Gazduiesc pe blog o noua contributie a prietenului si colaboratorului meu, doctorul Gica Manescu.
————-
La New Rochelle plec de multa vreme, in fiecare an. Este un oras in Statul New York, la ceva mai mult de jumatate de ora, cu trenul sau automobilul, pana in Manhattan-centru. La o populatie de aproximativ 80.000 de loc uitori,cam 20 % sunt evrei, reprezentati prin cele trei Comunitati importante : ortdoxa, conservatoare si reformista. Despre ultima, unii spun ca e o inventie americana. Poate sunt si unii neinscrisi ca atare. Ortodocsii, locuiessc in jurul templelor, ca sa poata merge pe jos in zilele de sambata si sarbatori. Celelate temple sunt imprastiate prin oras sau imprejurimi. Au locuri de parcare mari pentru a cuprinde masinile celor ce vin la slujbe religioase, la sarbatori, sambete si diverse ceremonii.
Am avut ocazia, nu de mult, sa asist, intr-o sambata dimineata, in templul reformist, la o Bar/Bat- Mitva. Nu-mi aduc aminte ca in Romania si poate nici in Israel, fetitele de 12 ani, sa fie chemate la Thora. Eu nu stiu.Era vorba de fiul unor prieteni ai familiei mele. Tatal israelian venit din Haifa acum peste 30 de ani, mama, americana. Am cunoscut bunicii israelieni. Ea, nascuta la Berlin, refugiata cu parintii in Palestina, batranul, nascut aici, chazar de origine, ajutati de un Consulat Italian, cu nume italiene, sa emigreze aici. Chazarii erau o comunitate care in sec. VI-lea au intronat un regat, intre Don si Volga. Prin sec. 8 -9 au trecut la Judaism, au ajuns pana in regiunea Kiev si au avut legaturi bune cu Bizantul.
Beth El Synagogue in New Rochelle - source newrochelle.patch.com
O cladire spatioasa, modern construita, adaposteste, pe langa sediul Comunitatii, sali de conferinte si festivitati, sali de clasa pentru elevii care vin sa studieze religia si Istoria evreilor si templul propriu zis. O incapere mare cu vitralii multicolore,vreo 200 de scaune comode, pe care sunt carti de rugaciuni, asteapta credinciosii. In fata, o Menora si steagurile american si israelian, care strajuiesc o estrada. Din mijlocul acesteia se ridica amvonul, cu cate 4 jilturi, de o parte si alta, in care iau loc, cei ce oficiaza serviciul religios si “eroii “ zilei. In spatele unei perdele albe, o nise incapatoare in care sunt pastrate cateva suluri de Thora, impodobite cu argintarii.
Participantii barbati, au gasit intr-un cosulet, kipot ( cred ca “cipilici”) noi. Rabinul, un barbat prezentabil, era secundat de doua femei: rabinul- adjunct si cantorul. Toti erau imbracati cu robe negre si pe umeri, in jurul gatului, talit de matase. Femeile aveau pe cap kipot albe, rabinul doar parul. Mi s-a parut curios. O Comunitate care celor ce vin la sarbatorire, sa-si acopere capul, iar cel ce sta in fruntea ei, e altfel ?
Intrebat de cineva, rabinul a dat niste explicatii din Halaha. Eu nu am inteles si nici nu mi-a placut.
Rugaciunile sunt spuse in ebraica sau engleza, sau numai traduse. Tatal si alt membru al familiei (bunic, bunica,sau altii) sunt de asemenea chemati, pentru mici rugaciuni de multumire inainte si dupa citirea din Torah.
S-a inceput cu ceremonia pentru fata.
Nu sunt religios, dar mi-a placut si m-a miscat, cand cei prezenti, in picioare, cu cartile de rugaciuni deschise, citeau in cor, in engleza, raspunsurile de multumire si slava, la diverse pasaje.
M-a emotionat profund cand am aflat ca tanarul de 13 ani pentru care am venit, un elev silitor, sportiv, se distreaza cu computerul . Se joaca cu el,si totusi a invatat cu sarguinta, tot ce avea de spus.
Intr-un costum negru, cu camase alba si cravata potrivita, nepurtand talit,cu un mers sigur.emotionat, a urcat treptele si de la pupitru, cu o voce cristalina si o dictiune clara, a dat citire textelor invatate , unele chiar usor cantate. N-a pus tefilin (filactere), pe brata si frunte. In urma cu multi ani, in Templul Coral din Focsani, eu am facut-o. A incheiat cu un mic discurs, ca pretutindeni si “Shabat shalom “.
Ceremonia se incheie dupa ce cantorul, in fata sulurilor sfinte, canta o rugaciune, pe melodia “ Hatikva” imnul Statului Israel ).
Din plafon, o camera de luat vederi, imprima ceremonia, pentru amintiri.
Se trece apoi intr-o sala alaturata, se face o rugaciune pentru paine- hala care este taiata si se mananca din ea.Se ciocnesc paharele cu lichior.
Cu shalom si bye – bye, fiecare pleaca in drumul lui.
________
Dr. G.Manescu.
Ianuarie 2011.