CHANGE.WORLD: Generația a cincea devine realitate

Iată o știre relativ banală și aparent destinată unui număr restrâns de tehnologi și legislatori implicați în administrarea domeniilor frecvențelor radio în Statele Unite. Președintele Comisiei Federale pentru Comunicații (FCC), Ajit Pai, a anunțat într-o postare pe blogul Medium că organizația pe care o va conduce va aproba la 2 august licitații pentru două spectre de frecvență destinate implementării, experimentării și introducerii serviciilor comerciale de comunicații fără fir (wireless) din generația a 5-a (5G). Ce înseamnă aceasta pentru noi, că utilizatori ai telefoniei mobile și a telefoanelor ‘inteligente’?

sursa imaginii: nypost.com/2018/01/08/racist-goons-are-targeting-the-fcc-chief-and-his-family/

FCC este definită că o agenție independentă a guvernului american (ceea ce pare a fi o contradicție în definiție) care are ca scop reglementarea la nivel național și mai ales între statele americane a procedurilor și metodelor de comunicații radio, cu fir, pe cablu, prin televiziune și prin sateliți. Domeniile de expertiză ale comisiei înființate prin legea ‘Communications Act’ din 1934 acoperă o gamă largă de probleme legate de comunicații, de la omogenizarea standardizării tehnice, administrarea resurselor (între care și spectrele de frecvențe despre care discutăm aici), încurajarea competiției, asigurarea siguranței personale a utilizatorilor de aparatură de comunicații și protejarea securității individuale și publice. Deși finanțată de guvern, și răspunzând în față puterilor executive (președintele) și legislative (Congresul), agenția are un grad semnificativ de independență, mai ales în domeniile care țin de competența profesională. Posturile de la vârful piramidei organizației au însă și o componentă politică, nominalizările fiind făcute de președinte și aprobate de Senat, în urma audierii candidaților, într-un proces tipic sistemului american, folosit și pentru alte funcții importante în administrație (miniștrii sau secretarii de departamente cum sunt numiți aceștia în Statele Unite) sau sistemul judiciar (judecătorii de la Curtea Supremă). Este interesant de observat faptul că actualul lider al FCC, Ajit Pai a fost numit de președintele Obama în 2012, poziția de președinte al FCC fiindu-i confirmată pentru încă cinci ani în 2017 de actualul președinte al SUA, Donald Trump. Pai este un adept al intervenției relativ reduse a guvernului în probleme, cum ar fi neutralitatea rețelei (în care actuala administrație a inversat politica precedentă a administrației Obama), dar un susținător al introducerii accelerate in Statele Unite a tehnologiilor noi. Păstrarea și întărirea rolului de lider tehnologic mondial al Statelor Unite este un scop împărtășit și susținut de Pai și de administrația Trump.

sursa imaginii: pubs.sciepub.com/ajeee/3/2/1/

Cititorii fideli ai rubricii CHANGE.WORLD sunt poate deja familiari cu terminologia care descrie ‘generațiile’ succesive ale tehnologiilor de telefonie și comunicații mobile. Prima generație (1G) folosea semnale analogice, cea de-a doua (2G) semnale digitale. Ambele au fost introduse în anii ’80 ai secolului trecut, dar standardizarea a apărut abia în 1991, odată cu adaptarea (la început în Finlanda) a sistemului Global System for Mobile Communications (GSM). Generația a 3-a (3G) a pornit de la viteze de transmisie de 200 kbit/s pentru a depăși limita de 1Mbit/s cândva, în jurul pragului mileniului. Schimbările cele mai semnificative au fost însă introduse de generația a 4-a (4G) începând cu anul 2008. Pe lângă continua creștere a vitezei de transmisie, avem de-a face și cu o spectaculoasă extindere a repertoriului de aplicații prin accesul Internet pe bandă largă și lărgirea gamei de aparate care folosesc această tehnologie, incluzând laptopuri, tablete, și telefoane ‘inteligente’ (smartphones). Se poate spune că aparatele ‘smartphones’ au fost aplicația critică (‘killing application’), favorizând folosirea universală a tehnologiilor 4G, iar acestea au făcut posibilă ‘revoluția smartphones’ cu aspectele sale mai bune sau mai rele. Dar despre acestea vom vorbi într-un articol viitor. Astăzi cam orice telefon mobil funcționează în moduri 3G și 4G, uneori cu compatibilitate în urmă 2G, și schimbarea de mod este automată și ‘transparentă’ pentru utilizatori.

sursa imaginii: blogs.opera.com/news/2015/02/5g-samsung-gear-2-technology-mobile-world-congress/

Despre generația a 5-a (5G) a început să se vorbească în public în jurul anului 2015, dar ca întotdeauna în asemenea cazuri inginerii și cercetătorii din diferite ramuri ale telecomunicațiilor lucrau deja de câțiva ani în acest domeniu. Spre deosebire de generațiile precedente, în care realizările comerciale au avut prioritate și standardizarea a produs alinierea care face posibilă interoperabilitatea mai târziu, în cazul 5G organizația International Telecommunications Union (ITU) și-a asumat din start responsabilitatea de a fi ‘umbrelă’ și coordonator pentru standardizarea tehnică în cadrul proiectului cunoscut sub numele International Mobile Telecommunications (IMT) 2020.  Activitățile tehnologice se desfășoară în plină viteză și cu investiții uriașe atât din partea companiilor private, cât și a organizațiilor de standardizare cum ar fi 3rd Generation Partnership Project (3GPP).

Ce va însemna 5G din punctul de vedere al utilizatorilor? În primul rând viteze de transmisie a informației care vor atinge 20 Gbit/s pe magistrale și 1 Gbit/s pentru utilizatori. Unul dintre efectele principale ale acestor viteze cu două ordine de mărime mai mari decât cele ale generației 4G va fi și timpul de propagare a semnalelor între două puncte diferite pe suprafața planetei și viteza de răspuns care va scădea la o milisecundă. Acești parametri vor face posibile aplicații cum este ‘internetul tactil’ (comenzi și răspuns în timp real oriunde s-ar afla utilizatorii și obiectele manipulate), automatizări și robotică distribuite. O altă caracteristică importantă este viteza de deplasare a utilizatorilor care poate atinge 500 km/h. Împreună cu timpii de răspuns și propagare, acest parametru face din comunicația mobilă 5G standardul ideal pentru schimbul de date între vehicule în mișcare, esențial pentru sistemele de transport automatizate (trenuri de mare viteză) și cu pilotare automată. Arhitectura distribuită, cu noduri care însumează comunicațiile de viteze medii și transportă informația în ‘buchete’ între două puncte de agregare, permite utilizarea tehnologiei 5G în comunicații specifice Internetului Obiectelor (Internet of Things), sisteme caracterizate printr-un număr foarte mare de obiecte.

sursa imaginii: blogs.opera.com/news/2015/02/5g-samsung-gear-2-technology-mobile-world-congress/

Accelerarea introducerii frecvențelor de exploatare comercială pentru a 5-a generație nu trebuie să mire. Este clar că progresele tehnice au fost în ultimii ani chiar mai rapide decât se estima, și introducerea comercială a serviciilor se apropie, poate chiar mai devreme decât anul 2020, care doar acum câțiva ani părea o țintă ‘agresivă’. Concurența este acerbă, americanii au un avans tehnologic în generația a 4-a, dar tocmai acest fapt i-a determinat pe competitori să investească în viitor. Pentru ca standardele tehnice și produsele companiilor americane să aibă șansa să domine și a 5-a generație, ele trebuie implementate și verificate cât mai repede în condiții de exploatare comercială. Și pentru asta este nevoie de spectre de frecvențe alocate și ale căror administrare să fie conformă cu regulile FCC. Competitorii principali sunt companiile din China, Coreea de Sud și Japonia. Hong Kong va fi unul dintre primele orașe din lume care va implementa la scară comercială servicii 5G, și asta s-ar putea întâmplă chiar înainte de sfârșitul anului 2019.

sursa imaginii: wccftech.com/qualcomm-wants-5g-smartphones-in-h2-2019/

O altă consecință a introducerii telefoanelor din generația a 5-a va fi schimbarea aparatelor. Aud deja protestele multora: Din nou? și cred că ele sunt în parte justificate. Mulți consumatori abia au investit (ieri sau acum un an) o sumă nu tocmai mică în telefoane mobile ‘inteligente’ capabile să lucreze în standardele 4G. Va trebui o justificare bună – funcțională, aplicativă și de performanțe – pentru ca noua generație să aibă succes comercial în viitorii 2-3 ani, mai ales că prețurile (despre care nu știm încă nimic) nu cred că vor fi mici. Este încă un argument pentru introducerea cât mai rapidă a exploatării comerciale, deoarece orice generație are nevoie de un timp de verificări, detectare a problemelor legate de o lansare majoră, depanarea și repararea acestora. Firma Qualcomm speră să fie una dintre primele producătoare de ‘chip’-uri care să constituie porțile de comunicare ale telefoanelor cu capacitate 5G. Planurile sale agresive prevăd lansarea pe piață a unor astfel de aparate încă de la jumătatea anului 2019, astfel încât în momentul introducerii serviciilor comerciale de către furnizori să existe deja o cantitate de telefoane capabile să le acceseze.

Este vorba despre un program ambițios și riscant economic, dar și cu șanse de a înregistra profituri semnificative și a crea un lider de piață în condițiile în care programul reușește. Vom urmări și vom relata. Va fi interesant.

(Articolul a aparut iniţial in revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)