CHANGE.WORLD: Lecturi pentru o vară fierbinte

Vara va fi fierbinte. Dacă predicțiile meteorologilor se vor adeveri, vom asista și în această vară la depășirea recordurilor de temperaturi medii și maxime în multe zone ale lumii. Dacă predicțiile politologilor se vor adeveri, câteva dintre conflictele active se vor înteți și câteva dintre conflictele mocnite se aproprie de punctele de explozie. Mulți dintre noi vom încerca să ne liniștim, să ne relaxăm, să ne răcorim măcar pentru câteva zile sau pentru câteva săptămâni. Vin, inevitabil, și vacanțele de vară. Cu ele vin și perioadele în care avem ceva mai mult timp de dedicat lecturilor. Unii vom alege romane polițiste, cărți de aventuri sau povestiri romantice. Pentru cei care doresc să folosească lecturile verii pentru a se instrui în legătură cu ultimele descoperiri științifice sau pentru a-și clarifica noțiunile și viziunile legate de progresele tehnologice cele mai discutate, am ales cinci cărți care cred că sunt interesante, documentate, scrise de personalități care cunosc în profunzime domeniile respective, dar care și pot fi citite pe plajă sau în șezlong la munte. Cărțile acestea, după câte știu, nu au fost încă traduse și publicate în România. Lista aceasta este deci și o recomandare pentru editori. Este vorba, desigur, despre o selecție personală, și cei care doresc să adauge recomandările lor sunt invitați să o facă folosind opțiunile de comentarii.

(sursa imaginii: www.amazon.com/Coming-Wave-Mustafa-Suleyman/dp/0593728173/)

Mustafa Suleyman este un antreprenor britanic și unul dintre cei mai cunoscuți experți în Inteligență Artificială (AI). Este în prezent CEO la Microsoft AI, după ce a fost co-fondatorul și fostul șef al lui DeepMind, firma AI achiziționată de Google. Născut în 1984, este fiul unui șofer sirian și al unei infirmiere englezoaice, și a copilărit pe Caledonian Road, o stradă din nordul Londrei pe care o cunosc. Cartea sa, ‘The Coming Wave: Technology, Power, and the Twenty-first Century’s Greatest Dilemma’ (‘Valul următor: tehnologie, putere și cea mai mare dilemă a secolului XXI‘), apărută în septembrie 2023 la Editura Crown, reprezintă un avertisment cu privire la riscurile fără precedent pe care Inteligența Artificială și alte tehnologii cu dezvoltare rapidă le prezintă pentru ordinea globală, dar și o evaluare echilibrată a riscurilor și a oportunităților venită din partea unuia dintre pionierii acestei revoluții tehnologice. Suleyman discută felul în care accelerarea tehnologiei de-a lungul istoriei a modelat societatea din jur. Acoperind robotica și modele mari de limbaj (LLM), cartea examinează forțele care alimentează progresul – sprijinul financiar, dar și curiozitatea și ambiția amestecate cu dorința de a îmbunătăți sau schimba lumea. Mustafa Suleyman remarcă unele caracteristici care diferențiază acest val, cum ar fi progresul fulgerător și autonomia potențială. Recunoscând că aceste progrese implică riscuri, el pledează pentru politici de izolare și control ale acestor procese care necesită coordonare globală, definind termenul de „problemă a izolării” – sarcina de a menține controlul asupra tehnologiilor puternice – ca o provocare esențială a epocii noastre.

(sursa imaginii: www.amazon.com/Tripping-Utopia-Margaret-Troubled-Psychedelic/dp/1538722372)

Cei care sunt interesați de fenomenul drogurilor, istoria și implicațiile sale de-a lungul ultimului secol, vor citi cu interes cartea ‘ Tripping on Utopia: Margaret Mead, the Cold War, and the Troubled Birth of Psychedelic Science’. ‘Tripping’ din titlu poate avea semnificații multiple, dar bănuiesc că aici intenția este legată de ‘excursiile’ halucinante provocate de drogurile psihedelice. Autorul cărții, Benjamin Breen, este profesor de istorie a Europei și a lumii moderne la Universitatea California din Santa Cruz. Cartea sa, apărută în ianuarie 2024 la Editura Grand Central Publishing, este o îndrăzneață și strălucită interpretare revizionistă a istoriei psihedelicelor în secolul XX, ilustrând modul în care o cultură a drogurilor experimentale a modelat Războiul Rece și contribuit la poziționarea zonei Silicon Valley drept centru mondial al revoluțiilor tehnologice din ultima jumătate de secol. Teza centrala a cărții este că nu generația Baby Boomers a inaugurat prima eră a experimentării pe scară largă a drogurilor, ci aceea a părinților lor. Departe de a fi tradiționaliști reprimați, generația care a supraviețuit celui de Al Doilea Război Mondial a demonstrat un simț profund ambițios al experimentării sociale. În anii ’40 și ’50, drogurile transformatoare au intrat rapid în cultura ‘mainstream’, unde nu erau doar legale, ci și sărbătorite în mod deschis. În centrul acestei revoluții s-au aflat pionierii antropologi Margaret Mead și Gregory Bateson. Convinși că lumea se îndreaptă către dezastru, Mead și Bateson și-au propus ca misiune a vieții lor să remodeleze umanitatea printr-o nouă știință a expansiunii conștiinței. În scurtă vreme s-au trezit în dezacord cu organismele guvernamentale care le finanțau cercetările, instituții ale căror intenții erau mai puțin decât pure. Parteneriatul dintre Mead și Bateson deblochează un capitol nescris din istoria secolului XX, care îi aduce împreună pe cercetătorii de droguri cu agenți CIA, sexologi și inginerii revoluției digitale.

(sursa imaginii: www.amazon.com/Why-We-Remember-Unlocking-Memorys/dp/0593862724)

La aceeași University of California este afiliat și autorul următoarei cărți asupra căreia vreau să vă atrag atenția – Charan Ranganath. Este profesor de psihologie și neuroștiințe și director al Laboratorului de memorie dinamică de la Universitatea California din Davis. De peste 25 de ani, dr. Ranganath studiază mecanismele din creier care ne permit să ne amintim evenimentele trecute, folosind tehnici de imagistică cerebrală, modelare computațională și studii ale pacienților cu tulburări de memorie. ‘Why We Remember: Unlocking Memory’s Power to Hold on to What Matters’ (‘De ce ne amintim: deblocarea puterii memoriei pentru a păstra ceea ce contează’), apărută la Editura Doubleday în februarie 2024, este o carte despre memorie, care propune însă o viziune deosebită reformulând modul în care abordăm actul cotidian de a ne aminti. Combinând limbajul accesibil cu cercetarea de ultimă oră, el dezvăluie modurile surprinzătoare în care creierul nostru înregistrează trecutul și felul în care folosim aceste informații pentru a înțelege cine suntem în prezent și pentru a ne imagina și planifica viitorul. Charan Ranganath își invită cititorii în diverse laboratoare de memorie, explică propriile cercetări și ale altora și discută viitorul domeniului științei memoriei. Cu note și surse robuste, Ranganath oferă o înțelegere mai profundă a modului în care creierul nostru stochează informațiile și a mecanismelor cu ajutorul cărora putem sau nu putem prelua acele informații. Incluzând studii fascinante și exemple din cultură pop și bazându-se pe experiența de viață a autorului ca om de știință, tată și copil de imigranți, ‘Why We Remember’ este o lectură captivantă care dezvăluie rolul pe care memoria îl joacă în viețile noastre.

(sursa imaginii: www.amazon.com/Alien-Earths-Science-Planet-Hunting/dp/1250283639/)

Telescopul James Webb a adus în ultimii ani o cantitate imensă de imagini și informații din spațiul extraterestru, lărgind literalmente orizonturile cunoașterii Universului de către omenire. Au început să apară și cărțile care încearcă să prezinte publicului larg stadiul acestor cercetări, să facă ordine și să explice ceea ce înțeleg oamenii de știință din ceea ce au aflat până acum și care sunt direcțiile de investigație în viitor. Una dintre cărțile fascinante apărute în acest domeniu este ‘Alien Earths: The New Science of Planet Hunting în the Cosmos’ (‘Pământuri extraterestre: noua știință a vânătorii de planete în Cosmos’), apărută în aprilie 2024 la Editura St. Martin’s Press. Autoarea ei este astrofiziciana dr. Lisa Kaltenegger, directoarea Institutului Carl Sagan pentru Căutarea Vieții în Cosmos și profesor asociat în Astronomie la Universitatea Cornell. Ea este o pionieră și o expertă în modelarea potențialelor lumi locuibile și a amprentei lor spectrale detectabile. Lisa Kaltenegger a construit o echipă multidisciplinară de oameni de știință într-un proiect care are scopul de a crea un set de instrumente specializat pentru a găsi viață în alte lumi. Ideea principală din ‘Alien Earths’ este că putem folosi planeta noastră ca pe o Piatră Rosetta, analizând creativ istoria Pământului și biosfera sa diversă, pentru a documenta această căutare. Cu un entuziasm molipsitor, ea ne poartă într-o călătorie uimitoare către cele mai neobișnuite exoplanete, cele care ne-au zdruncinat viziunea asupra lumii – planete acoperite de oceane de lavă, bolovani rătăcitori singuratici, pierduți în spațiu și planete cu mai mult de un soare pe cer! Putem astfel compara lumile imaginate de autorii de science-fiction cu informațiile acumulate din explorările științifice. Telescopul spațial James Webb a inaugurat o nouă și incredibilă epocă de explorare. În calitate de ghid turistic inteligent și informat în Univers, dr. Kaltenegger ne arată cum descoperim nu doar noi continente, cum făceau exploratorii din vechime, ci lumi complet noi în alte sisteme stelare și cum am putea descoperi acolo prezența vieții.

(sursa imaginii: www.amazon.com/Why-We-Die-Science-Immortality/dp/0063113279/)

Venki Ramakrishnan este profesor și cercetător la Universitatea din Cambridge, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie din 2009 și fost președinte al Societății Regale britanice de științe. Cartea sa ‘Why We Die: The New Science of Aging and the Quest for Immortality’ (‘De ce murim: noua știință a îmbătrânirii și căutarea nemuririi’), apărută în martie 2024 la Editura William Morrow, este o introducere în domeniul științei longevității și a mortalității. Abordând un domeniu nou al biologiei, savantul britanic născut în India explică faptul că suntem martori ai unei revoluții în biologie. Se fac pași uriași în înțelegerea îmbătrânirii și a motivelor care fac ca unele specii să trăiască mai mult decât altele. Putem concepe un viitor în care vom înșela bolile și moartea și în care să trăim o perioadă foarte lungă de timp, posibil de multe ori durata vieții noastre actuale? Care vor fi consecințele – asupra organismului, dar și a societății?

Voi ce mai citiți și ce plănuiți să citiți în această vară?

(Articolul a apărut iniţial în revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)

This entry was posted in change.world. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *