Nimeni nu este profet în țara lui’. Probabil că această zicere, atribuită lui Iisus în Evangheliile după Marcu și după Luca, ar trebui generalizată în zilele noastre. În fapt, citatul complet este ‘Nimeni nu este profet în țara lui, în familia lui, în casa lui’. În zilele noastre cred că ar trebui să spunem și ‘Nimeni nu este profet pe planeta lui’. 2023 a fost un an atât de bogat în evenimente neprevăzute, în discontinuități și în surprize, încât prognozele făcute la începutul anului par astăzi nu doar depășite, ci… de pe altă planetă. Tradiția este însă tradiție, și voi încerca și în acest început de an să trec în revistă principalele tendințe în lumea tehnologiilor avansate și a cercetării științifice pentru 2024.
(sursa imaginii: https://realinvestmentadvice.com/economic-slowdown-now-recession-coming-in-2023/)
Nu toate surprizele lui 2023 au fost rele. Una dintre cele bune a fost legată de evoluția economiei americane (și, după ea, a celorlalte economii ale țărilor avansate). La începutul anului, mulți experți din sectorul privat și public considerau că o recesiune globală este „inevitabilă”. Bloomberg a fixat chiar și șansele unei recesiuni în SUA la 100%, bazându-se pe efectul creșterii dobânzilor de credite după anii pandemiei. În Statele Unite însă, chiar și în condițiile în care Rezerva Federală a continuat să crească dobânzile, economia a continuat să adauge locuri de muncă într-un ritm sănătos (cu o medie de peste 250 000 lunar în 2023). În trecut, o astfel de politică ar fi afectat negativ piața muncii, dar de data aceasta economiile acumulate din pandemie au contribuit la impulsionarea economiei americane. Bursa a surprins și ea în bine. Indicele marilor companii S&P 500 a încheiat anul 2023 cu un câștig de peste 24%, iar indicele Dow Jones se află aproape de un nivel record, deoarece reducerea inflației, o economie rezistentă și perspectiva unor rate mai scăzute ale dobânzilor au susținut investitorii, în special în ultimele două luni ale anului. Pericolul încetinirii economice însă continuă să existe. Evenimentele politice și conflictele militare pot influenta și ele în mod negativ, deși experiențele ultimilor ani indică faptul că legile economiei și ale finanțelor au până la urmă prioritate. În următorii doi ani, economia globală este de așteptat să încetinească moderat, înainte de a reveni la rate apropiate de tendințele dinainte de 2020. Se estimează că creșterea globală va slăbi în 2024 până la cea mai scăzută rată anuală de la criza financiară globală, în afară de primul an al pandemiei. Doua dintre economiile importante ale lumii – cea chineză și cea germană – au simțit deja în 2023 aceste tendințe.
(sursa imaginii: https://www.mdpi.com/1999-5903/14/6/165)
Fragmentarea economică mondială va continua și se va adânci. Ea reflectă divergențele politice și războaiele economice și vamale dintre Statele Unite și aliații ei, pe de-o parte, și China și țările din sfera ei de influență, de cealaltă parte. În ultimul deceniu, China a devenit a doua economie a lumii și a făcut progrese uriașe în dezvoltarea tehnologică și cercetarea științifică. Paradoxal, sau poate nu, boicoturile și barierele economice doar au accelerat aceste salturile calitative, și astăzi China este lider mondial în domenii dintre cele mai diverse, de la industria automobilistică la Inteligența Artificială (AI), de la tehnologiile de producere și conservare a energiei până la explorarea spațială. În acest an vor avea loc și alegeri în Taiwan, iar de rezultatul acestora depinde și evoluția relațiilor chino-americane în viitorii ani. Fragmentarea economică se simte însă și în fragmentarea tehnologică, inclusiv în activitatea organizațiilor de standardizare. Politizarea standardelor tehnice are o influență dăunătoare substanțială asupra dezvoltării tehnologice, reducând scalabilitatea și concurența. O viziune acceptată la nivel global și o colaborare între ingineri, precum și între cei care îi îndrumă și le plătesc salariile acestora sunt necesare pentru a depăși fragmentarea și paralelismele actuale. În multe domenii, dezvoltarea și menținerea standardelor existente au dus la incapacitatea de a identifica în mod clar standardele fundamentale care trebuie adoptate pentru un ecosistem digital solid și funcțional. Un exemplu care îngrijorează este posibila fragmentare a standardelor de comunicații mobile 6G, exacerbată de diviziunile geopolitice actuale. Industriei i-au trebuit 30 de ani pentru a se conforma unui singur standard de telefonie mobilă pentru 5G, predecesorul tehnologiei 6G. Aceasta este programată pentru o lansare comercială pe scară largă în 2030. Un singur standard, evitând potențiala fragmentare globală, ar putea să fie greu de atins.
(sursa imaginii: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Big_Tech_collage_2022.png)
Va fi interesant de urmărit ce se întâmplă cu marile corporații în anul 2024. Pe de-o parte, cred că le vom vedea (tendința a început din 2023) promovând activ și agresiv programele legate de AI. Microsoft pare să fi început deja campania cu o participare foarte vizibilă în influențarea direcțiilor lui OpenAI, care deocamdată – doar deocamdată – se oprește înainte de o achiziție completă. Dacă aceasta nu se va întâmpla, s-ar putea ca OpenAI Global (departamentul de profit al firmei) să devină în scurtă vreme un gigant digital. Pe de altă parte, ele vor continua să se confrunte cu activitățile regulatorii și cu acționările în justiție anti-trust. Meta (Facebook) în Europa și Google în Statele Unite au pierdut în 2023 cauze importante în justiție, care pot constitui precedente ale viitoarelor sentințe și legislații anti-trust. Pe 11 decembrie, într-un tribunal din San Francisco, jurații au decis în unanimitate că magazinul de aplicații Google este un monopol, iar compania a avut un comportament anticoncurențial. Decizia este o lovitură pentru gigantului motoarelor de căutare, care este implicat simultan în alte bătălii legale. De asemenea, ea poate redefini economia magazinelor de aplicații. Majoritatea telefoanelor inteligente rulează pe unul dintre cele două sisteme de operare – iOS sau Android. iOS-ul lui Apple este ceea ce se numește ‘o grădină îngrădită’, cu un singur magazin de aplicații – propriul său App Store. Alți producători de dispozitive tind să folosească Android-ul lui Google, care teoretic permite accesul în magazine de aplicații diferite de magazinul Google Play. Cazul a pus sub semnul întrebării că aceasta se întâmplă în practică. În 2020, Epic Games, un studio de jocuri, a îndemnat jucătorii să folosească sistemul său de plăți pentru a face achiziții în „Fortnite”. El a fost scos de pe Google (și de pe Apple). Epic i-a dat în judecată, iar acum tribunalul a decis că au dreptate. Decizia nu doar privează firmele producătoare de telefoane de procentajele frumoase câștigate din vânzările unor terțe aplicații, dar le și obligă să-și deschidă sistemele altor magazine de aplicații.
(sursa imaginii: https://aiimpacts.org/lets-think-about-slowing-down-ai/)
Ce se va întâmplă cu AI în acest an? Personal, prevăd o încetinire a ritmului anunțurilor spectaculoase ca și a celui al prognozelor apocaliptice legate de atingerea sau trecerea momentului singularității, în care inteligența acumulată a mașinilor o va depăși pe cea umană. Vor apare, desigur, noi chatboți care vor concura cu ChatGPT și versiunile sale următoare. În 2024 și poate și în anii care urmează, utilizatorii vor explora capabilitățile acestora și vor încerca să le aplice în domeniile cele mai diverse. Progresele reale se vor petrece însă în umbră și vor fi legate în special de acceleratoarele hardware. NVIDIA și Intel sunt în acest moment liderii pieței, însă pe urmele lor se află Amazon, Alphabet, Apple și IBM. Oricare dintre aceștia are potențialul de a câștiga o întrecere care se anunță foarte interesantă și echilibrată, cu o miză imensă.
(sursa imaginii: downtoearth.org.in/blog/science-technology/from-the-moon-s-south-pole-to-an-ice-covered-ocean-world-several-exciting-space-missions-are-slated-for-launch-in-2024-93576)
2024 va fi un an marcat și de evenimente spațiale. Unele dintre ele aparțin domeniului militar al cursei spațiale, care, din nefericire, a revenit pe primul plan al actualității în ultimii ani. Conflictele de pe Terra se transformă în Războaie Stelare, și asupra acestor misiuni planează secretul. Cercetarea spațială civilă este mai deschisă în ceea ce privește proiectele sale și lansările prevăzute pentru 2024. Lista include, dar nu este limitată la:
• misiunea Artemis 2 pe care NASA intenționează să o lanseze folosind Sistemul de Lansare Spațială (SLS), trimițând astronauți în jurul Lunii, într-un zbor lunar de zece zile;
• Zborul inaugural al rachetei New Glenn al lui Blue Origin, firma lui Jeff Bezos (întemeietorul Amazon-ului);
• lansări succesive ale lui Starship, un vehicul de lansare supergreu în două etape, aflat în dezvoltare la SpaceX a lui Elon Musk. Este cel mai greu, mai înalt și mai puternic vehicul de lansare spațială care a zburat în spațiu. Starship este destinat să fie complet reutilizabil, ceea ce înseamnă că ambele trepte vor fi recuperate după o misiune și reutilizate. Starship, dacă reușește, va deveni vehiculul principal al misiunilor NASA spre Lună și Marte;
• Misiunea Polaris Dawn – o misiune particulară de zbor spațial uman, operată de SpaceX și inițiată de antreprenorul Jared Isaacman, care împreună cu alți trei membri ai echipajului vor petrece câteva zile pe orbita joasă a Pământului, pe o navă spațială Crew Dragon;
• Primul zbor de probă cu echipaj al navei spațiale Starliner de la Boeing, programat, deocamdată, pentru mijlocul lunii aprilie. Echipajul misiunii, cu durata de opt zile, include piloții de testare Butch Wilmore și Suni William, care vor călători la Stația Spațială Internațională cu capsula reutilizabilă;
• misiunea chineză dus-întors a probei lunare Chang’e-6, într-o încercare de a colecta pentru prima dată material din partea îndepărtată a Lunii;
• zborul inaugural al lui Ariane 6, un sistem modular european de lansare aflat în curs de dezvoltare de la începutul anilor 2010 de către ArianeGroup pentru Agenția Spațiala Europeana (ESA).
După cum se vede, concurența se întețește și implică organizații guvernamentale și private, americane, chineze și din alte părți ale lumii.
Să speram că va fi un an bun și interesant, cu succese și cu progrese însemnate în direcțiile și aplicațiile pozitive ale științei și tehnologiilor noi. Vom urmări și vom relata.
(Articolul a apărut iniţial în revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)