‘Cum poți începe un start-up într-un garaj, când garajul costă milioane de dolari?’. Această întrebare retorică aparține unui analist, angajat al unui fond de investiții în tehnologii noi, citat într-un articol apărut în luna septembrie în revista ‘The Economist’. Este unul dintre simptomele care afectează Silicon Valley (Valea Siliciului), zona urbană aproape contingentă dintre San Francisco și San Jose, devenită în ultimele decenii un centru global al industriei hi-tech. Este zona cu cel mai ridicat cost al vieții din Statele Unite. Iată un singur indicator elocvent: prețul mediu al unei case ‘standard’ (standard american, desigur) este de patru ori și jumătate mai ridicat decât prețul mediu pe întreg teritoriul Statelor Unite. Consecințele sunt scăderea numărului de companii care își încep sau își lărgesc activitatea aici. Asta nu înseamnă că Silicon Valley va deveni prea curând pustie, dar cauzele, tendințele și prognozele legate de aceste procese merită să fie examinate și discutate.
sursa imaginii https://sutroforest.com/2017/04/18/the-forest-at-the-citys-heart-sutro-cloud-forest/
Termenul ‘Silicon Valley’ a fost folosit probabil pentru prima oară în 1971 într-un articol din revista Electronic News. Istoria dezvoltării acestei zone ca un centru global al industriei și cercetării datează însă de la începuturile secolului 20, și este legată ca și alte episoade ale industriei hi-tech de activitățile militare ale acelei perioade. Pentru aproape întreagă perioada a primei jumătăți a secolului amenințarea chineză și japoneză a fost considerată semnificativă, și coasta de vest a Statelor Unite, în special cea a Californiei a fost dotată cu echipamentele de apărare cele mai avansate ale vremii, inclusiv dispozitive de comunicație prin telegrafie și radio, și mai târziu dispozitive radar. Activitățile inginerești militare au fost susținute de apariția unor excelente centre academice, în special a Universității Stanford, în jurul căreia în 1951 a fost deschis un parc industrial. De la jumătatea secolului încoace a început un fenomen care continuă până astăzi – tehnologii avansate militare, inclusiv cele legate de cercetarea spațială, au fost declasificate în momentul în care și-au îndeplinit misiunile sau au fost înlocuite de generații mai avansate, și în jurul lor s-au format branșe și nișe cu aplicații dintre cele mai diverse, inclusiv de mare consum. Așa au luat naștere Internetul, calculatoarele personale, aparatele video, criptografia, și multe altele. În paralel s-a dezvoltat cultura start-up și modelul stimulării inițiativei private prin finanțare cu risc (venture capitalism). Din 100 de astfel de începuturi, nu supraviețuiesc mai mult de zece pragului de doi ani în care cercetarea are șanse să se transforme în producție, și din acestea zece doar una va deveni cu adevărat profitabilă. Ar fi însă destul pentru a promova inovația și a o transforma în producție la scară industrială.
sursa imaginii http://www.baycrossings.com/dispnews.php?id=3725
Problema este că devine din ce în ce mai greu de început noi inițiative în Sillicon Valley. Costurile vieții și ale proprietăților menționate mai sus reprezintă o parte din factori. Câteva dintre companiile start-up de acum câteva decenii au devenit giganți la scară globală, și salariile și condițiile de muncă pe care le propun continuă să fie dintre cele mai atractive, în timp ce industriile serviciilor publice și particulare din jur nu pot ține pasul. Urmările se văd în ceea ce privește nivelul serviciilor sociale, care de la educație până la forțele de ordine, sunt toate suprasolicitate, toate în lipsa cronică de personal. Nici infrastructura nu pare să fi ținut pasul cu dezvoltarea economică explozivă, dopurile de circulație fiind o problema perenă și nerezolvată vreme de decenii, în timp ce cele două aeroporturi internaționale (San Francisco și San Jose) fac cu greu față traficului aerian intens al unui centru industrial major al industriei mondiale. O parte dintre ‘sculele de lucru’ inventate chiar în companiile din vale cum ar fi teleconferințele și colaborarea prin Internet permit reducerea traficului fizic, dar tocmai acestea în fapt elimină aproape complet distanțele. Lucrătorul companiei hi-tech cu domiciliul în Santa Clara nu mai are practic niciun avantaj față de cel care locuiește în Texas,în munții Vermontului, sau chiar în România sau Israel. În mare măsură Silicon Valley a devenit ceea ce poate fi numit ca fiind o victimă a propriului succes sau al succesului tehnologiilor și aplicațiilor care au fost create aici.
sursa imaginii http://www.baycrossings.com/dispnews.php?id=3725
Scăderea atractivității Văii Siliciului are însă și o explicație mai profundă, în schimbările moralei și culturii muncii care au loc în firmele care își desfășoară aici activitatea. Odată cu creșterea nivelului condițiilor de muncă care fac ca un inginer cu zece ani de activitate să câștige pe statul de salarii mai mult decât președintele sau membrii Senatului Statelor Unite, dispare una dintre motivațiile principale ale mobilității forței de muncă. Inginerii de talent ai deceniilor trecute ‘treceau strada’ cu ușurință, în căutarea unei poziții mai atractive, care să le avanseze cariera profesională dar și situația materială. În condițiile de astăzi, nivelul compensațiilor (din care o mare parte este consumat pe cheltuieli într-o zonă cu prețuri extrem de ridicate) constituie o ‘colivie de aur’ în care mulți dintre ei aleg să rămână, și asta influențează și numărul celor care decid să-și transforme ideile în inițiative personale de afaceri prin crearea de noi start-up-uri. Silicon Valley este comparată din ce în ce mai des cu zonele similare care existau în anii ’70 și ’80 pe Coasta de Est, fie în New Jersey (cu centrul în Murray Hill unde se afla sediul Laboratoarelor Bell) sau autostrada de centură Route 128 de lângă Boston. Mariile companii de atunci cu structură ierarhică (IBM, Bell și continuatoarea sa Lucent) încurajau loialitatea față de firma ceea ce în cele din urmă ducea la rigiditate operativă și scleroză organizatorică. Chiar dacă loialitatea personală nu a fost niciodată o valoare supremă pe Coasta de Vest, există și aici, acum, pericolul unei abordări prea introspective, a unei politici corporatiste care se concentrează pe problemele interne ale companiilor și pe presiunile externe la care sunt supuse acestea din partea guvernelor.
sursa imaginii http://www.forgoat.com/5-best-indian-cities-to-settle-down-in-2016-2017/bangalore-the-hitech-city/
Încotro se îndreaptă talentele în loc de Silicon Valley sau cele care pleacă de acolo? Nu lipsesc concurenții. În Statele Unite zona Seattle, aflată tot pe Coasta de Vest concentrează deja un număr semnificativ de firme importante, inclusiv sediile principale ale lui Amazon, Microsoft și Boeing. Deja au apărut și acolo semnele congestiei și aglomerației, și de aceea Vancouver aflat la doar vreo 200 de kilometri distanță, în Canada care are astăzi o politică mult mai liberală de acordare de vize de lucru și de imigrație decât America sub administrația Trump, este o alternativă căutată. Cei care doresc să rămână în Statele Unite au la dispoziție astăzi propuneri atrăgătoare în orașe ca Denver (statul Colorado), Austin (Texas) sau Portland (în Oregon). Israelul a dezvoltat începând cu anii ’90 o industrie hi-tech care concurează că volum și densitate cu Silicon Valley. India și China au construit centre gigantice de cercetare, proiectare și producție, în orașe cum ar fi Bangalore, Shenzen, Chengdu, după modelul american și folosind expertiza multor specialiști care au trăit și au lucrat vreme de decenii în Statele Unite, mulți chiar în Vale, și au decis să se întoarcă în patriile natale. Începe să se vorbească în ultimii ani și despre Africa, o țară cum este de exemplu Kenya are ambiția de a crea o ‘Silicon Savannah’ care să devină la început un centru de expertiză regional pe continentul ‘negru’ și în perspectivă o zona semnificativă în domeniu la scară globală. Deceniile următoare pot deveni deceniile ‘văilor alternative’.
sursa imaginii https://bashny.net/t/en/296318
Toți experții care se exprimă în legătură cu acest subiect sunt de acord că Silicon Valley nu va dispare curând și că orașele la sud de San Francisco nu vor deveni orașe-fantomă. Companiile mari nu par să scoată California din planurile lor de dezvoltare, Facebook, Google și Apple având în lucru sau în planuri construirea unor noi sedii și centre de proiectare. Amazon în schimb plănuiește deschiderea unui al doilea centru important în afară de Seattle și a deschis competiția în acest sens, primind propunei din partea a peste 20 de orașe. Decizia va fi anunțată în curând, dar toate șansele sunt că locul nu va fi în Silicon Valley. Ceea ce este clar este că această zona legendară va continuă să joace un rol semnificativ în economia americană și în cea globală, dar nu va mai fi liderul inconstetabil și capitala nedeclarată dar și de necontestat a lumii tehnologiei așa cum a fost la sfârșitul secolului 20. Detaliile le vom urmări împreună.
(Articolul a aparut iniţial in revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)