Cu trei-patru ani in urma cinematecile si festivalurile de film din intreaga lume au celebrat jumatate de secol de la aparitia pe scena cinematografiei franceze si internationale a fenomenului numit Noul Val Francez – o generatie de creatori in mare majoritate tineri grupati in jurul revistei Cahiers du Cinema care au inceput sa creeze simultan filme personale si directe, care puneau sub semnul intrebarii multe dintre formulele cinematografiei clasice – productia, scenariul, distribuirea, tehnicile de filmare, alegerea actorilor si a tematicii. Cu aceasta ocazie s-au scris si destul de multe articole in revistele de specialitate si carti, printre care apare in traducere romaneasca in seria ‘Filmul pentru toti’ a editurii IBU Publishing, 2010 cartea din 2007 a profesorului universitat Michel Marie ‘Noul Val Francez – O scoala artistica’. Traducerea ii apartine lui Laurentiu Dulman, prefata Magdei Mihailescu.
source http://www.elefant.ro/carti/divertisment/film/noul-val-francez-70479.html
Sunt pasionat si de film si de carti. De la o carte de film astept in primul rand informatie, organizata in asa fel incat sa-mi clarifice si sa puna ordine si sa adauge perspectiva filmelor pe care le-am vazut. Daca am sansa de a da peste o carte de film buna ea ma va si atrage in universul filmelor de care se ocupa prin perspectiva celui care a scris-o si va constitui o invitatie pentru viitoare vizionari sau eventual revizionari. Cartea lui Michel Marie atinge cu brio primul obiectiv, si doar partial pe cel de-al doilea. Se simte in organizarea materialului, in rigurozitatea prezentarii informatiei, in foarte utilele tabele si anexe care complementeaza textul scris formatia acdemica a autorului, si fara indoiala voi pastra cartea multa vreme in biblioteca si o voi scoate din cand in cand pentru a-mi aminti despre un film, pentru a-l localiza in opera autorului si in relatie cu creatiile celorlalti creatori ai generatiei.
source http://rushmoreacademy.com/tag/cahiers-du-cinema
Am aflat multe lucruri interesante care imi ofera dupa lectura o perspectiva mai completa a epocii si filmelor sale. Povestea Noului Val porneste desigur de la Cahiers du Cinema, sondajele si cronicile filmelor lui Vadim si Melville din anii 55-57. Apoi apar primele filme ale lui Truffaut, Godard, Chabrol, Varda. Anul 1958 in care se lanseaza Noul Val este si anul marilor schimbari politice in Franta si al crearii celei de-a Cincea Republici. Andre Malraux devine Ministrul Culturii si incurajarea noilor forme de expresie si a noilor creatori (asociati in parte si cu vederile politice de dreapta) devine intr-o oarecare masura politica de stat. Stilul personal al noii generatii de creatori rezulta din doua surse principale – asumarea in masura mult mai mare a controlului asupra felului in care este realizat filmul de catre regizor (filmul devenind o creatie personala si regizorul autorul sau inconstestabil) si economia de mijloace tehnice care ii obliga pe aceiasi regizori sa inventeze sau sa adopte procedee cum ar fi camera mobila, filmarea in decor natural sau urban, captarea directa a sunetului, care imprima produselor cinematografice un stil natural specific.
Capitolul dedicat metodelor de productie si de distributie este pasionant, chiar cand este vorba despre detaliile economice. Noul Val nu a aparut intr-o situatie de criza economica a cinematografiei franceze, dimpotriva, economic industria cinematografica se bucura de o prosperitate continua inceputa imediat dupa razboi. Revolta a fost in primul rand estetica, criticii si regizorii Noului Val (unii dintre ei erau si critici si regizori) considerand ca criza se manifesta in modul de exprimare, in sabloanele stilistice si estetice caracteristice cinematografului zis ‘de calitate’. Scaderea numarului de spectatori in sali care incepe la scurt timp dupa aparitia Noului Val poate fi pusa mai degraba pe seama impactului televiziunii care incepand cu anii 60 isi diversifica tematica, mareste numarul canalelor de difuzare si include din ce in ce mai multe filme in programele sale. Datele furnizate de Michel Marie arata in mod elocvent ca filmele Noului Val nu au fost mai putin sau semnificativ mai putin rentabile decat cele ale cinematografiei ‘de calitate’ care continua sa fie produsa si difuzata de creatorii vechii generatii si de epigonii lor, iar filmele cele mai populare ale Noului Val au cunoscut si ele succese de casa remarcabile.
source www.amazon.com
In capitolele dedicate conceptiei estetice si mai ales cel dedicat actorilor poate fi gasita acea scanteie de pasiune pe care eu ca pasionat de filme o caut in asemenea carti. Portretele facute unor actori ca Belmondo sau Ana Karina sunt superbe, iar analizele facute unora dintre creatorii Valului sau regizorilor care au creat in acea epoca, au influentat si au fost influentati de Noul Val fara a face parte din el (Vadim, Louis Malle, Melville) extrem de precise si profunde in pofida economiei de text.
Daca descrierea influentei jucate de cinematograful american nu aduce elemente de surpriza, in schimb am fost destul de mirat de aprecierea relativ moderata a influentei Noului Val asupra altor scoli cinematografice in lume. Michel Marie pare a considera ca aceasta influenta a fost mult exagerata si ca ceea ce s-a intamplat cam in aceeasi epoca si in anii urmatori perioadei de explozie a Noului Val (1958-1962) in cinematografia engleza, poloneza sau cehoslovaca a avut in principal radacini culturale si formative locale, impactul cineastilor francezi, a filmelor lor si a modului lor de abordare a artei cinematografice fiind doar marginale.
Fie ca suntem de acord, fie ca nu cu concluziile acestui capitol nu putem nici ignora si nici ocoli cele petrecute in cinematografia franceza la sfarsitul anilor 50 si inceputul anilor 60. Modul de productie al filmelor, relatia intre regizor, actori si rezultatul muncii lor, si noutatile tehnice introduse si promovate de noul val au schimbat fata cinematografiei franceze si a celei internationale. Cartea lui Michel Marie este o sursa de informatie bogata la prima lectura si o referinta utila dupa aceea in intelegerea acestui fenomen deosebit.