Ritualul este deja cunoscut. În săptămânile premergătoare anunțurilor, lumea științei, a economiei, a literaturii și a politicii începe să facă pronosticuri. Urmează o săptămână în care o mână de oameni importanți, norocoși și cu merite, primesc telefonul mai mult sau mai puțin așteptat și, după câteva ore, își aud numele menționate de comisiile Premiilor Nobel. Aproape imediat încep comentariile, criticile și, de la o vreme încoace, întrebările despre relevanța premiilor în lumea de astăzi. Ca în fiecare an, ne vom ocupa în rubrica CHANGE.WORLD de premiile acordate în cele trei categorii științifice, de câștigătorii lor și de semnificația realizărilor pentru care au fost recompensați.
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a avut anul acesta un singur câștigător – Svante Pääbo, născut la Stockholm în 1955 și afiliat la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționistă din Leipzig, Germania, și la Institutul de Știință și Tehnologie din Okinawa, Japonia. Domeniul său de expertiză este mai apropiat de fiziologie decât de medicină și se numește paleogenomică – studiul genomic al speciilor din istoria biologică a planetei. Este vorba de multe ori despre specii dispărute, care sunt studiate pe baza analizei materialelor cu informații genetice extrase din fosile sau mumii. Studiile savantului suedez au condus la progrese spectaculoase în descifrarea arborelui evoluționist al speciei umane.
La începutul carierei sale, în 1985, Svante Pääbo a studiat genetic mumiile egiptene. Saltul spectaculos pe care l-a înregistrat s-a petrecut în 1997, când a reușit să stabilească secvența de ADN mitocondrial (mtDNA) a oamenilor de Neanderthal. Mitocondriile au un rol esențial în metabolism, acela de a extrage energie din glucoză. Fiind derivate din bacterii, ele însoțesc celulele vii de peste două miliarde de ani, fiind martori ai evoluției lumii vii. Analizele lui Pääbo au demonstrat că mtDNA-ul oamenilor de Neanderthal și al lui Homo Sapiens sunt diferite, acestea reprezentând deci ramuri paralele ale evoluției. O altă realizare de proporții rezultată din aplicarea acestor tehnici a fost descoperirea – pe baza analizei unei singure fosile descoperite pe teritoriul Rusiei – a unei specii numite Homo denisova, și ea paralelă cu Homo sapiens și Homo neanderthalensis. Europenii de astăzi păstrează încă 1-2% ADN neanderthalian, iar cei din Asia și Australia, până la 6% din cel al denisovienilor. Este încă o confirmare că istoria speciei umane este o istorie a permanentelor migrații. În plus, descoperirile sale și aplicațiile acestora demonstrează că, până de curând, poate cu aproximativ 1400 de generații în urmă, existau și alte specii de oameni în jur, care s-au amestecat cu strămoșii noștri și au contribuit la felul cum suntem noi astăzi. Ultimii 40 de mii de ani sunt unici în istoria omenirii, prin faptul că am rămas singura specie de oameni pe planetă. Până în acel moment, au existat aproape întotdeauna alte tipuri de oameni.
Câștigătorii ediției 2022 a Premiului Nobel pentru Fizică sunt Alain Aspect, născut în 1947 la Agen, Franța, profesor la Institut d’Optique Graduate School – Université Paris-Saclay și la École Polytechnique, Palaiseau; John F. Clauser, născut în 1942 în Pasadena, California, SUA, cercetător fizician la J.F. Clauser & Assoc., Walnut Creek, California; și Anton Zeilinger, născut în 1945 în Ried im Innkreis, Austria, profesor la Universitatea din Viena.
Ar fi interesant de numărat câte dintre premiile Nobel atribuite în ultimul secol sunt continuări ale descoperirilor și previziunilor lui Albert Einstein, care a primit premiul în 1921 (dar nu pentru teoria relativității!). Cel din 2022 intră în această categorie. Se știe că Einstein era sceptic în legătură cu aleatorismul mecanicii cuantice, afirmând că „Dumnezeu nu se joacă cu zaruri”. Până la sfârșitul vieții, el a continuat să susțină că mecanica cuantică era incompletă. Printre contra-argumentele sale se află exact fenomenul care le-a adus Premiul Nobel laureaților din acest an: legăturile cuantice. Este vorba despre felul în care perechi de particule devin legate unele de altele acționând ca o singură entitate, chiar dacă nu sunt apropiate fizic. Dacă două particule sunt legate cuantic și se află la distanță, comportamentul lor ca părți dintr-un întreg ar contrazice teoria relativității, căci înseamnă că informația poate circula cu viteze superioare celei a luminii. Einstein a propus un experiment (numit mai târziu experimentul Bell după numele unui fizician de la CERN – Geneva) care ar fi demonstrat că există niște variabile ascunse ce determină comportamentul particulelor din cuplu. John Clauser în anii ’70 și Alain Aspect în anii ’80 au găsit metodele practice de a realiza acest experiment, demonstrând că Einstein de data aceasta greșise. Anton Zellinger a perfecționat în 1997 aceste procedee și a demonstrat că informația poate fi ‘teleportată’, ceea ce a pus baza aplicațiilor și aparaturii pentru calcul cuantic și criptografie cuantică. Este posibilă teleportarea materiei? Fanii serialului ‘Star Trek’ nu au nicio îndoială că da, însă răspunsul definitiv va fi dat de știința viitorului.
Premiul Nobel pentru Chimie a fost împărțit în 2022 de trei cercetători: Carolyn R. Bertozzi, născută în 1966 în SUA, de la Universitatea Stanford din California; Morten Meldal, născut în 1954 în Danemarca, profesor la Universitatea din Copenhaga; și Karl Barry Sharpless, născut în 1941 în Philadelphia, SUA, profesor la Scripps Research din La Jolla, California. Pentru Sharpless este vorba despre al doilea Premiu Nobel, după cel câștigat în 2001.
Premiul din acest an se referă la o metodologie care simplifică procesele chimice industriale în multe domenii, numită ‘chimie click’ (‘click chemistry’). Procesele chimice, în general, combină și grupează molecule și sunt specifice acestora și, deci, foarte diverse. Barry Sharpless și Morten Meldal au pus bazele unei forme funcționale de chimie – chimia click – în care blocurile moleculare se îmbină rapid și eficient indiferent de proprietățile chimice ale acestora. Carolyn Bertozzi este cea care a perfecționat procesele și le-a adaptat utilizării în organisme vii. Grupurile de substanțe chimice care stau la baza acestor procese, descoperite în paralel și independent de Sharpless și Meldal, se numesc azide și alkine și ele acționează ca două catarame ale unei centuri de siguranță fixând moleculele împreună. Printre multe alte aplicații, metoda este utilizată în dezvoltarea produselor farmaceutice și pentru cartografierea ADN-ului. Reacțiile bio-ortogonale inventate de Bertozzi permit efectuarea de operații similare la nivelul membranelor celulelor vii fără a perturba existența acestora. Medicamente folosite în tratarea cancerului, sintetizate folosind acest procedeu, se află în prezent în stadiul de teste clinice.
Premiile Nobel din domeniile științifice nu sunt lipsite de controversele lor. De obicei însă, criticile apar târziu, mai ales prin sublinierea numelor unor cercetători și inventatori ale căror contribuții, omise de jurii, au devenit evidente odată cu trecerea timpului. Personal, mă așteptam ca în acest al treilea an al luptei cu pandemia COVID-19 să fie recompensate progresele teoretice și practice în dezvoltarea vaccinurilor care au oprit răspândirea bolii și i-au atenuat efectele. Prudent, juriul premiului pentru fiziologie sau medicină a preferat, probabil, să mai aștepte cel puțin un an, pentru a fi sigur că eficiența și lipsa de efecte secundare negative sunt bine verificate. În timp ce premiile din domeniile mai teoretice, precum fizica și chimia, s-au îndreptat spre cercetători în domenii ‘fierbinți’ cu aplicabilitate practică (calculul cuantic, industria farmaceutică), premiul pentru medicină a recompensat o tehnologie revoluționară, dar ale cărei implicații sunt evidente mai degrabă în trecutul speciei umane. Asta nu înseamnă că importanța descoperirii ar fi mai mica. Diversitatea nu este ceva nou în istoria omenirii, am fost și vom fi diverși și trebuie să învățam să trăim împreună, unii lângă alții, unii împreună și pentru alții, pentru a supraviețui și face față provocărilor viitorului. Este și aceasta o lecție importantă a Premiilor Nobel, ediția 2022.
(Articolul a apărut iniţial în revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)