A 97 conferinţă a organizaţiei Internet Engineering Task Force (IETF) va avea loc în această săptămâna, între 13 şi 18 noiembrie, la Seoul în Coreea de Sud. Momentul în care are loc această conferinţă este interesant şi critic din multe puncte de vedere. Istoria Internetului se află într-unul din momentele sale de răscruce, între cele două sesiuni (IETF 96 din iulie de la Berlin şi IETF 97 în această săptămână) au avut loc câteva evenimente semnificative, dar s-au petrecut şi incidente şi s-au manifestat sau accelerat tendinţe îngrijorătoare. La 1 octombrie a avut loc tranziţia responsabilităţii pentru funcţiile administrative ale Internetului – Internet Assigned Numbers Authority (IANA) – de la guvernul Statelor Unite către o comunitate multiplă alcătuită din reprezentanţi ai sectorului privat, experţi tehnici, oameni de ştiinţă, societatea civilă, guvern şi utilizatorii finali individuali pe Internet. Companii dintre cele mai vizibile în domeniul producătorilor de echipamente şi aplicaţii legate de infrastructură Internetului cum ar fi Cisco şi Nokia-Siemens se află într-un proces de restructurare care include reduceri considerabile de personal şi o schimbare (poate tactică, poate strategică) a atitudinii şi nivelului de participare în crearea de standarde. În fine, în ultimele săptămâni au avut loc şi atacuri de securitate care au paralizat temporar părţi considerabile ale Internetului. Se poate spune cu certitudine că Internetul din noiembrie 2016 este diferit din multe puncte de vedere de Internetul din iulie 2016.
sursa imaginii www.ietf.org
Înainte de a analiza cum răspunde o organizaţie că IETF acestor schimbări, cum se adaptează, cum acţionează în domeniile sale de expertiză, să aruncăm o privire asupra oraşului şi ţării gazdă a conferinţei IETF 97. Oraşul Seoul a găzduit o singură dată o conferinţă IETF în trecut, în anul 2002, conferinţă pe care mi-o amintesc ca pe un succes organizatoric şi tehnologic. Am fost impresionat atunci de viteza şi stabilitatea conexiunilor Internet coreene, datorată dezvoltării unei tehnologii în mare parte locale, şi a creării de infrastructură de acces atât terestră (cu fir, de fapt în mare parte cu fibră optică până la domiciliu sau birou) cât şi wireless (wifi). Acest avans tehnologic s-a păstrat, şi până astăzi utilizatorii sud-coreeni beneficiază de viteza de acces (medie şi la vârf) cea mai rapidă din lume. Gazdele au fost de asemenea foarte grijulii în a adapta serviciile la modul de operare (de la limba la interfaţă vizuală) ale oaspeţilor, ceea ce este extrem de important în condiţiile în care diferenţele de limbă şi de cultură fac traducerea şi înţelegerea reciprocă de multe ori dificilă. Cine a vizitat Coreea (şi este vorba desigur despre Coreea de Sud, nicidecum de vecina sa comunist-dogmatică din Nord) a observat diferenţele de mentalitate şi obiceiuri prezente la tot pasul, de la numele şi numerotarea străzilor până la felul în care este servită mâncarea sau sunt afişate firmele comerciale.
sursa imaginii
sursa imaginii https://www.ietf.org/blog/author/jari/
Majoritatea şedinţelor acestei conferinţe au loc în grupuri de lucru specializate. Participanţii se întâlnesc o singură dată în cursul săptămânii congresului cu toţii, în şedinţa plenară. Tema tehnică principala a plenarei la această ediţie este legată de atacurile recente de securitate de tip Distributed Denial of Service (DDoS), atacuri care au paralizat o bună parte a Internetului, şi care după investigaţiile preliminare au folosit elemente de cod specifice sensorilor şi aparatelor din categoria Internetului Obiectelor (Internet of Things – IoT) care folsesc sistemul de operare Linux. Gradul avansat de autonomie al acestor obiecte şi capacitatea lor de a-şi transmite de la unele la altele informaţie, inclusiv secţiuni de cod executabile crează în absenţa unor măsuri de securitate adecvate o ameninţare serioasă pentru funcţionarea stabilă a Internetului. Este capabilă reţeaua să se apere, sau sunt aceste atacuri la fel de imprevizibile şi potenţial catastrofale precum calamităţile naturale de acum câteva secole (în imagine, o inundaţie care a afectat Germania şi Danemarca în 1634 preluată de pe blogul lui Jări Arkko – preşedintele IETF)? Pot fi şi trebuie standardizate metodele de apărare? Din aceste motive tema plenarei va fi ‘Atacuri contra arhitecturii’ incluzând o taxonomie a atacurilor pe scară largă, discuţii despre modurile în care arhitectura Internetului este vulnerabilă la acestea şi soluţiile posibile. Partea tehnică nu este desigur singurul aspect al problemelor de securitate, mai există şi aspecte legale şi de reglementări naţionale – aspecte în afara sferei de responsabilitate a organizaţiilor tehnice precum IETF.
Hybrid Access Network Example
sursa imaginii https://www.broadband-forum.org/technical/download/TR-348.pdf
Dintre sesiunile dedicate tehnologiilor viitoare de expansiune a Internetului şi a serviciilor sale menţionez cea cu numele de proiect BANANA care este prescurtarea pentru ‘BANdwidth Aggregation for interNet Access’. Problema tehnică pe care o abordează această activitate este folosirea eficientă a diferitelor canale de comunicare existente în prezent cam în orice aparat de comunicare mobil. Majoritatea telefoanelor mobile, tabletelor, laptop-uri au ca standard conexiuni la reţeaua celulară de telecomunicaţii, la reţea locală wifi, la reţele de rază mică cum sunt reţele Bluetooth şi altele – uneori şi legături fixe. Diferitele canale de acces nu sunt în general coordonate, sau sunt coordonate doar local (pe ‘nod’). Sesiunea Birds of Feather (BoF) aflată în programul lui IETF 97 îşi propune să explore posibilităţile de coordonare între canale, folosind şi protocoalele de reţea la nivel IP şi scheme de optimizare şi echilibrare a nivelelor de trafic (load balancing). Trebuie observat că IETF nu este singura organizaţie care lucrează în acest domeniu, şi dacă va fi începută aici o nouă activitate este foarte probabil că ea se va desfăşura în coordonare cu alte organizaţii cum ar fi BroadBand Forum (BBF).
sursa imaginii http://www.slideshare.net/PeterREgli/lpwan
Se va întâlni pentru prima dată la IETF 97 la Seoul grupul de lucru recent format numit Low Power Wide Area Networks (LPWAN). Aşa cum îi arată numele LPWAN va avea ca scop standardizarea felului în care vor interopera diferitele reţele care folosesc metode de comunicare radio care economisesc energie. Principalul domeniul de aplicaţii este din nou Internetul Obiectelor (IoT) cu aplicaţii personale, casnice, utilitare, industriale. Metodele de comunicare locale sunt diferite şi poartă nume ‘exotice’ cum ar fi NB-IoT, SIGFOX, LoRa, and WI-SUN. Ceea ce le uneşte este necesitatea de a avea acces şi de a comunica folosing Internetul şi Protocolul IP. Este ceea ce uneori se numeşte ‘modelul clepsidră’ – adică o multitudine de aplicaţii comunică între ele folosind un singur protocol de comunicaţie (IP) dar la baza folosesc din nou o multitudine de metode locale şi de comunicaţii radio.
Şi pentru mine personal această sesiune IETF va fi diferită de cele precedente. Pentru prima dată după aproape două decenii nu voi participa în persoană la lucrări, ci voi încerca participarea la distanţă, folosind conferinţele video şi metodele de comunicare textuală şi grafică la distanţă. Desigur, este vorba despre aplicaţii care folosesc reţeaua Internet şi familia de protocoale IP. Va fi interesant.