Sunt multe șanse ca zilele de 12, 13 și 15 ianuarie 2021 să fi trecut fără ca dumneavoastră și mulți alții dintre cetățenii planetei cu acces la Internet să fi marcat o aniversare importantă. Nu au fost deschise sticle de șampanie, nu s-au ținut discursuri, au fost scrise doar câteva articole și a apărut un mic anunț pe pagina home a sărbătoritei. Și totuși, cred că aniversarea este importantă, și s-ar putea ca acel ianuarie al anului 2001 să fie celebrat multă vreme de aici înainte. La 12 ianuarie era înregistrat domeniul wikipedia.com, la 13 ianuarie era înregistrat domeniul wikipedia.org, iar la 15 ianuarie 2001 era lansată ediția în limba engleză a aplicației wikipedia. Creatorii aplicației se numeau Jimmy Wales (antreprenorul) și Larry Sanger (expert în Internet și creatorul aplicației). Aveau în 2001, 34 și, respectiv, 32 de ani.
Ce este wikipedia? Pentru a răspunde la aceasta întrebare cred că cea mai autorizată sursă este însuși articolul din wikipedia despre wikipedia. Iată un citat: ‘Wikipedia este o enciclopedie online multilingvă deschisă, colaborativă, creată și întreținută de o comunitate de editori voluntari care utilizează un sistem de editare bazat pe wiki. Este unul dintre cele mai populare 15 site-uri web clasate de Alexa, începând din ianuarie 2021, iar ziarul The Economist l-a plasat ca „locul 13 cel mai vizitat de pe web”. Fără reclame, este găzduit de Wikimedia Foundation, o organizație americană non-profit, finanțată în principal prin donații.’ Simon Garfield, expertul publicației Esquire este mai categoric decât The Economist și Alexa (sistemul informațional al lui Amazon) și clasează site-ul Wikipedia pe locul șapte ca popularitate a accesului pe Internet, după Google, YouTube, Facebook, Twitter, Instagram și Baidu. Numărul lunar de accesări este estimat la 1,7 miliarde pentru cele peste 55 de milioane de articole ale celor 317 wiki-enciclopedii existente în prezent. Cea mai bogată ediție, cea în limba engleză, cuprinde actualmente peste 6,2 milioane de articole care ar umple vreo 2800 de volume tipărite.
Cuvântul wikipedia combină conceptele de wiki și de enciclopedie. Cuvântul enciclopedie îl datoram unei greșeli de ortografiere a unui copist din secolul 15, care a transcris greșit cuvintele ‘enkyklios paedia’ (cultură generală), însă conceptul exista încă de la grecii din antichitate, semnificând un compendiu de cunoștințe, universal sau specific unuia sau mai multor domenii ale cunoașterii. În secolul al 18-lea, Denis Diderot, editorul Enciclopediei Franceze, își propunea să adune în lucrarea sa ‘toate cunoștințele răspândite pe suprafața Pământului’. Enciclopedia Britanică, o instituție a cărei istorie începe în 1768, a fost sursa multora dintre articolele inițiale din Wikipedia (după expirarea termenului de copyright). Ultima sa ediție tipărită a fost publicată în 2012, următoarele vor fi distribuite on-line. Înțelegerea definiției nu este completă însă fără a explica noțiunea de wiki. Inventat de programatorul american Howard Cunningham, un wiki este un document scris în hipertext (limbaj de bază folosit pentru documente text pe Internet) care permite editarea în colaborare. Folosirea cuvintelor însemnate (marcate) permite legarea diferitelor documente prin referințe. Programele wiki au asociate un editor de text cu acces controlat și un sistem de control al editării care păstrează istoria versiunilor succesive ale documentelor și autorilor variantei inițiale și a modificărilor succesive. În afară de Wikipedia, aplicațiile wiki sunt folosite ca sisteme de gestație a informației, unelte de colaborare în proiecte cu participare distribuită, pentru luarea și editarea de note și rezumate ale întâlnirilor on-line, și gestionarea de site-uri Web ale comunităților. Sistemul este simplu, robust, scalabil. Practic, oricine are acces la Internet poate deveni co-editor al Wikipediei. Există peste 40 de milioane de conturi de editori Wikipedia, dar dintre ei doar vreo 133 de mii sunt considerați activi. Mă număr și eu printre aceștia.
Accesul la Wikipedia este gratuit. Nu numai că nu exista taxă de utilizare, dar spre deosebire de rețelele sociale, ca Facebook, sau de motoarele de căutare, cum este Google, Wikipedia nu folosește publicitate, garantează anonimatul și protejarea informației personale, individuale, dar și la nivelul statisticilor, departe de ochii firmelor comerciale sau ale instituțiilor de orice fel. Finanțată prin donații administrate de Wikipedia Foundation, care este o organizație non-profit, ea pare să sfideze rețetele de succes ale tuturor celorlalți giganți din Silicon Valley. Nu există estimări credibile ale ‘valorii de piață’ a Wikipediei, căci puterea informațională și influența cunoștințelor acumulate în uriașul depozit de date este imposibil de evaluat. Și totuși, alte companii cum sunt Amazon, Apple sau Google folosesc ca referință articolele din Wikipedia în aplicații cu valoare comercială, inclusiv asistenți personali. Toți utilizatorii Wikipedia au primit probabil în ultimii ani cereri de donații la prima accesare a aplicației din browsere sau de pe telefoanele mobile. Mesajele explică modul în care Wikipedia a trebuit să reziste presiunilor de a accepta publicitate, sau de a vinde informații, sau de a stabili un sistem de plăți și a respins aceste opțiuni. Cel puțin parțial, Wikipedia se bazează pe faptul că măcar o parte dintre cititorii săi vor deveni și donatori.
Este evident că, din punctul de vedere al cantității de informație, Wikipedia depășește cu ordine de mărime orice alte enciclopedii sau biblioteci de date. Peste 20 de miliarde de pagini Wikipedia sunt accesate în fiecare lună. Ca tematică, nimic nu este mai aproape de visul lui Diderot. Orice utilizator poate găsi informații în legătură cu aproape orice temă, în limbi vorbite și scrise de majoritatea covârșitoare a populației Pământului, iar dacă informațiile nu există, le poate crea singur și pune la dispoziția celorlalți utilizatori. Care este însă gradul de încredere pe care îl putem acorda informației de pe Wikipedia? În aparență, ar trebui să fie redus, căci este vorba despre conținut editat de voluntari amatori. Cert, Wikipedia nu are autoritatea Enciclopediei Britanice ale cărei articole sunt create și verificate de experți în domeniile respective. Modelul este vulnerabil atacurilor de securitate organizate și glumelor ocazionale. Nu pentru multă vreme însă. Filosofia de bază a sistemului ar putea fi definită ca auto-reglare comunitară. Dacă cineva introduce – intenționat sau din eroare – informație incorectă, restul comunității utilizatorilor va sesiza și va corecta prin editare articolele respective. Articolul din wikipedia care descrie abordarea aceasta se numește ‘Punct de vedere neutru’ și este unul dintre articolele cele mai discutate și mai comentate. El face recomandări legate, de exemplu, de exprimarea opiniilor politice sau estetice și explică felul în care sunt tratate excepțiile. Există peste 1000 de administratori (o parte dintre ei voluntari) care verifică articolele noi. Printre contributori se află experți în domenii diverse și vitale, de la diferitele ramuri ale medicinei până la siguranța transporturilor, care verifica exactitatea informației. Toate deciziile sunt ale unor factori umani. Wikipedia exclude în mod explicit folosirea algoritmilor de filtrare automată a informației. Rezultatul este că reputația enciclopediei de pe internet este în permanentă creștere. Organizația Mondiala a Sănătății (WHO), de exemplu, folosește Wikipedia pentru a pune la dispoziția publicului larg din toată lumea informații despre pandemia COVID-19 și metodele de combatere și limitare a efectelor acesteia.
Împlinirea vârstei de 20 de ani este o bornă și în viețile oamenilor. Ea simbolizează părăsirea definitivă a adolescenței (‘the teens’) și intrarea în maturitate, cu toate responsabilitățile acesteia. Contrazicând modelele economice ale majorității celorlalte aplicații informatice și internetice, Wikipedia demonstrează forța distribuirii responsabilităților între utilizatori și creatori și universalitatea acestor roluri. Este, poate, aplicația cea mai apropiată de visele și scopurile întemeietorilor Internetului. Problemele desigur că există. Criticii ridică problema diversității, în condițiile în care Marea Britanie, Germania, Statele Unite și Japonia contribuie cu peste 50% din numărul acceselor, și peste 80% dintre contributori vin din Europa și America de Nord. Un alt aspect esențial este cel al platformelor mobile, Wikipedia pentru telefoane mobile fiind mult mai puțin versatilă decât variantele pentru calculatoare. Acestea sunt două dintre subiectele cele mai des abordate în întâlnirile anuale numite Wikimania, unde se întâlnesc membrii personalului permanent al firmei cu contributorii cei mai activi. Viitorul pare însă a fi asigurat tocmai din cauză că interesele comerciale sunt pe planul doi al priorităților. Puține dintre aplicațiile existente astăzi au șanse bune să existe și peste 50 sau 100 de ani. Wikipedia însă poate să fie una dintre ele.
La Mulți Ani!
(Articolul a apărut iniţial in revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)