2022. Ce an a fost! În 2020, Timpul părea să fi încremenit în loc. În 2021, roțile sale începuseră să se miște încet, după amorțire. În 2022, ritmul evenimentelor a început să se accelereze și de multe ori am avut senzația că acestea au scăpat de sub control. Un an de zbucium, de schimbări, de pericole și de luptă pentru a nu pierde speranțele. Trecerea tradițională în revistă pentru rubrica CHANGE.WORLD a evenimentelor anului care a fost 2022 în lumea științei și tehnologiilor avansate încearcă să pună puțină ordine în ceea ce s-a întâmplat în acest an. Misiune aproape imposibilă.
Nu putem să începem cu altceva decât cu condițiile geopolitice. În cei doi ani precedenți, evenimentul principal care a influențat economia mondială a fost pandemia Covid-19. 2022 a fost martora relaxării până la anularea totală a restricțiilor interne și externe. În mare măsură, această schimbare de politică, înregistrată pe toată planeta (China fiind printre ultimele țări care a renunțat în ultimele săptămâni ale anului la politica ‘zero Covid’), a fost posibilă datorită succesului campaniilor de vaccinare bazate pe tehnologia mRNA. Rezultatele sunt spectaculoase. Persoanele vaccinate sunt de 15 ori mai puțin în pericol să moară din cauză de Covid decât cei care nu sunt vaccinați. Se estimează că vaccinurile Covid au prevenit mai mult de 3,2 milioane de decese și 18,5 milioane de spitalizări în SUA, din decembrie 2020 până în noiembrie 2022. În 2022, au intervenit însă alte evenimente de proporții. Invazia Ucrainei de către Rusia, din februarie 2022, și războiul care continuă de atunci au avut printre altele drept consecință o criză energetică resimțită mai ales în Europa, dar și în restul lumii. Creșterea prețurilor combustibililor fosili a dus la accelerarea spiralei inflaționiste, care deja amenința economia mondială post-Covid. Relațiile dintre China și Statele Unite au continuat să fie încordate, ceea ce a dus la permanentizarea fragmentării lanțurilor de aprovizionare care treceau sau își aveau originea în China. India, Vietnamul și Indonezia preiau treptat rolul de ateliere de producție globale, și din ce în ce mai multe mari firme americane (inclusiv Apple și Tesla) caută surse alternative de producție în aceste (sau alte) locuri. Tensiunile politice la nivel internațional au dus la accelerarea procesului de fragmentare a Internetului. Un zid informatic încearcă să-i ‘apere’ pe cetățenii chinezi de știrile care nu sunt filtrate de cenzură și să împiedice propagarea oricăror informații interne care nu sunt pe placul autorităților. Presa liberă și comunicarea cu lumea au fost aproape complet sugrumate în Rusia după izbucnirea războiului, și mulți dintre ziariști ca și o parte dintre experții în comunicații au ales calea exilului. Tehnologia rețelelor virtuale particulare (VPN) reușește de multe ori să perforeze fortărețele cenzurii în China, Rusia sau în alte țări autoritare, dar folosirea lor este riscantă pentru cetățenii acestora.
Vorbind despre China, trebuie observat că retragerea firmelor globale este doar parțială, motivul principal fiind că piața internă chineza este uriașă. Companiile care operează sau vând produse în China trebuie însă să facă față unor restricții regulatorii din ce în ce mai rigide. Motivele sunt politice și economice. China evoluează spre un control din ce în ce mai strict al economiei, încercând să dezvolte o economie de piață, dirijată însă de partidul comunist și aservită scopurilor politice ale acestuia. Reales pentru un al treilea termen ca președinte și secretar general al partidului, Xi Jinping are acum o putere aproape absolută și nelimitată. Gândirea sa este doctrină de partid și literă de lege. Ea continuă să includă încurajarea inițiativei private, dar numai în direcțiile aprobate și încurajate de conducerea partidului. Există în China astăzi o explozie de inițiative încurajate de guvernare în domenii precum Inteligența Artificială, transporturile terestre sau explorarea spațială. Cercetarea științifică din universitățile chinezești a făcut progrese remarcabile, numerele comunicărilor științifice și articolelor publicate în revistele de specialitate depășind la începutul acestui deceniu pe cele ale universităților americane. China își afirmă ambițiile de supraputere în toate domeniile – economic, militar, științific și tehnologic. Scopul declarat este ștergerea decalajelor științifice și tehnologice. Rămâne însă de văzut cum vor reuși conducătorii chinezi să rezolve contradicțiile dintre avansul tehnologic și lipsa de libertate, în inițiative și în comunicarea internă și cu restul lumii. Tensiunile există, uneori izbucnesc și sunt reprimate rapid, dar până când?
Unul dintre domeniile în care China își face prezența activă din ce în ce mai vizibilă este explorarea spațială. Rămasă în afara sistemului de alianțe spațiale internaționale, China a decis să creeze un program de cercetare și explorare spațială propriu, care include dezvoltarea și lansarea de rachete balistice, mii de sateliți artificiali, zboruri spațiale cu echipaj, o stație spațială proprie și planuri de a explora Luna, Marte și restul sistemului solar. Rămâne de văzut dacă finalizarea construcției pe orbită a stației spațiale în 2022 va fi realizată, dar au fost executate deja 12 misiuni din fazele-cheie de verificare a tehnologiei și construcție a stației spațiale, inclusiv premiere în ceea ce privește andocarea și ieșirea în spațiu. Rachetele care propulsează misiunile Tianzhou sunt din aceeași generație și cu performanțe comparabile cu cele americane proiectate de NASA și de SpaceX.
Desigur, nu numai China a înregistrat progrese remarcabile în acest an. NASA a trimis în spațiu în luna noiembrie prima misiune din programul Artemis, finalizată cu un remarcabil succes. Artemis 1 a fost o misiune fără echipaj, un test complex al Sistemului de Lansare Spațială (SLS) și al modulului Orion. Sistemul de Lansare Spațială este cea mai puternică rachetă construită vreodată, generând aproape 4 milioane de kilograme de tracțiune la decolare, mai puternică decât rachetele Saturn V folosite în misiunile Apollo. (Falcon Heavy a lui SpaceX are performanțe aproape similare). Artemis 1 a parcurs aproximativ 450 000 de kilometri până la Lună, a orbitat la 400 km deasupra suprafeței lunare, înainte de a continua cu aproximativ 64 373 km în spațiul profund. A fost o premieră și un record: cel mai îndepărtat punct în spațiu la care a ajuns o navă destinată să transporte echipaj, în pregătire pentru etapele viitoare ale programului. După o misiune de 25 zile și jumătate, modulul Orion s-a întors pe Terra, amerizând în Oceanul Pacific, lângă California, pe 11 decembrie.
Realizarea cea mai importantă a acestui an excepțional în explorarea spațială a fost însă succesul punerii în funcțiune a telescopului spațial James Webb. De la o lansare impecabilă în ziua de Crăciun 2021, după o secvență de desfășurare perfect executată, și până la imaginile care au tăiat răsuflarea întregii lumi, observatorul spațial în care au fost investiți peste 10 miliarde de dolari a depășit așteptările la fiecare pas – atât de mult, încât criticii au uitat rapid de anii de întârzieri și depășirile masive de costuri. De la primele transmisii de la mijlocul lunii iulie, Webb a oferit un flux constant de imagini uimitoare ale universului. Telescopul a revenit la unele dintre obiectele celebre fotografiate anterior de predecesorul său, Telescopul Spațial Hubble, și a dezvăluit detalii uluitoare care nu fuseseră vizibile anterior. Instrumentele perfecționate ale lui Webb, construite pentru a detecta cele mai timpurii galaxii care s-au format în univers în primele sute de milioane de ani după Big Bang, au depășit în mod constant așteptările. La mai puțin de șase luni de la difuzarea primelor imagini, astronomii au putut confirma că observatorul a văzut obiecte la mai mult de 13,4 miliarde de ani-lumină distanță, cele existente în epoca în care universul avea doar 350 de milioane de ani. Webb a dezvăluit, de asemenea, explozii de formare de stele în interiorul norilor stelari numiți Stâlpii Creației și a detectat urme de bioxid de carbon (condiție a vieții) în atmosfera unei exoplanete, printre multe alte descoperiri.
Care dintre tehnologiile informatice și de comunicații au reușit să supraviețuiască și să genereze profit în aceste condiții și care dintre ele au dezamăgit? Voi menționa câteva dintre cele mai vizibile și mai discutate. Una dintre ele este Inteligența Artificială (AI). Toată lumea vorbește despre ea, uneori pe tonuri apocaliptice. Se tem mulți că în produsele și aplicațiile folosite zilnic sunt ascunse programe de spionaj și control al vieților noastre personale. Cuvântul ‘algoritm’ a căpătat pentru mulți o rezonanță malefică. Există temeri în legătură cu aproprierea (sau poate depășirea) Singularității, punctul în evoluția roboticii și a Inteligenței Artificiale, în care controlul destinului omenirii trece în creierele mașinilor gânditoare. Precum multe alte angoase mai mult sau mai puțin tradiționale, și acestea sunt rezultatul necunoașterii și neînțelegerilor, amplificate de teoriile conspirative și de manipulările politice ale acestora. Ceea ce însă este real este progresul înregistrat în multe domenii ale Inteligenței Artificiale, care este astăzi prezentă în mult mai multe domenii decât sunt conștienți majoritatea utilizatorilor, unele folosite în mod curent în viața de zi cu zi – de la aplicațiile financiare ale băncilor până la algoritmii care ne ghidează pe străzi și șosele cu ajutorul poziționărilor GPS. În timp ce marile firme de IT și comunicații au pierdut în acest an 25-30% din valoarea lor la bursă, ramura AI a înregistrat câștiguri apreciabile, între 15% și 50%. Chiar dacă viziunea șoferiei autonome suferă o amânare de câțiva ani, poate chiar un deceniu, aplicațiile din domeniile transporturilor și ale autovehiculelor se află la baza unei adevărate revoluții în aceste industrii, care fac ca autovehiculele să nu mai fie produse mecanice ci platforme complexe pe care programele software joacă un rol crucial. Au fost și industrii care au dezamăgit și în primul rând cea a criptografiei și a produselor bazate pe aceasta. Prăbușirea bursei de produse criptografice FTX s-ar putea să nu fi fost legată direct de tehnologie ci să fie mai degrabă un caz clasic de fraudă financiara. Ea însă a atras din nou atenția asupra faptului că această nouă ramură a finanțelor (care include și monedele virtuale) și a tranzacțiilor bazate pe lanțuri de blocuri este încă prea puțin înțeleasă și aproape complet în afara reglementărilor și supravegherilor la care sunt supuse instituțiile bancare și financiare cu care concurează. Neîncrederea consumatorilor este firească, și chiar și acele produse care au supraviețuit (precum Bitcoin) termină anul 2022 la o valoare care reprezintă cam o treime din valoarea lor de la începutul anului.
Cine este omul anului în lumea cercetării științifice, tehnologiilor avansate și a industriilor bazate pe acestea? Fără ezitare, la bine și la rău – Elon Musk. Nu cred că a fost vreo săptămână în acest an în care Musk să nu se afle pe prima pagină a ziarelor sau în titlurile jurnalelor de știri de la televiziuni. Lupta pentru controlul rețelei sociale Twitter a durat câteva luni și s-a terminat cu achiziționarea acesteia de către Musk. Evenimentul s-a petrecut la sfârșitul lui octombrie, și de atunci Musk a avut timp să schimbe întreaga conducere, să concedieze jumătate dintre salariați, să deblocheze unele conturi, să blocheze altele și să le deblocheze din nou, să pledeze pentru libertatea totală de exprimare pentru a înființa un consiliu de control al conținutului, desființat după câteva săptămâni. În ce direcție se îndreaptă Twitter și ce influență vor avea acțiunile sale asupra comunicațiilor sociale încă nu este clar. Firmele lui Musk au făcut însă multe altele în acest an. Firma sa de comunicații spațiale SpaceX a realizat 54 de lansări în 2022. Una dintre rachetele booster refolosibile a participat în 15 lansări. Modularitatea și reutilizarea scad considerabil prețul călătoriilor spațiale. Sistemul de comunicații Starlink are acum 3 612 sateliți în orbită, dintre care 3 000 operaționali și încă 200 în drum spre orbite și spre funcționalitate completă. În primăvara acestui an, sateliți din sistemul Starlink au fost mutați deasupra Ucrainei, asigurând continuitatea serviciilor Internet, în condițiile în care o parte din infrastructura de la sol fusese distrusă de bombardamentele rusești. 2022 a fost cel mai bun an din toate timpurile pentru firma de vehicule electrice Tesla înființată de Musk, deși nu și pentru valoarea sa la bursă, influențată de alte activități ale patronului. Profiturile au atins cifre record, cu livrările crescând și cu o capacitate anuală de producție de aproape două milioane de vehicule pe an – mai mult decât oricare alți producători de automobile complet electrice. Se pare că viziunea lui Tesla se realizează în sfârșit. Unii comentatori susțin că Elon Musk nu prea știe ce face, cel puțin în ceea ce privește Twitter și rețelele sociale. Eu zic să mai așteptăm cu verdictele. De câteva ori deja Musk a râs la urmă și mult mai bine.
Despre anul care va fi voi scrie săptămâna viitoare, în primul articol al anului 2023 și apoi pe tot parcursul anului viitor. Până atunci, le urez tuturor cititorilor rubricii CHANGE.WORLD, Sărbători Fericite și La Mulți Ani!
(Articolul a apărut iniţial în revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)