Aristotel a considerat subiectul destul de important, pentru a scrie în anul 350 î.e.n. un eseu despre ‘Somn și Insomnie’. Michelangelo Buonarroti i-a dedicat un poem:
‘Mi-e somnul preţios şi-mi pare bine
că piatră sunt şi-am simţuri adormite
cât timp în jur e crimă şi ruşine.
Nu mă trezi. Vorbeşte pe şoptite…’
(traducere de C.D. Zeletin; sursa: http://surse.citatepedia.ro/din.php?a=Michelangelo&d=Poezii)
Somnul. Un mijloc de a ne izola, cel puțin pentru câteva ore din fiecare ciclu diurn, de o lume în care este dificil de trăit, așa cum scria artistul Renașterii? Desigur, și asta. Dar mult mai mult. Somnul este tărâmul viselor. În timpul somnului, chiar dacă nu ne dăm seama, gândim, recapitulăm evenimentele zilei, suntem stimulați intelectual și sexual. Uneori ni se pare că zburăm, alteori, ne trezim cu soluția unei probleme sau cu spaima de moarte. Invenția în anul 1924 a electroencefalografului, aparținând psihiatrului german Hans Berger, a marcat trecerea studiului somnului din domeniile filosofiei și al poeziei, în cel al științei. Știința somnului.
Somnul este vital pentru calitatea vieților noastre. Ciclul somn-trezie este o adaptare a organismului nostru la viața pe o planetă în care ziua și noaptea, lumina și întunericul alternează permanent, cu o periodicitate de 24 de ore. Premiul Nobel pentru medicină a fost decernat în 2017 lui Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash și Michael W. Young, pentru descoperirea mecanismelor moleculare care controlează ‘ceasul circadian’ – ceasul biologic intern care determină periodicitatea mecanismelor fiziologice la nivel molecular. Mecanismele acestea influențează nu numai somnul, ci și sistemul hormonal, metabolismul și temperatura corpului. Atunci când acest ceas molecular ‘se defectează’, riscurile unor boli cronice, cum sunt diabetul, bolile de inimă sau demența, cresc. Insomniile pot fi un simptom, dar și un risc, așa cum sunt și ciclurile de somn neregulate. Programele de muncă cu ore suplimentare adăugate sistematic celor normate, călătoriile repetate peste multe fuse orare sau, pur și simplu, lucrul în schimburi sunt considerate astăzi riscuri profesionale. Organizația Mondială a Sănătății a introdus munca în schimburi de noapte în categoria factorilor potențial cancerigeni.
Este ciclul diurn de somn obligatoriu? Unii dintre noi, probabil, am citit sau am auzit despre excepții celebre. Se spune că Leonardo Da Vinci urma un ciclu de somn polifazic, numit și ciclu Unerman, cu 20 de minute de somn la fiecare patru ore. Thomas Edison dormea extrem de puțin, încercând de fapt să elimine din viața sa cu totul somnul, pe care îl considera ca pe ‘un obicei prost și absurd’. Cu tot respectul pentru aceste excepții, realizările lor sunt în altă parte, și nu este clar că ar fi fost în vreun fel legate de ciclurile de somn (și ele, posibil, doar legende). Statisticile arată că omenirea, în medie, doarme din ce în ce mai puțin și din ce în ce mai prost. Viața de noapte este mult mai intensă și în spațiul public, dar și în cel privat, cu programele de televiziune nocturne și cu tentația Internetului permanent prezente în momentele în care ne trezim. Somnul și nesomnul sunt și ele distribuite inegal in lume. După unele statistici (vezi graficul), olandezii sunt campionii mondiali ai somnului, în timp ce singaporezii dorm cel mai puțin dintre țările studiate. Ambele societăți sunt considerate societăți avansate, dar stilurile lor de viață sunt foarte diferite. Sunt diferite însă și condițiile climatice, de exemplu, care influențează și ele calitatea și durata somnului.
Creierele noastre nu sunt mai puțin active atunci când dormim, comparativ cu starea de trezie, dar ele sunt active într-un fel diferit. Cei aproximativ 86 de miliarde de neuroni care compun creierul sunt interconectați într-o rețea permanent activă care schimbă semnale asincrone în stare de trezie. Encefalogramele seamănă cu diagramele rețelei internetice la orele de vârf. Când adormim, legăturile devin în majoritate periodice, deoarece suntem în mare măsură izolați de stimulii exteriori și conexiunile depind, în principal, de procesele noastre interne. Specialiștii au identificat patru faze ale somnului, și în fiecare noapte putem parcurge de câteva ori aceste faze. În prima fază, care durează câteva minute, întrerupem o mare parte dintre canalele de comunicare cu lumea exterioară. Cortexul cerebral cu centrele prelucrării informației senzoriale și al limbajului sunt izolate de restul creierului. În faza a doua, organismul produce inhibitori ai proceselor active în stare de trezie, ceea ce face ca somnul să devină profund, și creierul să treacă din starea de recepție și acumulare de informație în starea de organizare și editare a informației primite în stare de trezie. Faza a treia este cea a somnului adânc. Acum este generat și hormonul de creștere, necesar dezvoltării la vârste fragede și regenerării la vârsta maturității și a senectuții. În faza a patra, caracterizată prin mișcări rapide de ochi (Rapid Eyes Movement – REM) au loc visele, se regenerează memoria, iar aparatele înregistrează ‘unde delta’ de activitate cerebrală intensă. Această faza a somnului adânc este considerată esențială sănătății noastre fizice și psihice. Ea poate fi asociată cu o comă, ca intensitate a somnului (canalele senzoriale fiind blocate), sau cu stările psihotice, prin intensitatea viselor. Expresia românească potrivită acestei faze este ‘somn de moarte’, iar în mitologia greacă Hypnos (zeul somnului) și Thanatos (zeul morții) erau frați. Este faza în care grecii antici credeau că oamenii primesc mesaje de la zei, și cea în care psihanaliștii, de la Sigmund Freud încoace, consideră că primim mesaje de la inconștientul nostru.
Tulburările de somn sunt tratate astăzi în clinici specializate care se ocupă cu analiza și diagnosticarea specifice fiecărui caz în parte, recomandă tratamente și execută procedurile adecvate. Cauzele pot fi multiple, de la probleme psihologice și tulburări de respirație, la simptome ale unor boli mai serioase. Ceea ce nu se recomandă este ignorarea acestor tulburări, mai ales atunci când tratamentele folosind somnifere ușoare nu dau rezultate. Perturbarea sau dispariția ciclurilor REM din somnul zilnic sistează producția serotoninei și a norepinefedrinei, două substanțe esențiale bunei funcționări a sistemului nervos și a creierului. În absența lor, capacitatea noastră de a învăța și de a memora sunt sever afectate.
Prețul lipsei de somn este resimțit și la nivelul sistemelor naționale și al marilor companii private de asigurări medicale. Americanii dorm în medie cu două ore mai puțin decât cu un secol în urmă. Efectele lipsei de somn au fost evaluate în anul 2017 în Statele Unite la suma de 411 miliarde de dolari – 2,28% din produsul național brut (PNB). Aceste cifre includ scăderea productivității, absențe de la lucru, accidente de muncă și de circulație și, desigur, cheltuieli medicale datorate lipsei de somn și efectelor acesteia. Între țările avansate, doar Japonia depășește procentual aceste numere, cu 2,92% pierdere raportat la PNB. Urmează Germania, Regatul Unit, Canada (sursa statisticilor – RAND Europe). Somnul este esențial vieții. La nivel național și la nivel personal, el este o necesitate vitală. Când eram mai tânăr spuneam în glumă: ‘Simt cu adevărat că trăiesc doar atunci când dorm’. Astăzi sunt din ce în ce mai convins că gluma mea conținea o mare doză de adevăr.