‘Semne bune anul are’ spune o zicală din bătrâni. Chiar dacă anul 2018 a început cu o săptămână de lucru scurtă în cea mai mare parte a țărilor lumii, aglomerația de știri și anunțuri pare să indice un an agitat și intens, bogat în evenimente, cu tendințe și direcții uneori neașteptate. Nu știu dacă toate semnele acestui început de an sunt bune, dar interesante sunt toate, unele dintre ele continuă și confirmă tendințe pe care le observam în articolul precedent care încerca o prognoza a tendințelor anului. Surprizele însă nu se vor lăsa nici ele mult așteptate. Să trecem deci în revistă câteva dintre știrile importante ale începutului de an în domeniul hi-tech și să încercăm să le explicăm și să le plasăm în context.
sursa imaginii https://www.wired.com/story/meltdown-and-spectre-vulnerability-fix/
Știrea principală a săptămânii în domeniul securității calculatoarelor și-a făcut loc între evenimentele principale ale grupajelor de știri televizate și pagina întâi a ziarelor. Două vulnerabilități cu numele de cod ‘Meltdown’ și ‘Spectre’ au fost anunțate, discutate și explicate publicului larg. Asemenea vulnerabilități nu sunt chiar așa de rare, dar ceea ce este special în acest caz este faptul că cel puțin una dintre ele dacă nu amandoua afectează un procent extrem de ridicat din producția de microprocesoare produse de Intel, ARM, AMD sau Qualcomm, că ele există în produse aflate pe piață (în calculatoare mai mici sau mai mari, tablete, telefoane, automate industriale, etc.) de mulți ani, și că locul în care se manifestă vulnerabilitatea este la nivelul nucleului de bază al unităților de calcul. ‘Meltdown’ de exemplu permite unui atacant să citească memoria protejată a kernel-ului care conține operațiile de baza ale sistemelor de operare. Intel care este una dintre firmele afectate și ale cărei procesoare se află într-un procent însemnat din calculatoarele și aparatele produse în ultimele decenii a început să lucreze cu beneficiarii săi (Microsoft, Apple, și alții) pentru a produce noi versiuni de firmware (programele de sistem ale procesoarelor) care conțin apărări împotriva acestor atacuri. Veștile bune sunt că se pare (dar determinarea nu este finală) că problemele pot fi reparate prin noi versiuni de programe (software) și nu va fi nevoie de înlocuirea aparaturii (hardware). Beneficiarii (și cam toți facem parte din această categorie dacă folosim calculatoare personale, tablete sau telefoane mobile) vor trebui să urmărească sosirea noilor versiuni și să le descarce și să le instaleze imediat ce sunt anunțați. Nu este clar încă in ce măsură vor afecta noile măsuri de securitate vitezele de execuție ale diferitor aplicații.
sursa imaginii https://www.wired.com/story/aurora-volkswagen-tesla-news/
Industria transporturilor a furnizat chiar din prima săptămână a anului anunțuri interesante într-unul din domeniile cele mai dinamice care trece în acești ani prin două revoluții simultane – tranziția spre tracțiunea electrică sau hibridă, și începutul erei automobilelor autopilotate. Să începem cu greutățile întâmpinate de campioana și lidera pieții de automobile electrice Tesla, care a anunțat pe 3 ianuarie o întârziere de încă un trimestru în atingerea ritmului de producție săptămânală de 5000 de autoturisme electrice Model 3 sedan. Inițial această țintă era propusă să fie atinsă la sfârșitul lui 2017, apoi a fost amânată până la sfârșitul primului trimestru, noile știri vorbesc acum despre mijlocul anului 2018. Dificultățile însă nu par să-i impresioneze prea tare pe investitori care continuă să aibă încredere în Tesla, deși această încă piarde bani și va mai dura până va deveni rentabilă. Direcția pare clară nu numai pe piața americană ci și pe cea europeană. 2017 a fost primul an în care în Norvegia au fost înregistrate mai multe vehicole noi cu tracțiune electrică sau hibridă decât cele cu benzină sau motorină. O altă știre care a atras atenția la acest început de an este legată de alianțele dintre compania start-up Aurora Innovations și firmele de automobile Hyundai și Volkswagen. Aurora este specializat în aplicații care extind capabilitățile șoferilor automati cu elemente de inteligență artificială.
sursa imaginii https://www.wired.com/story/tech-giants-to-join-legal-battle-over-net-neutrality/
A fost o săptămâna agitată și în domeniul politicilor Internetului. Internet Association, organizație care reprezintă zeci de companii din branșă, inclusiv giganți ca Google și Facebook a declarat că intenționează să acționeze pe plan juridic împotriva schimbării de direcție anunțată luna trecută de noua conducere a agenției Federal Communication Commission (FCC) în ceea ce privește neutralitatea rețelei. Este o schimbare nu numai prin faptul că o problemă aparent tehnică și comercială este acum adusă pe terenul juridic, dar și prin poziția mai activă a leader-ilor de piață americani care până recent au fost destul de rezervați în ceea ce privește protejarea neutralității rețelei. Și pe plan internațional au loc mișcări interesante, Rusia anunțându-și intenția de a crea până la 1 august 2018 un sistem de nume (Domain Name System – DNS) de ‘rezervă’ care să fie folosit de statele membre în gruparea BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud) ca o alternativă la infrastructura existentă a Internetului. Deși anul trecut Statele Unite au transferat controlul sistemului DNS organizației independente Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN), Rusia și alte țări par a considera încă influența americană prea dominantă. Este încă o mișcare spre fragmentarea Internetului, o tendință care poate nu (ne) place multora, dar este reală și trebuie să învățăm să trăim cu ea.
sursa imaginii https://www.wired.com/story/this-ai-fortified-bot-will-build-the-first-homes-for-humans-on-mars/
Inteligența artificială pătrunde și în domeniul explorării spațiale. Chiar dacă în acest moment nu sunt clare planurile și sursele de finanțare ale viitoarelor expediții spre Marte (cu escale pe Lună, probabil) numeroase companii și proiecte tehnologice avansează pentru a crea sistemul care le va face posibile cândva, în viitoarele două decenii. Un exemplu spectaculos este colaborarea între agenția spațială germană DLR, creatoarea liniei de roboți Justin și experții în inteligență artificială, care au ca scop dotarea acestei linii de roboți care are deja mai mult un deceniu de existență cu capabilități de auto-învățare și adaptare la condiții extreme de mediu și evenimente dintre cele mai diferite. Într-unul dintre testele recente Justin a reparat un panou solar aflat deocamdată în laboratoarele din Munchen ale echipei germane prin comenzi de la distanță primite de la o tabletă acționată de un astronaut de pe stația spațială internațională.
sursa imaginii https://www.theguardian.com/science/2018/jan/06/john-young-nasa-astronaut-dies-moon-space-shuttle
Din păcate începutul de an a fost marcat și de plecarea dintre noi a unuia dintre eroii începutului erei explorărilor spațiale. Născut în 1930 astronautul american John Young a zburat în șase misiuni spațiale, două din programul Gemini, două din programul Apollo și de două ori pe naveta spațială Columbia. A comandat misiunea Apollo 16 și primul zbor al navetei Columbia. Este singurul astronaut care a zburat în toate cele trei programe majore americane de cercetare spațială. Fie-i amintirea binecuvântată!
(Articolul a aparut iniţial in revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)