Revoluția internetică a determinat o schimbare radicală a metodelor și sistemelor de asistență medicală, o schimbare care poate fi considerată ca o adevărată revoluție privind felul în care sunt prevenite și tratate bolile, în relațiile dintre pacienți și personalul care participă la activitățile sistemului de sănătate, inclusiv medicii. Este vorba despre o serie de procese complexe care au loc pe mai multe nivele, de la senzorii și dispozitivele care transmit informații despre parametrii fiziologici ai corpului omenesc, trecând prin aplicații care colectează și prelucrează aceste date și le transformă în diagnostice sau informații complementare pentru medici, până la sisteme de monitorizare și tratament. Se adaugă la acestea sisteme informatice dintre cele mai complexe, care prelucrează datele și formulează recomandări la nivelul macro al comunităților locale și naționale. Tele-medicina și rețelele sociale au și ele rolul lor. Fapt este că asistența medicală de astăzi din țările avansate și chiar din cele mai puțin avansate seamănă mai puțin cu ceea ce cunoșteam acum 20 de ani, și în multe privințe este complet schimbată fata de cea de acum 50 de ani. Medicii de astăzi, dacă nu au devenit ei înșiși specialiști în IT, lucrează în colaborare strânsă cu experții sistemelor digitale.
Revoluția începe de la nivelul senzorilor digitali și al dispozitivelor de colectare și transmisie a informației. Un american din patru posedă și poartă cu el zilnic un ceas inteligent (smartwatch) sau alt dispozitiv care colectează date despre starea corpului său. Industria de dispozitive de sănătate purtabile (wearables) este în expansiune explozivă. Human First, o firmă din San Francisco, având ca produs principal o platformă de integrare pentru asistența de la distanță, are în catalogul său 1 200 de senzori digitali, care măsoară 8,000 de parametri fiziologici și de comportament. Aceste dispozitive execută trei funcții principale: măsurarea parametrilor (senzor), un prim nivel de filtrare și comprimare a informației (eliminând ceea ce este redundant) și comunicațiile spre aplicații. Care sunt cele mai populare accesorii purtabile și ce măsoară acestea? Brățări (pentru mers, puls, respirație, temperatură, somn); inele (mișcări, temperatură, puls, somn); bandă la cap (somn, activitatea electrică a creierului); etichete pe piele (nivelul de glucoză); ciorapi (mers, echilibru); brâu sau vestă pe piept (ritmul inimii, echilibru, EKG). Avansurile tehnologiei sunt spectaculoase. Una dintre firmele cele mai cunoscute, Oura din Finlanda, înființată în 2013, oferă în brățările sale cu senzori o capacitate de memorie care a crescut de 32 de ori de la o generație la alta. Concurenții săi americani cei mai cunoscuți sunt Fitbit și – desigur – Apple. Produsele wearable (incluzând Apple Watch) reprezentau în ultimul trimestru al anului 2021 14,7 miliarde de dolari din cele 94,28 de miliarde de dolari de vânzări în total ale firmei conduse de Tim Cook. Standardizarea a făcut și ea progrese importante, de exemplu în ceea ce privește schimburile de informații dintre accesorii și senzori (bazate pe o variantă a protocoalelor Bluetooth) care permit interconectarea și schimbul de date dintre dispozitivele fabricate de vendori diferiți, dar atestarea cea mai importantă care este urmărită de fabricanți este cea a autorităților regulatorii și în special a agenției guvernamentale Food and Drugs Administration (FDA), dat fiind că produsele acestea intră în categoria produselor medicale.
Colectarea, filtrarea, stocarea și transmisia informațiilor de la senzori reprezintă straturile inferioare ale arhitecturii serviciilor medicale digitale. Următorul nivel este acela al interpretării și prelucrării informației. Iată un singur exemplu din practica recentă. În condițiile proliferării senzorilor care măsoară saturația de oxigen, a cărei scădere este unul dintre simptomele complicațiilor cauzate de COVID-19, firma californiană Rockley Photonics a anunțat o nouă generație de senzori capabili să măsoare nivelele de hidratare, zahărul, alcoolul, lactoza în sânge, temperatura corpului și tensiunea arterială. Aplicația care prelucrează aceste informații ar putea detecta în 63% dintre cazuri îmbolnăvirile de COVID înaintea apariției simptomelor. O izolare timpurie a bolnavilor ar fi una dintre cele mai eficiente strategii de întrerupere a lanțului de contaminări în combaterea pandemiilor. Însă aplicația nu are încă aprobarea FDA. În fapt, foarte puține dintre cele peste 400 de mii (250 în medie sunt adăugate zilnic) de aplicații de sănătate și formă fizică (wellness) aflate în magaziile de programe ale lui Apple și Google au asemenea atestări. Pericolul inflației de aplicații și imposibilitatea pacienților de a le discerne pe cele utile de cele ineficiente, dacă nu nocive, sunt evidente. Lipsa actuală de reglementări care caracterizează Internetul nu a ocolit nici acest domeniu.
De la aplicațiile care oferă monitorizare și prevenție la cele care contribuie în mod activ la tratamente este doar un pas. Una dintre cele mai simple, dar și cele mai utile categorii este cea numită uneori ‘nagware’ sau ‘software de sâcâială’. La nivelul de bază este vorba, pur și simplu, de a aminti pacienților să-și ia pastilele la ore fixe, înainte sau după mese. Pare trivial, dar nerespectarea regimurilor și a schemelor de tratamente este una dintre cauzele cele mai importante ale deteriorării stării de sănătate a multor pacienți. Extensii din aceeași categorie se ocupă de diete, și ele pot fi conectate cu programe care monitorizează nivelul zahărului în sânge. Alte aplicații urmăresc parametrii și comportamentul pacienților cu risc înalt de atac de inimă sau evenimente cerebrale, și în cazul unor incidente, în paralel cu alertarea centrului medical de supraveghere, pot furniza automat indicații de comportament al pacientului folosind telefoanele mobile. În fine, etichetele active aplicate pe piele pot doza tratamentele medicamentoase permițând ca o categorie importantă de proceduri să fie efectuate de-a lungul zilei, în timp ce pacienții își continuă activitățile lor cotidiene, evitând spitalizările sau orele de tratament ambulatoriu în clinici.
Agregarea datelor la nivel macro reprezintă stratul superior de activitate al serviciilor medicinei digitale. Intervin aici, desigur, și considerentele legate de protecția informației particulare, de securitatea aplicațiilor și de legislațiile locale și internaționale. Unele țări, Finlanda printre ele, permit integrarea datelor medicale personale în sistemul medical național. Sistemul național israelian culege și analizează eșantioane din sistemele de canalizare din diferite zone ale țarii, ceea ce oferă indicații bacteriologice în legătură cu bolile care pot apărea în rândul populației. Sistemele americane, mult mai distribuite, integrează aceste categorii de informații la nivelul companiilor de asigurări medicale.
Serviciile medicale digitale reprezintă un teritoriu extrem de profitabil pentru fabricanții de senzori, proiectanții de aplicații, furnizorii de servicii. Aceasta implică avantaje, dar și riscuri. Există o doză importantă de scepticism și voci critice în rândul profesioniștilor medicinei în legătură cu anumite direcții de dezvoltare și cu ritmul de introducere a unora dintre servicii. Putem privi aceste critici ca simptome de rezistență firească din partea comunității medicale, care este obligată să învețe discipline noi, să-și schimbe și să-și revizuiască metodele. Pe de altă parte, industria medicinei digitale nu a asimilat încă în totalitate învățămintele cazului Theranos. Promisiunea creării unui set de analize de sânge accesibile tuturor a creat atunci (anii 2012 – 2015) o bulă economică în jurul unui start-up supra-evaluat și insuficient verificat din punct de vedere științific. Elizabeth Holmes, fosta CEO a firmei, își așteaptă sentința care va fi pronunțată în septembrie și care ar putea ajunge la 20 de ani de închisoare. Există riscul ca și unele dintre promisiunile actuale să fie supra-evaluate? Sunt justificate investițiile uriașe făcute în aceste domenii și din punctul de vedere al pacienților, nu numai după criterii de profitabilitate? Cert este că afacerea Theranos a atras atenția asupra contradicțiilor rezultate din intrarea agresivei industrii hi-tech, orientate pe profit, într-un domeniu cu implicații etice atât de profunde ca medicina. S-au adăugat și problemele de securitate a informației personale ale aplicațiilor internetice. Evoluția medicinii digitale nu va fi lipsită de obstacole și de controverse, dar avantajele par imense și progresul pare greu de oprit. Vom urmări și vom relata.
(Articolul a apărut iniţial în revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)