Continui cu trecerea în revistă a principalelor evenimente, tendințe și noutăți pe care le-a adus anul 2020 în domeniile științei și tehnologiilor avansate. Chiar dacă lupta pentru stoparea pandemiei și căutarea de tratamente și vaccinuri au dominat anul 2020 și au influențat prioritățile investițiilor guvernamentale și private, activitățile de cercetare, proiectare, experimentele și introducerea în fabricație și exploatare a noilor tehnologii au continuat în toate ramurile și nișele de activitate. A fost anul Coronei, dar nu numai …
Recitesc previziunile mele făcute la începutul lui 2020. Corona nu am anticipat-o, dar câteva previziuni au fost totuși destul de exacte. Una dintre ele era legată de imixtiunea politicului în industria hi-tech, și în special în activitatea marilor corporații. Scriam atunci că alegerile prezidențiale americane vor avea deosebită importanță în ceea ce privește viitorul relațiilor dintre guverne și giganții industriilor avansate, și previziunea mea s-a adeverit. Șefii marilor firme (Facebook, Google, Amazon, Apple) și-au petrecut o parte a timpului lor în 2020 răspunzând întrebărilor diverselor comisii ale Congresului american și ale Parlamentului European. Amazon a furnizat servicii esențiale în Statele Unite și în Europa, a profitat de situația creată de COVID-19 extinzându-și activitățile de livrări la domiciliu, dar a întâmpinat și rezistență în Europa, fiind nevoita să-și suspende temporar serviciile în Franța de exemplu. Google a fost sancționată în Europa cu amenzi de 8,2 miliarde de Euro în trei acțiuni juridice anti-trust diferite. Una dintre sancțiuni se datorează faptului că motoarele de căutare ale lui Google nu includeau sau dădeau prioritate redusă produselor competitorilor în rezultatele căutărilor. Facebook face față și ea unor presiuni deosebite în Statele Unite. Pe de-o parte Comisia Federală pentru Comerț (FTC) a dat în judecată pe 9 decembrie compania, susținând că aceasta își menține în mod ilegal monopolul de rețele sociale personale printr-o politică susținută anti-competiție. În urma unei anchete îndelungate dusă de FTC în cooperare cu o coaliție de procurori generali din 46 de state plângerea susține că Facebook s-a angajat într-o strategie sistematică – inclusiv achiziția sa din 2012 a rivalului Instagram și achiziționarea în 2014 a aplicației de mesagerie mobilă WhatsApp – pentru impunerea unor condiții anticoncurențiale dezvoltatorilor de software și pentru a elimina amenințările la adresa monopolului său. Pe de altă parte, administrația lui Donald Trump i-a atacat și pe Facebook, și pe Twitter pentru cenzurarea sau adăugarea de avertismente unora dintre postările lor care includeau informații considerate inexacte. Schimbarea de administrație la Casa Alba nu va fi neapărat favorabilă giganților hi-tech, căci în Partidul Democrat exista tendințe anti-trust chiar mai puternice decât la republicani.
Alegerile americane, ca și cele din alte țări ale lumii au avut o componentă cibernetică amplificată în acest an în care mai mulți cetățeni decât de obicei au preferat opțiunea votului prin corespondență sau a votului electronic, acolo unde acestea au fost disponibile. Rezultatele, așa cum știți, sunt puternic contestate în Statele Unite, deși cei responsabili cu protejarea sistemelor informatice electorale și majoritatea experților independenți susțin că au fost alegerile cele mai sigure și mai bine protejate din istorie din acest punct de vedere. Dacă la alegerile din 2016 s-a vorbit mult despre imixtiunea rusească, directă sau prin influențarea prin intermediul rețelelor sociale, în noiembrie 2020 se pare că lecțiile au fost învățate și sistemele au fost mai bine protejate. Ultimele săptămâni ale anului s-au dovedit însă mai dificile odată cu expunerea recentă a unui atac cibernetic serios îndreptat în special asupra Statelor Unite, a guvernului său și a altor instituții critice, inclusiv a firmelor de securitate. Acest atac pune în lumină modurile în care amenințările cibernetice continuă să evolueze și să devină și mai periculoase. Anchetatorii încă încearcă să stabilească ce informații ar fi putut fi furate de hackeri și ce ar putea face cu acestea. Hack-ul a început încă din martie, când codul malware (rău intenționat) a fost introdus în actualizările unui program foarte popular numit Orion, realizat de compania SolarWinds, care oferă servicii de monitorizare a rețelei și alte servicii tehnice pentru sute de mii de organizații din întreaga lume. Acest malware a oferit hackerilor de elită acces la distanță timp de câteva luni la rețelele unei organizații, astfel încât să poată fura informații. Deși cei mai afectați de atac se aflau în SUA, Microsoft a declarat că a identificat victime în Canada, Mexic, Belgia, Spania, Regatul Unit, Israel și Emiratele Arabe Unite. Sursele par să se afle în Rusia sau să fie legate de Rusia, deși guvernul rus neagă implicarea. Acest atac se adaugă și amplifică vocile care cer crearea unor bariere sau sisteme de protecție la niveluri naționale sau ale alianțelor între națiuni. Concepția Internetului deschis, accesibil universal și transparent de oriunde în lume a primit lovituri considerabile în acest an. Lumea evoluează spre un Internet segmentat, sau spre Splinternet, un termen care a câștigat în popularitate în acest an.
2020 a fost martor al înăspririi conflictului comercial dintre Statele Unite și China, care a avut repercusiuni vizibile și pe piețele și în industriile tehnologice. Tarifele vamale au crescut, lanțurile de producție și aprovizionare au fost afectate de pandemie și au dus la reconsiderări și reproiectări în sensul producției regionale sau naționale, scăzând atractivitatea globală și rentabilitatea utilizării liniilor de producție ‘Made în China’. Taiwan-ul s-a poziționat în schimb ca alternativă de calitate și nesupusă presiunilor politice. Conflictul și complicațiile juridice în care este implicată firma chineză Huawei au influențat piața internațională de echipamente 5G și darea în exploatare a rețelelor tocmai în anul care ar fi trebuit să fie anul de introducere masivă a acestei tehnologii. Boicoturile s-au adâncit și barierele comerciale s-au înmulțit, extinzându-se la noi companii din China (vezi cazul Tik-Tok) sau la noi categorii de produse (interzicerea folosirii de către firme chineze a tuturor componentelor electronice complexe proiectate în Statele Unite, inclusiv procesoarele de funcționalitate generică). Sunt afectate și procesele de standardizare, rezultatul fiind crearea de standarde paralele și incompatibile pentru anumite segmente ale rețelelor 5G. Nu este clar dacă schimbarea politică de la Washington va duce la un ‘armistițiu’ în acest război economic, în orice caz, nu pe termen scurt. S-ar putea ca viitoarea administrație Biden să folosească un limbaj diferit, sau să se fie mai dispusă la negocieri și compromisuri, dar pe de altă parte importanța acordată de democrați problemelor legate de drepturile omului în regiuni ale Chinei cum sunt Tibetul sau Xinjiang (populată de uigurii musulmani) va constitui din nou un subiect politic fierbinte care va influența și relațiile economice și cooperarea tehnologică dintre primele două economii ale lumii.
A fost un an bun pentru cercetarea spațială și în special pentru SpaceX, firma lui Elon Musk, care și-a consolidat în acest an poziția de lider în explorarea spațială americană. Sonda spațială Dragon 2 a efectuat primul său zbor cu echipaj către Stația Spațială Internațională, lansat la 31 mai 2020 în cadrul programului de echipaje comerciale, efectuând primul zbor spațial orbital lansat de pe teritoriul american de la retragerea navetei spațiale în 2011. Al doilea zbor Dragon cu echipaj, misiunea Crew-1, lansată la 15 noiembrie 2020, a transportat patru astronauți (trei americani și unul japonez) spre Stația Spațială Internațională. SpaceX a efectuat zboruri de testare atmosferică cu prototipuri ale vehiculului său Starship, complet reutilizabil, cu două trepte. Chiar dacă testul din 9 decembrie în care modelul SN8 al celei de-a doua trepte a explodat la aterizare, lansarea până la o altitudine de 12,5 kilometri, zborul orizontal și revenirea sunt considerate un succes. Concepția rachetelor reutilizabile a fost demonstrată și este astăzi acceptată ca un principiu de funcționare care va reduce considerabil costul explorării spațiale în viitor. Tot în acest an, astronauta NASA Christina Koch a stabilit recordul activității femeilor în spațiu cu 328 de zile, într-un zbor încheiat la 6 februarie. 2020 a fost și anul consolidării poziției Chinei ca putere spațială. La 24 noiembrie 2020, China a lansat misiunea automată lunară Chang’e-5 pentru a colecta și aduce roci lunare înapoi pe Pământ. După 23 de zile și o călătorie de aproximativ 400 de mii de kilometri, Chang’e-5 s-a întors pe Pământ în zorii zilei de 18 decembrie. Cele peste două kilograme transportate la bord reprezintă primele probe proaspete de roci lunare aduse pe Pământ în mai mult de 40 de ani, făcând din China a treia țară care a explorat suprafața Lunii, după SUA și fosta Uniune Sovietică. A fost, de asemenea, prima țară care a făcut acest lucru din 1976 încoace, de când sonda Luna 24 a fostei Uniuni Sovietice s-a întors de pe Lună. Întoarcerea în siguranță a capsulei lunare încheie o misiune inovatoare pentru programul de explorare spațială din China, care a anunțat zboruri cu astronauți pentru 2021, precum și un viitor program de rachete refolosibile, similar celui conceput de SpaceX.
2020 fost un an în care s-au înregistrat progrese semnificative în domeniul transporturilor viitorului, deși nu exact în ramurile prevăzute. Vehiculele fără șofer continuă să se afle în teste și lansarea lor pe șosele pentru exploatare de masă nu mai pare iminentă. A contribuit poate la asta și circulația redusă din acest an, una dintre consecințele neașteptate ale pandemiei, care a redus de altfel, neintenționat, și nivelul global de poluare. Semnificativă este vânzarea de către firma Uber a departamentului de vehicule autonome unei firme mai mici, Aurora, în care Uber păstrează totuși un procentaj important din control. În schimb, dronele automate cu control robotic au început să fie testate și chiar și utilizate de Alphabet pentru FedEx și Amazon în unele regiuni într-un an în care livrările la domiciliu s-au extins considerabil. Progrese remarcabile au fost înregistrate în tehnologia bateriilor electrice reîncărcabile. Superbateriile care combină tehnologiile bateriilor cu cele ale supercondensatorilor electrici promit extinderea razei de autonomie a automobilelor electrice la peste 1000 de kilometri. O revoluție este în faze inițiale și în domeniul propulsiei aviatice, cu testarea în mai multe locuri în lume a motoarelor acționate cu hidrogen, alternativă mai eficientă și mult mai puțin poluantă a motoarelor cu kerosen.
Acestea au fost câteva dintre direcțiile și tendințele principale ale anului care a fost. Despre anul care va fi vom discuta în primul articol al lui 2021 și în tot restul anului care urmează. Doresc tuturor cititorilor rubricii să avem parte de un an frumos și sănătos, omenirea să învingă pandemia și viața să fie reluată oriunde ne vom afla nu de unde am lăsat-o, ci dintr-un loc mai bun. La Mulți Ani!
(Articolul a apărut iniţial in revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)