Cine își mai amintește de serialul de televiziune american ‘Lunga vară fierbinte’? Acțiunea se petrecea undeva prin sudul pârjolit de soare al Statelor Unite, prin anii 1940, și era inspirată de un roman și de povestiri ale lui William Faulkner, și de un film produs în 1958 de studiourile Warner Brothers, avându-i pe Paul Newman, Joanne Woodward și Orson Wells în rolurile principale. De fiecare dată când mă gândesc la anotimpul soarelui și al vacanțelor sau fac bilanțul sezonului estival, îmi revine în minte acest titlu. Primul articol al rubricii CHANGE.WORLD după vacanța de vară se întoarce, deci, la vara fierbinte care se încheie și trece în revistă câteva dintre evenimentele importante ale ultimelor luni în domeniul științei și tehnologiilor avansate.
Titlul pare mai potrivit decât oricând. Vara a fost fierbinte și la propriu. Dat fiind că anotimpul abia se aproprie de sfârșit, nu avem încă dată statistice complete pentru a stabili dacă înregistrăm din nou (ar fi a patra oară în ultimii cinci ani) o depășire a valorilor termice medii ale verii precedente, care să permită să spunem că ar fi fost ceea mai caldă vara înregistrată vreodată. Cert este însă că până acum, spre sfârșitul lui august, când scriu acest articol, au fost înregistrate temperaturi record în puncte aflate în multe zone ale globului pământesc, cum ar fi India, Belgia, Franța, Olanda, Israel. Lunile iunie și iulie au fost in medie cele mai calde înregistrate vreodată. Nivelul oceanului planetar este cu 0.2 mm mai mare decât cel măsurat anul trecut în aceeași perioadă, și o parte din fauna zonei arctice a emisferei nordice este amenințată din cauza reducerii până la dispariție a banchizelor de gheață care reprezintă habitatul unor animale cum ar fi urșii polari. Dispar ghețarii permanenți din multe regiuni ale planetei. Acum câteva zile au fost publicate fotografii care demonstrează dispariția ghețarului Okjökull din Islanda, care în 1986 avea încă o suprafață de 16 kilometri pătrați. Clima amplifică efectele unora dintre activitățile omenești. Incendii de proporții au avut loc aproape de noi, în Grecia, dar și în jungla Amazonului, arie geografică răspunzătoare pentru 20% din aprovizionarea cu oxigen a atmosferei. Din cauza fumului cauzat de aceste incendii scăpate de sub control și amplificate de climă, orașul Sao Paolo a fost cufundat la mijlocul lui august în beznă la miezul zilei. Este o reacție în lanț, incendiile sunt favorizate de temperaturile peste medie, iar poluarea cauzată de acestea amplifică efectul de seră. Consecințele sunt catastrofale.
Războiul tarifelor vamale între Statele Unite și China a dominat aproape permanent știrile – atât pe cele politice, cât și pe cele economice. O parte dintre tarifele vamale crescute dintre cele două cele mai puternice țări din actuala economie mondială au început să fie aplicate treptat, și tratativele între ele avansează cu greutate. Unul dintre domeniile care sunt deja direct influențate este cel al tehnologiilor de comunicații, între ele 5G – a cincea generație de telefonie celulară, pe care o urmărim permanent în această rubrică. Guvernul american a anunțat cu câteva luni în urmă măsuri stricte care limitează activitatea giganticei firme chineze Huawei și interzice companiilor americane să colaboreze sau să achiziționeze echipament de infrastructură de la aceasta. Americanii își motivează acțiunile pe faptul că în conformitate cu legislația chineză, Huawei este obligată să colaboreze cu serviciile guvernamentale chineze, inclusiv cu armata sau serviciile de informații. Linia această este impusă sau încearcă a fi impusă și aliaților Statelor Unite, iar Huawei și-a văzut activitatea redusă sau oprită complet în țări ca Australia și Anglia, în timp ce în alte țări, ca Germania sau Franța, firmei chineze i s-au impus condiții mai stricte de securitate a informației. Impactul asupra tehnologiei 5G este resimțit și pe plan tehnologic. Huawei se află în concurență acerbă pentru livrarea de echipamente și instalații pilot 5G cu firmele europene Nokia și Ericsson. Standardizarea tehnică nu este încă terminată și, dacă nu există o motivație suficientă de a crea interoperabilitate, rezultatul poate fi că vor există două standarde paralele. Segmentarea politică duce la o segmentare a piețelor care duce la o segmentare tehnică. Inginerii care au trăit cu vreo 20-25 de ani în urmă fazele de început ale tehnologiei wi-fi au o senzație de ‘deja-vu’, deoarece o segmentare similară a avut loc și atunci între standardele chineze și cele ale restului lumii. Au trecut mai mult de zece ani până când s-a reușit să se ajungă la compatibilitate și interoperabilitate. Există însă o diferență acum, care nu poate fi ignorată. Industria chineză, inclusiv departamentele de cercetare și proiectare, au făcut mari progrese în ultimele două decenii. Din informațiile disponibile în acest moment rezultă că echipamentele 5G ale lui Huawei sunt mai performante și mai puțin costisitoare decât cele ale competitorilor lor. Dar, atenție, și ele se bazează în parte pe componente americane, firma care domină această ramură fiind Qualcomm, care are sediul in San Diego. Pare complicat? Așa este!
sursa imaginii: observer.com/2018/03/mark-zuckerberg-dumped-500m-facebook-stock-february/
Ce a mai făcut în această vară Mark Zuckerberg, una dintre vedetele rubricii noastre? Știrile cele mai recente spun că în luna august el a vândut 1,6 milioane de acțiuni Facebook, pentru o sumă de aproximativ 296 de milioane de dolari. Acestea se adaugă altor acțiuni vândute mai devreme în acest an, ridicând suma totală a vânzărilor din portofoliul personal al lui Zuckerberg la mai mult de 526 de milioane de dolari în 2019. În mod normal, asemenea vești ar fi un motiv de îngrijorare pentru investitorii lui Facebook și industrie în general, dar, cel puțin dacă este să dăm crezare explicațiilor, nu problemele multiple ale lui Facebook legate de securitatea datelor utilizatorilor, de complicațiile de legislație în Statele Unite și pe piețele internaționale, de presiunile necesare unei schimbări a structurii și caracterului considerat monopolist al firmei sunt la sursa acestor tranzacții. Ar fi vorba mai degrabă de un plan anunțat de Zuckerberg acum doi ani, în care o parte din imensa sa avere personală (este evaluat că fiind al 5-lea cel mai bogat om din lume după Jeff Bezos, Bill Gates, Bernard Arnault și Warren Buffett) va fi investită în inițiativa filantropică Chan – Zuckerberg, pe care Mark o conduce împreună cu soția sa Priscilla Chan. Deși abia a împlinit 35 de ani, Zuckerberg a decis împreună cu Priscilla să emuleze exemplul perechii Bill și Melinda Gates, dedicându-și o parte din averea câștigată în hi-tech, din timpul său și din uriașa influență personală unor cauze pe care le consideră importante pentru planetă și pentru societate. Asta înseamnă însă că și Facebook a început să planifice pentru era post-Zuckerberg. Exact același lucru s-a întâmplat, cu succes, acum 15 ani și la Microsoft, o companie și ea condusă multă vreme de o singură persoană.
Știri interesante și amestecate provin și din spațiul cosmic. Noua cursă spațială pare din ce în ce mai mult o competiție cu doi favoriți și câțiva alți concurenți care pot produce surprize. La fel ca și pe vremea războiului rece, miza este dublă – științifică și strategică. Programul științific chinez de explorare a spațiului pare să aibă țeluri ambițioase, inclusiv zboruri spre Lună și Marte. Companiile private americane fac în acest timp progrese remarcabile, cu SpaceX reușind în luna iulie lansarea rachetelor Falcon 9 și recuperarea modulelor de propulsie pentru reutilizare viitoare. Satelitul lansat de Falcon 9 în iulie este un satelit de comunicații israelian, Amos 17. Tehnologia va fi utilizată și de viitoarele programe ale noii generații de stații spațiale, dar deja competitorii sunt prezenți, printre ei concernul european Arianespace. Alte țări, precum India, Japonia, Rusia, sunt și ele prezente în această cursă, cu proiecte naționale sau de colaborare între națiuni. Va fi aglomerație în curând în spațiul cosmic, și nu se va vorbi o singură limbă.
Crime în spațiul cosmic? În această vară și acestea au devenit, se pare, realitate sau există bănuiala că ele ar fi fost comise. Astronauta NASA Anne McClain a fost acuzată că a comis o crimă cibernetică, furând identitatea fostei sale partenere, atunci când se afla într-o misiune de șase luni pe stația spațială internațională. Cărei jurisdicții îi aparține însă crima (dacă se va dovedi că a comis-o)?
Stații spațiale propulsate de vânturile solare, precum corăbiile cu pânze pe mările lumii? Proiectul LightSail al Societății Planetare a reușit în luna iulie a acestui an să lanseze cu succes o sondă propulsată de energia fotonilor, particulele din care este alcătuită lumina. Iată încă două evenimente care merită menționate în această trecere în revistă a evenimentelor verii fierbinți a anului 2019. Unora dintre aceste subiecte le voi dedica articole în rubricile CHANGE.WORLD care vor urma.
Vă aștept la întâlnire și lectură și vă urez o toamnă frumoasă!