de înregistrat imagini Near Infrared Camera (NIRCam) împreună cu trei spectrografe și senzorul de ghidare fină. Primele imagini științifice sunt așteptate în în luna iunie.
Explorarea spațială rezervă de multe ori și surprize. Una dintre acestea a fost descrisă de o echipă internațională de astronomi australieni și chinezi într-un articol publicat de Web site-ul Space.com. Obiectul asemănător cu o stea pe care l-au găsit, denumit oficial GLEAM-X J162759.5-523504.3 (sau GLEAM-X pe scurt), este situat la aproximativ 4 000 de ani lumină de Pământ și prezintă un comportament nemaivăzut până acum. Aproximativ de trei ori pe oră, direcționează un fascicul puternic de energie în direcția noastră – devenind pentru scurt timp unul dintre cele mai strălucitoare obiecte de pe cer –, înainte de a se estompa din nou după 60 de secunde și de a repeta ciclul la fiecare aproximativ 20 de minute. Cineva ne face semne din spațiul cosmic îndepărtat? Nu neapărat. Se știe că alte obiecte direcționează energia în alte moduri către Pământ – supernovele clipesc puternic și apoi se sting, în timp ce pulsarii (stelele neutronice care se rotesc) emit fascicule de energie constante și pâlpâitoare. Dar nimic nu a fost văzut vreodată emițând energia lentă și constantă așa cum o face GLEAM-X. O presupunere este că ar fi vorba despre un obiect descris teoretic dar niciodată văzut înainte, cunoscut sub numele de magnetar cu perioadă ultra-lungă, o stea neutronică foarte magnetizată care se rotește foarte lent. Dar cercetătorii nu pretind că acesta este răspunsul definitiv, și studiile vor continua în anii care urmează.
Am scris în rubrica noastră, de câteva ori, despre programul de explorare spațială al Chinei. Acesta păstrează încă elemente de secret caracteristice comunicațiilor din perioada comunistă. Despre lansări se afla abia după ce ele se petrec cu succes. Totuși, la fiecare cinci ani, agenția spațială chineză publică o ‘carte albă’ detaliată care prezintă obiectivele sale spațiale în următoarea jumătate de deceniu. După cum relatează publicația SpaceNews, versiunea cea mai recentă, intitulată „Programul spațial al Chinei: o perspectivă din 2021”, a fost publicată pe 28 ianuarie de către Biroul de Informații al Consiliului de Stat.
Printre cele mai importante proiecte ale Chinei, care urmează să fie lansate între 2022 și 2027, se numără misiunile Chang’e-6 și Chang’e-7 către polul sud lunar. Prima dintre acestea va colecta mostre și le va returna pe Pământ. Chang’e-8 va urma, instalând echipamente pentru o viitoare bază lunară cu echipaj. Unii observatori estimează că astronauții chinezi ar putea ajunge pe Lună în jur de 2030. Alte proiecte importante includ punerea în funcțiune a stației spațiale chineze; o misiune fără echipaj, care va vizita o cometă și un asteroid, va colecta mostre și se va întoarce pe Pământ; un posibil avion spațial asemănător unei navete; dezvoltarea de rachete cu combustibil solid de mare forță și accelerarea dezvoltării lansatoarelor de transport greu. Păstrată la distanță de NASA, dar și de agenția spațială europeană și chiar și de cea rusească, China încearcă să se deschidă și spre colaborarea internațională, specific unui parteneriat cu Franța, într-o misiune de studiere a exploziilor de raze gamma. Programul descris de ‘cartea albă’ pare extrem de ambițios, dar ținând cont de aspirațiile și de rezultatele economice și științifice ale Chinei din ultimele decenii, aceasta nu trebuie să ne mire. Majoritatea țelurilor programului spațial prezentate în ciclul anterior, în 2016, au fost îndeplinite. Între 2016 și 2021, numărul lansărilor efectuate de China în spațiu s-a dublat față de perioada precedentă. La fel ca și în economia mondială, China își revendică și în ceea ce privește explorarea spațială statutul de supra-putere.
(Articolul a apărut iniţial în revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)