Nici nu a început bine anul 2025, și vânturile schimbărilor se fac simțite. Prima săptămână de lucru a noului an a adus în atenția publicului larg câteva știri despre schimbări în modul în care funcționează serviciile de Internet și aplicațiile de comunicații sociale pe care majoritatea dintre noi ne-am obișnuit să le folosim în ultimii ani. Este vorba despre evoluții semnificative, ale căror implicații este posibil să le simțim foarte curând. Să încercăm să înțelegem despre ce este vorba și să despărțim faptele de zvonuri și, mai ales, de interpretările tendențioase sau panicarde.
(sursa imaginii: https://theconversation.com/attempts-to-ban-tiktok-reveal-the-hypocrisy-of-politicians-already-struggling-to-relate-to-voters-225870)
Vă amintiți de modelul celor șapte straturi (‘layers’)? Definit de Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO), modelul de interconectare a sistemelor deschise (OSI) este un model de referință de la care „oferă o bază comună pentru coordonarea dezvoltării standardelor, în scopul interconectării sistemelor.” În modelul de referință OSI, comunicațiile dintre sisteme sunt împărțite în șapte straturi de abstractizare diferite: Fizic, Legătură de date, Rețea, Transport, Sesiune, Prezentare și Aplicație. Acestora li s-a adăugat, jumătate în glumă, dar gluma a devenit o realitate, cel puțin la nivelul modelarii, un al optulea strat – cel Financiar – și un al nouălea – cel Politic. Câteodată, acestea sunt contopite, sau stratul politic este atașat direct deasupra nivelelor OSI. Este vorba despre decizii care au impact asupra felului în care utilizatorii accesează sistemele de comunicații sau pot interacționa direct între ei, decizii determinate de considerente economice (costurile de operare și prețurile plătite de utilizatori pentru serviciile de comunicații) sau politice. Din această ultimă categorie fac parte barierele în comunicații impuse la frontierele naționale virtuale de guvernele dictatoriale pentru a restrânge accesul cetățenilor la informațiile sau aplicațiile susceptibile de a furniza informații considerate nocive politicilor guvernamentale și, de asemenea, sau mai ales, prevenirea transmiterii de știri din interiorul acestor țări spre restul lumii. Similar, ar putea fi considerată ca făcând parte din aceeași categorie interzicerea sau restricțiile la care este sau va fi supusă aplicația TikTok. Curtea Supremă a Statelor Unite va respinge, foarte probabil, recursul pe care firma chineză l-a înaintat împotriva legii federale numite ‘Protecting Americans From Foreign Adversary Controlled Applications Act’ (‘Legea privind protecția americanilor împotriva aplicațiilor controlate de adversari străini’), care urmează să intre în vigoare pe 19 ianuarie. După această dată, legea va restricționa magazinele de aplicații și companiile de servere, care furnizează infrastructura digitală de care depind servicii web precum TikTok. Retragerea obligatorie a aplicației din magazinele de aplicații cele mai populare, cum sunt cele ale lui Google sau Apple, va împiedica utilizatorii noi să descarce aplicația și utilizatorii existenți să o actualizeze. Fără actualizări, calitatea aplicației s-ar degrada în timp prin inconveniente, cum ar fi întârzierile de încărcare a videoclipurilor și probleme de calitate în streaming-ul video și audio. Este această lege în contradicție cu Primul Amendament al Constituției Americane, care apără libertatea de exprimare? Judecătorii par să încline spre opinia că aplicația este periculoasă atâta timp cât TikTok aparține unui concern chinez, iar firmele chineze sunt obligate prin legile Chinei să furnizeze la cerere guvernului informații despre utilizare și chiar despre utilizatori. Nu este singura problemă pe care TikTok o are în lume, ea fiind complet interzisă în India și Nepal, în timp ce alte țări discută restricționări de diferite feluri, din cauza influențelor nocive asupra tineretului și interferenței în politică.
(sursa imaginii: www.wired.com/story/guide-net-neutrality/)
O altă decizie care combină straturile politic și financiar este cea a unei curți federale de apel americane, care a anulat directiva Comisiei Federale de Comunicații (FCC), numită “Safeguarding and Securing the Open Internet Order” („Salvagardarea și asigurarea ordinii deschise pe internet”) – cea mai recentă încercare a organizației de a stabili ceea ce este denumit în mod obișnuit „neutralitatea rețelei”. Conform unei hotărâri unanime a unui complet de trei judecători, FCC nu avea autoritatea de a stabili reguli care să împiedice furnizorii de bandă largă, precum Verizon sau Comcast, să blocheze sau să încetinească traficul de internet, pentru a crea căi rapide de acces cu plată. Susținătorii neutralității rețelei includ grupuri de protecție a consumatorilor și grupuri de exprimare liberă, inclusiv pe inventatorul Web-ului, Sir Tim Berners-Lee. „Web-ul este al tău”, scria el în Scientific American în 2010. „Este o resursă publică de care depinzi tu, afacerea, comunitatea și guvernul tău.” Netflix, YouTube și alți giganți de streaming video au susținut și ei neutralitatea rețelei; ei beneficiază atunci când utilizatorii nu trebuie să plătească suplimentar pentru încărcarea rapidă a conținutului lor. Estimările variază, dar streamingul reprezintă probabil cel puțin două treimi din tot traficul de internet. Pe de altă parte, operatorii de Internet care gestionează turnurile de telefonie mobilă și cablurile – care tradițional se opun cu fermitate neutralității rețelei – au sărbătorit hotărârea judecătorilor. Decizia Curții de Apel este o victorie a intereselor comerciale ale furnizorilor de servicii și o respingere a interferentei legislației sau organizațiilor regulatorii în operarea comercială a Internetului. Vor ieși consumatorii câștigați dintr-o astfel de decizie? Greu de estimat. La ora actuală, furnizorii de infrastructură adaugă capacitate de comunicații sau, cu alte cuvinte, lărgesc autostrăzile de date pentru a asigura servicii de calitate pentru cât mai mulți utilizatori. Există însă limite pentru astfel de politici – atât tehnologice, cât și comerciale.
(sursa imaginii: www.theaustralian.com.au/subscribe/news/1/)
Schimbarea cea mai spectaculoasă și cea al cărei impact direct va fi vizibil curând de cei mai mulți dintre noi care folosim Facebook este anunțul făcut de Mark Zuckerberg despre faptul că Meta, compania de media socială care deține Facebook și Instagram, va înceta să mai lucreze cu subcontractori de verificare a faptelor. Meta crease unul dintre cele mai extinse parteneriate cu verificatorii de fapte, după alegerile prezidențiale din 2016, în care Rusia a răspândit afirmații false pe Facebook și alte platforme online. Compania a creat ceea ce a devenit un standard pentru modul în care platformele tehnologice limitează răspândirea falsurilor și a informațiilor inexacte. Acum însă, Zuckerberg declară că opiniile sale cu privire la moderarea conținutului s-au schimbat. Meta a făcut „prea multe greșeli” în modul în care și-a aplicat politicile de conținut. De asemenea, gigantul rețelelor sociale și-a relaxat regulile în ceea ce privește discursul instigator la ură și abuz, în special atunci când este vorba de orientarea sexuală și identitatea de gen, precum și de statutul de imigrare. Alte insulte și ceea ce Meta numește „stereotipuri dăunătoare legate istoric de intimidare” – cum ar fi cele rasiale și negarea Holocaustului – continuă să fie interzise. Toate aceste schimbări sunt similare cu cele introduse de Elon Musk, după ce a preluat conducerea rețelei sociale X. Ele fac parte dintr-o tendință de aliniere a politicilor unora dintre marile companii hi-tech cu politicile noii administrații americane. Schimbările îi îngrijorează pe susținătorii grupurilor vulnerabile, care spun că decizia lui Meta de a reduce moderarea conținutului ar putea duce la prejudicii reale. Pe termen scurt, vom vedea, poate, mai puține sancțiuni și suspendări de conturi Facebook datorate încălcării „regulilor comunității”, ca urmare a relaxării acestora. În același timp, cantitatea de știri neverificate, injectate cu ușurință astăzi de utilizatori reali sau virtuali probabil va creste. Mai multă libertate de exprimare înseamnă și mai multe riscuri. Balanța pare să încline în această direcție în perioada care urmează.
(sursa imaginii: https://techforindividual.wordpress.com/2016/10/19/article-3-work-relationship-and-self-webby-awards-research-shows-the-impact-that-technology-has-on-our-lives/)
Câțiva dintre colegii și prietenii mei vechi și-au declarat îngrijorarea față de aceste tendințe. Tot ei, sau poate și alții, se plângeau până nu de mult timp de blocările decise de ‘algoritmii’ Facebook sau de influențele postărilor pe TikTok din politica românească. Ceea ce mi se pare greșit este tendința de a părăsi dialogul complet sau prin aderarea la rețele sociale mai puțin populare, dar care au politici de filtrare mai potrivite dorințelor lor. Mie tocmai tendința aceasta de fragmentare mi se pare dăunătoare și contrară principiilor celor care au creat Internetul și aplicațiile care înlesnesc comunicarea. Când prima versiune a Internetului s-a confruntat cu probleme, soluția pe care au ales-o inginerii nu a fost să creeze un Internet separat, care în teorie ar fi fost poate excepțional, ci de a construi pe infrastructura existentă o rețea mai mare, mai bună și compatibilă cu aplicațiile și aparatele miliardelor de utilizatori existenți. Fragmentarea Internetului este o realitate tehnică și politică. Comercializarea Internetului este și ea un fapt, a fost dintotdeauna. Să învățăm să le folosim, să îmbunătățim ecosistemul existent, să-l facem mai bun prin dialog și contribuții constructive. Informațiile false pot fi combătute cu succes doar promovând adevărul. Insultelor li se poate răspunde doar prin civilitate consecventă. Ideile greșite pot fi demonstrate ca false doar prin dialog informat și argumentat. Retragerile în grupulețe mici și elitiste pot asigura cel mult o liniște personală temporară și limitată. La nivelul sistemului, adevărul, civilitatea, libertatea de exprimare pot învinge doar prin acțiune pozitivă, deschidere și dialog.
(Articolul a apărut iniţial în revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)