Electrificarea pare a fi o lozincă a secolului trecut. Era unul dintre punctele principale atât ale programului partidului bolșevic din Rusia Sovietică de după revoluție (‘comunismul este puterea sovietelor plus electrificarea întregii țări’), dar și ale planurilor prezidențiale americane din deceniile al treilea și al patrulea ale secolului XX (marele baraj Hoover construit intre 1931 și 1936). Un secol mai târziu, energia electrică trece printr-un proces de relansare. Alături de Inteligența Artificială (IA), infrastructura electrică este unul dintre domeniile care atrag investiții și profituri. Între 2020 și 2024, investițiile globale în infrastructura electrică au crescut de la 300 de miliarde de dolari la 400 de miliarde de dolari. Firme precum Schneider Electric (multinațională cu sediul în Franța), Siemens Energy (Germania) și Hitachi (Japonia) au rivalizat ca vector de creștere în 2024 cu Nvidia și concurenții IA. În unul dintre primele numere ale anului 2025, revista ‘The Economist’ a dedicat acestei ramuri industriale în spectaculoasa expansiune un articol cu titlul ‘It’s electrifying!’. Experții reputatei publicații au identificat cinci factori care stau la baza crescândei foame de electricitate a economiei și societății moderne. Îi voi trece pe scurt în revistă și îi voi comenta.
(sursa imaginii: https://scienceexchange.caltech.edu/topics/sustainability/wind-energy-advantages-disadvantages)
Primul factor care trebuie luat în considerarie este decarbonizarea electricității. Majoritatea guvernelor lumii sunt semnatare ale acordurilor care le angajează în a reduce ponderea centralelor electrice care folosesc combustibili fosili. Marea Britanie, de exemplu, are în programele sale guvernamentale țelul de a atinge în 2030 echilibrul de emisii în producția de electricitate pe rețeaua națională (adică să recupereze și să neutralizeze carbonul în aceeași măsură cu emisiile atmosferice noi din procesele de producție a energiei). Alternativele necesită investiții diversificate și schimbări de infrastructură. Este vorba despre cheltuieli pentru energie din surse noi sau pentru întreținerea surselor existente. Un procentaj însemnat din centralele eoliene instalate în anii 2000 vor ajunge la limita de funcționare în perioada 2025-2030. Turbinele eoliene sunt însă contestate în multe locuri din lume din cauza impactului asupra ecosistemelor vii, în special ale pasărilor și traseelor de migrație ale acestora. Iată deci că, după un sfert de secol, se ivește necesitatea de a înlocui o sursă de energie neconvențională cu alta. Din fericire, alternative există. Una dintre ele o reprezintă centralele nucleare. Tendința de deatomizare a surselor de energie, care a determinat schimbări radicale ale politicilor energetice ale multor state după accidentele de la Cernobîl și Fukushima, a fost anulată în ultimele decenii. Au contribuit la aceasta și avansurile tehnologice în domeniile siguranței de funcționare și descentralizării centralelor energetice atomice.
(sursa imaginii: https://scienceexchange.caltech.edu/topics/sustainability/wind-energy-advantages-disadvantages)
Cererea de energie electrică este în creștere relativă mult mai mare decât restul surselor de energie. În fapt, energia electrica va crește de șase ori mai repede decât sursele de energie convențională. Acest al doilea factor este datorat tranziției unei părți din ce în ce mai mari a transporturilor de la combustie spre electricitate, procese similare petrecându-se și în industrie sau încălzirea caselor.
(sursa imaginii: https://solagroup.co.za/category/solar-and-renewable-energy-policy/)
Al treilea factor care determină creșterea spectaculoasă a consumului de energie este dezvoltarea accelerată a rețelelor electrice naționale din economiile în expansiune. Se estimează, de exemplu, că India va investi peste 100 de miliarde de dolari în infrastructura energetică între 2024 și 2032, în timp ce China va crește investițiile similare de la 100 de miliarde de dolari anual în 2024 la 150 de miliarde de dolari în 2030. Africa este astăzi probabil continentul cel mai puțin electrificat și creșterile vor fi spectaculoase și aici. Pe lângă creșterea economică și industrializare, se adaugă investițiile în climatizarea mediilor de muncă și de locuit, datorate condițiilor meteorologice extreme.
(sursa imaginii: www.jmmnews.com/ai-and-sustainability/)
Cel de-al patrulea factor care trebuie avut în vedere este familiar cititorilor rubricii CHANGE.WORLD. Este vorba despre setea de energie a aplicațiilor internetice, a produselor criptografice incluzând monedele virtuale precum bitcoin și a serverelor care rulează sistemele de învățare autonomă și aplicațiile IA. Agenția Internațională a Energiei (IEA) estimează că în prezent cam 2% din consumul energetic mondial este consumat de centrele de date. Acest procentaj ar putea crește de trei ori până în 2030. Câteva dintre mega-companiile globale în domeniul IT își construiesc centre de date cu surse autonome de energie. Se vorbește mult despre economia circulară în industria centrelor de date. Cantitățile mari de căldură pe care centrele de date le produc au o valoare incredibilă atunci când vine vorba despre energie. Dar cum pot fi cel mai bine valorificate și reutilizate? În prezent, centrele de date produc cantități semnificative de căldură irosită, care are un impact negativ asupra mediului. Pe fondul unei crize energetice globale și a unei crize climatice, găsirea unor modalități de a gestiona și stoca această căldură va avea un impact extraordinar și pozitiv asupra modului în care trăim. Ce este reutilizarea căldurii? Câteva startup-uri (DeepGreen din Londra, Infinidium din Canada etc.) investighează reutilizarea energiei termice generate de centrele de date pentru încălzirea cartierelor sau orașelor unde sunt acestea localizate, în timp ce firme americane (Verrus, ZutaCore) combină redistribuirea căldurii cu instalațiile de răcire perfecționate.
(sursa imaginii: www.abc.net.au/news/2025-01-09/plane-passenger-captures-the-scale-of-the/104798830)
Ultimul factor, și nu cel mai puțin important, este legat de creșterea rezilienței rețelelor energetice în condițiile condițiilor meteorologice adverse și a evenimentelor extreme care tind să devină din ce în ce mai frecvente. Incendiile care au afectat zona Los Angeles au reprezentat primul mare semnal de alarmă al anului 2025. Estimările companiilor de asigurări despre pagube se cifrează la 30 de miliarde de dolari, și este vorba doar despre bunurile asigurate. Necesitatea păstrării comunicațiilor și a serviciilor critice în orice zonă urbană locuită depinde în mare măsură de fiabilitatea rețelelor electrice. Reziliența acestora se bazează în mare parte pe infrastructura de rezervă, care intră în funcțiune în perioadele de cerere energetică de vârf sau atunci când au loc evenimente extreme.
Creșterea cererii de echipamente de infrastructură a dus la cifre de producție mărite în ultimii ani, dar și la creșteri de prețuri pentru componentele critice. Un exemplu sunt transformatoarele de mare tensiune, ale căror prețuri s-au mărit cu 60-80% între 2020 și 2024. Firmele fabricante de echipament de infrastructură energetică profită, dar sunt precaute în același timp. Super-ciclurile de producție implică riscuri în cazurile în care, din motive multiple, cererea nu rămâne susținută pentru perioade lungi de timp. Un exemplu semnificativ este industria automobilelor electrice în care se înregistrează o încetinire a creșterii în ultimii ani, datorată unor cauze multiple pe care le-am discutat și le vom mai discuta cu alte ocazii. Pe termen lung însă, prognozele sunt pozitive. Vom urmări, vom împărtăși informații și vom dezbate. Ca întotdeauna, comentariile voastre sunt binevenite.
(Articolul a apărut iniţial în revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)