Scriam în articolul de săptămâna trecută despre scăderea valorii burselor care făcuseră din luna ianuarie a lui 2022 cea mai ‘neagră’ lună din istoria piețelor de valori și de investiții din ultimul deceniu. Cei care se întrebau ‘ce va urma?’ au primit un prim și îngrijorător răspuns joi, 3 februarie, când acțiunile Meta (firma umbrelă a lui Facebook) au pierdut într-o singură zi peste un sfert din valoarea lor, iar proprietarul lor, Mark Zuckerberg, a ‘sărăcit’ cu vreo 31 de miliarde de dolari (nu fiți îngrijorați, este considerat încă cel mai bogat om din lume!). O poticnire surmontabilă sau începutul sfârșitului pentru populara, hulita, controversata firmă care a făcut din rețelele sociale o prezență indispensabilă în viețile unei mari părți a cetățenilor planetei? Cum plănuiește Meta să se confrunte cu aceste probleme? Ce fac ceilalți giganți, care le sunt planurile? Ce rol joacă inventivitatea în strategiile de surmontare a crizelor și de dezvoltare în deceniul care urmează? Vom discuta aceste aspecte și vom analiza și legătura dintre concurență și inventivitate. Este o analiză care ne rezervă câteva concluzii surprinzătoare. În final, vom trece în revistă vești din domeniul Inteligenței Artificiale, o ramură care iese treptat din categoria tehnologiilor viitorului și devine element al vieții de zi cu zi, chiar dacă nu întotdeauna suntem conștienți de prezența ei.
Acțiunile Meta Platforms Inc. (cunoscute înainte sub numele Facebook Inc.) au început anul 2022 la o valoare de 338,54 de dolari americani pentru o acțiune. ‘Ianuarie negru’ și-a lăsat amprenta și asupra valorii acestei firme, alături de întreaga industrie, pe 26 ianuarie o acțiune Meta valorând 294,63 de dolari americani fiecare, deci o scădere de 13%. Ultima săptămână a lui ianuarie a fost însă pozitivă și începea să se vorbească despre o redresare. Pe 2 februarie, la ora închiderii activității bursei NASDAQ, o acțiune Meta valora 323 de dolari. Joi, 3 februarie, a avut loc marea cădere. Valoarea bursieră a scăzut cu peste 230 de miliarde de dolari, într-o pierdere zilnică record pentru o firmă din SUA. Valoarea acțiunilor a scăzut cu 26,4%, la 237,76 dolari. Scăderea averii personale a lui Zuckerberg a fost echivalentă cu produsul intern brut anual al Estoniei. Cauzele căderii? Printre rezultatele trimestrului precedent și prognozele pentru trimestrul în curs și pentru perioada următoare, Facebook a anunțat că numărul utilizatorilor activi zilnici ai rețelei sociale a scăzut pentru prima dată în istoria sa de 18 ani. Meta a avertizat, de asemenea, despre încetinirea creșterii veniturilor în fața concurenței din partea platformelor rivale, inclusiv TikTok și YouTube, în timp ce agenții de publicitate reduc și ei cheltuielile. Firma a estimat veniturile între 27 de miliarde de dolari și 29 de miliarde de dolari pentru primul trimestru al acestui an, mai puțin decât se așteptau analiștii. Efectul imediat a fost o cădere a valorii întregii nișe a platformelor de rețele sociale. Celelalte firme au șansa însă de a se redresa mai rapid. Acțiunile lui Snap (competitor preferat de mulți tineri) au crescut cu aproape 60% în tranzacțiile în afara orelor de program, după ce firma a raportat primul profit trimestrial. În aceeași săptămână, Amazon și Alphabet anunțaseră rezultate trimestriale peste așteptări și își văzuseră prețul acțiunilor crescând, aproape ștergând pierderile din ‘ianuarie negru’.
Problemele lui Facebook par a fi mult mai profunde, și ne-am referit la ele în multe articole precedente. O parte dintre ele sunt legate de confidențialitatea informației personale și erodarea încrederii partenerilor și a consumatorilor. La asta se adaugă faptul că, anul trecut, Apple, care furnizează unele dintre principalele sisteme de operare pe care rulează aplicațiile Meta, a introdus o nouă politică de transparență a urmăririi aplicațiilor. Aceasta permite consumatorilor să decidă dacă doresc sau nu să fie urmăriți pe Internet de companii cum ar fi Meta, care apoi pot vinde acele informații agenților de publicitate. Aceasta este o problemă majoră pentru Facebook, deoarece găsirea de informații despre consumatori și vânzarea acestora agenților de publicitate este o pentru ea o sursă principală de venit. Schimbările, care îngreunează măsurarea de către branduri a publicității pe Facebook și Instagram, ar putea avea un impact de ordinul a 10 miliarde de dolari pentru acest an, a comunicat firma. Meta câștigă bani din publicitate. Cu toate acestea, numele companiei a fost schimbat pentru a se focaliza în jurul unui concept – Metaverse – care nu există încă și nu va exista ani de zile sub formă de produse. Mark Zuckerberg se angajează să cheltuiască zeci de miliarde de dolari pentru acest proiect, chiar dacă dovezile că oamenii vor să-și trăiască viața în realitate virtuală sunt cel puțin discutabile și disputate. Strategia lui Meta diferă semnificativ de cea a celorlalți patru giganți hi-tech. Mai mult decât oricare dintre concurenții sai, compania lui Zuckerberg pare să mizeze pe succesul unui singur concept, încă insuficient de clar și de acceptat de consumatori.
Din când în când, învățăm prescurtări noi. Acronimele săptămânii sunt MAAMA sau cu alte cuvinte Meta – Alphabet – Amazon – Microsoft – Apple. Revista ‘Economist’ a dedicat recent două articole politicii de investiții în tehnologii emergente și strategiilor de introducere a acestora de către cei cinci giganți ai industriei hi-tech, firme fondate și având sediile în Statele Unite, devenite toate însă, uriașe concerne globale. Motivul este faptul că, tocmai în ultimii doi ani, companiile MAAMA și-au accelerat investițiile în noile tehnologii, deci în viitor. În 2021, suma investită de ele (proiectare și cercetare proprie plus achiziții) a fost de 280 de miliarde de dolari, reprezentând 9% din investițiile americane, față de doar 4% cu cinci ani în urmă. Domeniile de investiții sunt diverse, însă majoritatea banilor se îndreaptă spre tehnologii emergente, de la vehicule autonome până la calculatoare cuantice. Ceea ce era nou și ‘fierbinte’ cu un deceniu în urmă a intrat în producție de serie astăzi, sau a fost declarat învechit și abandonat. Desigur, Microsoft continuă să investească în aplicații pentru mediul de afaceri și birouri, Amazon în comerțul electronic, și Meta în rețele sociale, dar tehnologiile noi ocupă un rol din ce în ce mai important. Cheltuielile pentru cercetare și proiectare (R&D) au crescut de la 9% la 12% din vânzări intre 2015 și 2020, în condițiile în care cifrele de vânzări ale firmelor MAAMA aproape s-au triplat în acest interval. În 2021, cifra de investiții în R&D era apreciată la 149 de miliarde de dolari, cam un sfert din totalul de investiții publice și particulare americane. Campaniile anti-trust și agresivitatea crescută a activităților regulatorii în Statele Unite și în lume reprezintă, desigur, motive de îngrijorare, dar istoria tehnologiilor arată că marile firme ale trecutului s-au prăbușit în special din cauză că nu au știut să evalueze care vor fi tehnologiile importante ale viitorului, ‘the next big thing’, cum spun americanii în jargon corporatist. Exemple? Câte doriți: Fairchild Semiconductors, care era liderul producției de componente electronice în perioada tranzistorilor și a primelor circuite integrate, a ratat revoluția microprocesoarelor și a tehnologiilor economice care și-au mutat centrul de greutate în Asia; Kodak, care a dominat piața filmelor și aparatelor de fotografiat, nu a reușit să intre la timp în ramura fotografiei și a filmului digital, deși primele invenții în aceste domenii îi aparțineau; IBM care într-un singur deceniu a căzut din poziția de lider al pieței de calculatoare în cea de competitor dezavantajat și neprofitabil, deoarece a întârziat să recunoască tranziția spre calculatoarele personale. Chiar și Microsoft aproape că a ratat revoluția internetică la începutul anilor ’90 și doar ezitările concurenței (sistemele de operare bazate pe Unix) legate de platformele PC au permis redresarea și recuperarea întârzierii.
O întrebare legitimă se impune totuși. Nu este periculoasă concentrarea unei părți atât de semnificative a investițiilor în tehnologii noi în doar câteva firme uriașe? Întrebarea îi preocupă și pe consumatori, dar este în centrul atenției și pentru forurile legislative și regulatorii din Statele Unite, Europa și, mai recent, inclusiv din China. Răspunsurile pot fi surprinzătoare. Este incontestabil că concurența stimulează inventivitatea, dar nu este o condiție obligatorie. Tehnologiile care stau la baza revoluției digitale – teoria informației alui Claude Shannon și tranzistorul – nu au fost rezultatul unor războaie de piață, ci al faptului că o mare firmă – AT&T – investise sume considerabile în cercetare științifică fundamentală și aplicativă la Bell Labs. Internetul însuși a început ca un proiect dintr-un program guvernamental cu scopuri militare. Viziunea de viitor și buzunarele adânci pot și ele produce inovații. Un alt argument este că în tehnologie concurența este departe de a fi dispărut. Ea este prezentă sub forma firmelor start-up, dar și între firmele MAAMA. Aproape că nu există domeniu în care doi sau mai mulți dintre cei cinci mari nu concurează unul contra celuilalt. Planurile lui Apple includ o cască de realitate virtuală care concurează cu Oculus a lui Meta și cu HoloLens a lui Microsoft. Alphabet, Apple și Amazon investesc masiv în domeniul vehiculelor autonome. Alphabet, Amazon și Microsoft sunt liderii pieței platformelor de calcul în nori (cloud-computing) care, practic, închiriază memorie și capacitate de calcul celorlalte firme pentru a-și rula aplicațiile. Apple și Amazon sunt concurenți și în piețele aplicațiilor medicale, iar Amazon verifică opțiunea achiziției firmei de biciclete de sală de gimnastică Peleton, concurentul principal fiind… Nike. Problema este că nimeni nu poate spune precis acum ce va fi în viitor. Tehnologiile emergente care sunt evaluate de majoritatea firmelor sunt universurile virtuale, aplicațiile legate de sănătate, comunicațiile spațiale, robotica, aplicațiile financiare, criptografia și calculul cuantic. Care dintre ele se va transforma în produse și surse de venit la sfârșitul deceniului? Între timp, între 2015 și 2019, firmele MAAMA au publicat peste 16 mii de comunicări științifice. În 2020, le-au fost aprobate în jur de 10 mii de patente americane. Între 2019 și 2021, cei cinci giganți au cumpărat 33 de alte firme de dimensiuni mijlocii și mari, posesoare ale unor tehnologii emergente semnificative.
Din lista precedentă lipsește însă un domeniu care se află permanent în atenție: Inteligența Artificiala (AI). Omisiunea este intenționată. AI este prezentă astăzi în aplicații dintre cele mai diverse, de la jocuri la educație, de la finanțe la autonomia navigației. China investește și ea enorm în acest domeniu, iar ambiția acestei țări de a deveni lider mondial în AI face parte în mod oficial din programul de dezvoltare al partidului. Chinezii au și ei topul lor și cele cinci mari firme chineze în domeniu au o valoare însumată estimata la 120 de miliarde de dolari. Folosirea tehnologiilor AI combinate cu recunoașterea facială și supravegherea electronică îi îngrijorează pe cei preocupați de respectarea drepturilor omului. Știrile cele mai spectaculoase din acest domeniu anunțau săptămâna trecută o realizare semnificativă dintr-un domeniu pe care l-am menționat deja cu câteva luni în urmă – generarea de cod, cu alte cuvinte programe software scrise de mașini-programatori. DeepMind, o companie de inteligență artificială cu sediul în Marea Britanie, și-a programat unele dintre mașinile sale să scrie software pentru alte calculatoare, cu performanțe la fel de bune precum cele ale unui programator uman. Pentru demonstrație, au înscris programele AlphaCode într-un concurs de programare, în care este verificată capabilitatea de a rezolva problemele software care necesită o combinație de gândire critică, logică și înțelegere a limbajului natural. Aplicația a participat la concursul de programare Codeforces în zece etape, concurs în care participanții umani își testează abilitățile de codare. În aceste zece etape, AlphaCode, s-a clasat la mijlocul clasamentului. DeepMind susține că aceasta este prima dată când un sistem de generare de coduri AI atinge un nivel competitiv de performanță în concursurile de programare. Romanele și filmele science-fiction se scriu probabil în paralel cu aceste rezultate. Posibil că o parte dintre ele sunt scrise tot de calculatoare cu capabilități AI.
(Articolul a apărut iniţial în revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)