A trecut scurta, fierbintea şi agitata vara a anului 2017. Cum va fi menţionată în istorie încă rămâne de văzut, dar una dintre puţinele certitudini pare a fi faptul că avem de înfruntat din ce în ce mai multe incertitudini – şi în viaţa politică, şi în modul nostru de a lucra, de a ne petrece timpul liber, de a comunica cu semenii noştri. Credinţe şi teorii care păreau dintre cele mai stabile sunt puse sub semnul întrebării, fenomene şi lozinci care păreau adânc îngropate în istorie revin în forţă în mediile de comunicare şi pe străzile oraşelor lumii. Lumea a devenit din ce în ce mai mică, dar neîncrederea faţă de sisteme şi de clasele conducătoare şi nesiguranţa în ceea ce priveşte viitorul au devenit cam singurele constante în diferitele locuri în care suntem dispersaţi.
Să încercăm totuşi să trecem în revistă câteva dintre evenimentele şi disputele importante legate de domeniile cu care s-a ocupat şi se va ocupa şi în acest al patrulea an al existenţei sale rubrica CHANGE.WORLD în spaţiul oferit cu generozitate de ‘Literatura de Azi’. În câteva dintre ultimele articole dinaintea vacanţei abordam tema presiunii permanente şi a supravegherii intense la care sunt supuşi salariaţii unora dintre firmele majore din domeniul tehnologiilor avansate, întrebând dacă aceste fenomene nu sunt semnul unei crize morale care poate influenţa eficienţa profesională şi dominaţia acestora pe piaţă. Iată că la începutul lui august a izbucnit cazul lui James Damore, salariatul firmei Google care a fost concediat de directorul general al companiei, Sundar Pichai, pentru difuzarea pe canalele interne ale companiei a unui document în care ridică problema diferenţelor de eficienţă şi stil între bărbaţi şi femei, folosind argumente considerate contrare normelor de egalitate în oportunităţi promovate de Google. În America anului 2017, divizată din multiple motive între partizanii şi adversarii corectitudinii politice, acest caz a devenit rapid măcar pentru câteva zile încă o arenă în care s-au discutat raporturile incomode şi greu de echilibrat între libertatea de exprimare şi standardele de limbaj impuse de normele corect-politice, între scopurile comerciale şi cele sociale (cum ar fi diversitatea sau promovarea femeilor şi a minorităţilor) ale activităţii acestora. Fostul salariat al lui Google a fost imediat asediat cu noi propuneri de lucru, şi dezbaterea a continuat pentru scurt timp în presă şi la televiziuni, pentru a se muta apoi aproape exclusiv în spaţiul de dezbatere al reţelelor sociale. Este foarte probabil că povestea nu se stinge aici, deoarece cazul lui Damore poate ajunge în faţa tribunalelor într-un caz care promite să aibă mare răsunet juridic şi mediatic.
Un eveniment mai puţin contestat a fost eclipsa totală de soare din 21 august. Până şi companiile de televiziune concurente CNN şi Fox News au lăsat la o parte diferenţele şi au transmis relatări fără comentarii politice (sau cel puţin nu le-am văzut eu). Deoarece s-au folosit cu această ocazie tot felul de superlative, este bine de clarificat ceea ce a fost unic în acest fenomen astronomic. A fost prima eclipsa totală de soare în ultimii 99 de ani care a putut fi văzută de la o coasta la cealaltă a Statelor Unite continentale (sau cum spun americanii ‘coast-to-coast’ adică de pe West Coast – Pacific până pe East Coast – Atlantic). Vor mai avea loc eclipse de soare totale în anii 2024, 2044, 2045, etc. dar niciuna dintre ele nu va fi vizibilă de la un ocean la altul şi nici nu va avea loc într-o luna de vară ca august, cu şanse bune de vizibilitate pentru milioanele de locuitori interesaţi de acest fel de fenomene astronomice.
Revista de tehnologie a prestigioasei instituţii Massachussets Institute of Technology (MIT Technology Review) a publicat lista celor zece tehnologii care influenţează în acest an viaţa societăţii şi viaţa personală a multora dintre locuitorii planetei. Lista este accesibilă la https://www.technologyreview.com/lists/technologies/2017/. Între tehologiile menţionate se află implanturile hibride în creier care pot opri şi chiar reversa fenomenele de paralizie, camioanele şi alte vehicule autonome, reţelele de lucruri inteligente din case (despre care am scris deja aici şi vom scrie şi în viitor), terapia genetică şi sisteme de plata bazate pe identificare biometrică, domeniu în care China pare să capete un avans considerabil, fapt care nu este prea surprinzător, căci într-o societate cum este cea chineză întrebarile legate de păstrarea şi protejarea sferei private găsesc mai uşor răspunsuri decât în democraţiile de model occidental. Curioşii vor putea compara această lista cu cea asemănătoare (şi tot un Top 10) publicată la sfârşitul lui iunie de revista Scientific American – https://www.scientificamerican.com/report/top-10-emerging-technologies-of-20171/. Gradul destul de parţial de suprapunere între cele două liste arată că şi în domeniul speculaţiilor despre viitor şi despre impactul noilor cercetărilor tehnologice părerile pot fi împărţite.
Marile companii tehnologice s-au aflat în centrul atenţiei presei şi în domeniile mai puţin familiare până acum al industriei de divertisment şi al televiziunii comerciale. Facebook, Google, Amazon, Apple au lansat sau au anunţat lansarea apropiată a unor sisteme de televiziune şi canale de divertisment proprii. Acestea se adaugă canalelor de filme specializate ale companiei Netflix care a creat vâlvă şi dispute multiple (tehnologice, sociale, şi artistice) la festivalul internaţional de film de la Cannes în luna mai a acestui an. Este clar că industria de divertisment trece printr-o schimbare de mari proporţii, care include accesul la noi şi considerabile surse de fonduri, dar şi o revoluţie în metodele de distribuire şi de acces ale publicului la divertisment.
Am participat în această vara la a 99-a întâlnire a organizaţiei Internet Engineering Task Force (IETF) care a avut loc în luna iulie la Praga. Agenda acestei sesiuni a inclus peste 60 de şedinţe ale diverselor grupuri de lucru, sesiuni de interoperabilitate şi demonstraţii tehnologice legate standardizarea infrastructurii Internetului, şi extinderea aplicaţiilor şi capabilităţilor reţelei globale pentru a furniza servicii diverse utilizatorilor, într-o manieră interoperabilă, ceea ce reduce preţurile şi le face mai uşor de folosit. Dintre sesiunile cele mai interesante le-aş menţiona pe cele legate de securitatea şi confidenţialitatea transmisiei informaţiei – o problema globală care încă îşi caută o soluţie eficientă şi economică, în condiţiile în care Internetul este astăzi vital pentru economia şi viaţa socială a lumii şi este supus permanent unor atacuri ca şi tendinţelor diverse de supraveghere şi regularizare. Dacă unele tendinţe tehnologice cum ar fi tranziţia spre noua versiune a protocolului IP numită IPv6 se află în reconsiderare şi reproiectare, altele deja dau roade. Ca urmare a reducerii drastice de preţuri în Uniunea Europeană şi a standardizării migraţiei telefoniei şi traficului de date, am putut folosi pe toată perioada şederii în Cehia (19 zile) un program care a costat vreo 27 de lei (6-7 Euro) pentru convorbiri în Europa şi trafic de date practic nelimitate. Un exemplu de succes la utilizator bazat pe avansuri tehnologice şi pe activităţi de standardizare.
Voi aborda în articolele care vor urma în rubrica CHANGE.WORLD în mai multe detalii unele din subiectele enumerate aici, ca şi altele legate de evoluţia tehnologiilor avansate şi impactul lor asupra prezentului şi viitorului. Ca întotdeauna, voi citi cu interes comentariile voastre şi voi răspunde cu plăcere întrebărilor. Schimbările sunt inevitabile, va fi în avantajul nostru dacă le vom înţelege şi le vom folosi mai devreme. Vă urez tuturor un sezon nou bun la ‘Literatura de Azi’. Va fi interesant!