Situația sistemului medical național este un subiect dureros, aflat pe primul plan al dezbaterilor publice în multe țări ale lumii, inclusiv în România. Un articol publicat în 2017 de revista Republica și semnat de Ionuț Pătrăhău (*) atrăgea atenția asupra decalajelor crescânde dintre țara noastră și țările avansate în domeniul serviciilor medicale, în condițiile în care nu sunt respectate nici măcar promisiunile electorale privitoare la construcția de spitale, și nu există fonduri pentru cercetare în domeniul medical care să folosească baza solidă a școlii de medicină din România. Revista National Geographic a dedicat în luna ianuarie a acestui an un număr special viitorului medicinii. Interesant este că articolele din această publicație subliniază că soluțiile viitorului care pot duce la o extindere a speranței de viață de până la 20 de ani în deceniile următoare constau dintr-o combinație de noi tehnologii și de integrare a remediilor medicinii tradiționale într-un sistem modern și reorganizat de asistență medicală. În articolul de astăzi voi trece în revista câteva aspecte tehnologice și de metodologie care pot revoluționa medicina într-un viitor foarte apropiat.
Schimbarea de abordare care începe să se petreacă este structurală. Tehnologiile de astăzi și cele care vor fi accesibile în viitorul imediat permit o medicină ‘conectată’ în care legătura dintre pacienți și medici poate avea loc în multe situații fără a necesita vizite la medic sau în spitale. Instituțiile medicale concepute pentru a furniza servicii medicale, ca reacție la situații de criză și la cererea bolnavilor, vor evolua spre monitorizare continuă și proceduri proactive, care să prevină bolile, să le detecteze în fazele incipiente, în multe cazuri înainte de apariția simptomelor, și să le trateze devreme. O parte dintre boli vor fi astfel prevenite, o altă parte vor fi tratate mult mai devreme, crescând șansele de vindecare completă și reducând perioadele de recuperare după boli grele. Schimbarea aceasta are implicații nu numai tehnologice, ci și economice. Politicienii decidenți și administratori ai bugetelor de sănătate vor fi dispuși să adopte aceste schimbări numai după ce se vor convinge că pe termen mediu, în cel mai rău caz, cheltuielile medicale vor fi reduse. Și industria asigurărilor medicale va trebui să aducă schimbări modelului actual, încurajând procedurile preventive și proactive, ceea ce înseamnă costuri reduse pe termen lung, dar și investiții timpurii mai ridicate pentru fiecare pacient asigurat. Sistemul de evaluare a riscurilor și de calculare a primelor de asigurare ar urma să fie și el radical modificat.
Modelul existent de servicii medicale care prevalează în majoritatea lumii este bazat pe colectare ocazională de date despre starea pacienților, atunci când aceștia își vizitează medicii de familie sau ajung la clinici sau spitale, în caz de îmbolnăvire. Informațiile sunt colectate în fișe de sănătate personale, care pot fi transmise de la un medic la altul sau de la o instituție la alta doar cu acordul pacientului. Din punct de vedere tehnologic, începe să fie accesibilă însă o opțiune mult mai bună – aparatură care permite colectarea și înregistrarea continuă a parametrilor vitali. Această monitorizare permanentă are loc prin intermediul unui ecosistem în care senzorii Internetului Obiectelor (Internet of Things – IoT), despre care am discutat în alte articole ale rubricii CHANGE.WORLD, vor juca un rol însemnat. În timpul somnului, senzori plasați în îmbrăcăminte sau în așternut vor colecta informații despre calitatea somnului și activitatea noastră cerebrală. La trezire, periuța de dinți va funcționa ca dispozitiv de colectare și analiză a salivei. Telefoanele mobile și ceasurile digitale au deja un rol important în monitorizare în cursul zilei, deja vizibil în cele mai recente generații ale produselor Apple și ale concurenților lor. Atunci când conducem autovehicule – până la generalizarea șoferilor automați – senzorii vor sesiza nivelele de stres și neatenție și vor preveni șoferia sub influența alcoolului, drogurilor sau medicației. Lentilele de contact vor funcționa și ele ca senzori, împreună cu categoria senzorilor ‘îmbrăcabili’, detectând nivelul de glucoză, ritmul cardiac, tensiunea arterială. Toate aceste date vor fi permanent înregistrate și se vor adaugă ‘fișei personale’ de sănătate.
A două revoluție semnificativă în medicină va consta din tranziția de la medicina generică, în care tratamentele recomandate sunt universale pentru toate categoriile de pacienți, la metode aplicate specific, în funcție de profilul genetic, de condițiile de viață și de istoria medicală a fiecărui pacient. Această nouă paradigmă se numește medicină de precizie, sau medicină personală, atunci când tratamentele sunt adaptate fiecărei persoane în parte. Determinarea profilului genetic individual este o realizare științifică relativ nouă. Proiectul Genomului Uman a durat 13 ani, a costat aproximativ un miliard de dolari și au colaborat la el oameni de știință și sisteme de calcul din șase țări. Astăzi, cu numai câțiva ani mai târziu, costul a scăzut la câteva mii de dolari, iar rezultatele pot fi primite după numai o zi. Se estimează că peste puțini ani această analiză va costă câteva zeci de dolari și va fi accesibilă tuturor. În cel mult un deceniu, oricare dintre noi va putea cunoaște riscurile de sănătate la care este expus din motive genetice. Tratamentele universale vor fi înlocuite cu tratamente personalizate, cu șanse mult mai mari de reușită.
Progresele ingineriei genetice nu se limitează la determinarea profilului genetic individual, ci includ și elemente proactive, până la chirurgie genetică. Tomas Lindahl, Paul Modrich și Aziz Sancar și-au împărțit în 2015 Premiul Nobel pentru Chimie, pentru realizările lor în domeniul reparării lanțurilor genetice la nivel molecular cu păstrarea informației genetice, ceea ce deschide calea unor intervenții chirurgicale la nivelul celulelor. A devenit posibilă și editarea genetică la nivelul fetușilor, cu toate implicațiile și complicațiile morale ale unor astfel de intervenții. Editării genetice și reprogramării celulare li se adaugă progresele în domeniul ingineriei țesuturilor și folosirii tehnicilor de printare tridimensională. Fabricarea de proteze folosind tipărire 3D este deja o realitate și începe să fie folosită acolo unde este demonstrat economic, dar au fost deja ‘tipărite’ și modele ale organelor interne ale corpului omenesc, inclusiv inima. Suntem doar la câțiva ani de primele implanturi de organe artificiale, folosind combinații ale acestor tehnologii.
Roboții – mici și mari – vor juca și ei un rol important în medicina viitorului. Chirurgia asistată de robotică este deja o realitate în multe săli de operație moderne. Micro și Nano-roboți sunt ingerați și programați pentru a executa endoscopii sau proceduri interne care ar necesita chirurgie clasică, și care, astfel, se transformă din punctul de vedere al pacientului în tratamente similare celor medicamentoase. Roboții de asistență și companie încep să devină răspândiți în Japonia. Roboții farmaciști dozează medicația personală, pe baza informației introduse în sistem de medici, ceea ce, împreună cu livrările bazate pe drone, elimină farmaciile clasice din lanțul medic – pacient. Asistenții medicali automați cu programe bazate pe inteligență artificială și voci sintetizate vor deveni peste nu multă vreme primii respondenți la apeluri medicale. Ei vor fi capabili să întrețină dialogul cu pacienții, să înregistreze simptomele, să culeagă informația senzorilor disponibili pentru analize medicale, să dea primele recomandări și să escaladeze situația în cazul in care identifică situații de urgență.
O parte dintre aceste transformări și schimbări structurale au început, altele nu vor întârzia să apară. Medicina este o profesie deschisă permanent informațiilor noi și metodelor de tratament care îi pot ajuta pe pacienți. Ritmul de introducere diferă de la țară la țară și de la sistem la sistem, dar tocmai în țările mai puțin dezvoltate, care au o inerție birocratică mai redusă, schimbările pot fi introduse mai ușor. Ceea ce este sigur este că peste nu mai mult de 20-30 de ani felul în care vom fi tratați noi și urmașii noștri va fi foarte diferit de ceea ce cunoaștem astăzi.
(Articolul a apărut iniţial in revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)