Folosind o exprimare care sună mai bine în limba engleză sau mai bine zis nu i-am găsit eu un echivalent potrivit în limba română ‘Alien 6 hit the screens’. Este vorba desigur despre ‘Alien: Covenant’ (‘Legământul’), al şaselea film din seria începută în 1979 cu filmul regizat de Ridley Scott având-o în rolul principal pe Sigourney Weaver. Eroina sa, ofiţerul Ellen Ripley, se confruntă cu o formă de viaţă extra-terestră pe care nava ei spaţială o aduce la întoarcerea dintr-o explorare interstelară, un monstru înfricoşător fabricat din materialele din care sunt alcătuite cele mai cumplite coşmaruri.
O mare parte din succesul seriei se datorează viziunii grafice create de artistul elveţian H.R. Giger (1940 – 2014). Celor care se află în sud-vestul Elveţiei le recomand o vizită la muzeul care îi este dedicat în castelul de la Gruyere. Pe un promotoriu de unde se poate admira peisajul lacului cu acelaşi nume, se află o fortăreaţa construită în perioada medievală, interesantă în sine, şi în ea muzeul care cuprinde opere grafice, sculpturi, tatuaje, modele folosite în filmele pentru care Giger a creat monştri săi, hibrizi de inspiraţie gotic-erotică. Pentru relaxare puteţi vizita după aceea faimoasa fabrică de brânzeturi din Gruyere şi fabrica de ciocolată Maison Cailler, două dintre atracţiile gastronomice ale Elveţiei.
Ridely Scott a revenit la regizarea seriei ‘Alien’ în 2012, cu prima dintre cele două ‘prequels’, a doua fiind filmul lansat acum. Între timp îşi încercaseră forţele fără a atinge acelaşi succes regizori consacraţi precum James Cameron şi David Fincher. Nu am văzut încă filmul ultim, aşa încât nu mă pot pronunţa în legătură cu el. Ceea ce pot spune este că întreaga serie abordează întâlnirea posibilă dintre omenire şi civilizaţiile extra-terestre din perspectiva pe care o voi numi a ‘pesimistului’. Extratereştri sunt fiinţe care trebuie suspectate din start, trebuie să fim precauţi căci ei pot fi periculoşi, pot încerca să domine sau chiar să distrugă omenirea, râvnesc la resursele planetei şi la trupurile noastre, pot fi dictatori, sau chiar monştri. Cu alte cuvine, o reflectare a propriilor noastre temeri. Literatura şi cinematografia ştiinţifico-fantastice au transmis şi extins această abordare de la lucrări clasice precum ‘Războiul lumilor’ al lui H.G. Wells până la recentul film ‘Life’ regizat de Daniel Espinosa despre care am scris şi în rubrica CHANGE.WORLD acum câteva săptămâni.
Viziunea pesimistului nu este însă singura posibilă. O carte semnată de Jim Al-Khalili, profesor de fizică teoretică la Universitatea Surrey, care a fost recenzată de curând de Sarah Begley în TIME Magazine, include o colecţie de opinii ale unora dintre cei mai reputaţi oameni de ştiinţă care activează în domeniile astronomiei, astrobiologiei şi căutării contactului cu civilizaţii extratereste, conform căreia viziunea pesimistă nu este nici măcar probabilă. Iată câteva dintre miturile tezei pesimiste şi argumentele conform cărora temerile nu sunt justificate:
– Extratereştrii vor să ne mănânce! Câteva dintre filmele de groază îi reprezintă pe extratereştri ca pe nişte monştri înfometaţi, care pentru a supravieţui trebuie să înghită fiinţele omeneşti (de obicei vii, crude, şi fără prea multe fasoane de artă culinară), şi în unele variante chiar să le crească în ferme (precum fermele noastre de creştere a vacilor sau găinilor). În realitate, noi oamenii suntem o specie greu de digerat, pentru a asimila corpul omenesc şi a extrage din el elementele nutritive, ar trebui că extratereştii să aibă un sistem digestiv extrem de sofisticat, şi o structura biochimică similară cu a noastră. Puţin probabil.
– Extratereştrii sunt potenţiali agresori sexuali, care vor să se cupleze cu noi pentru a crea fiinţe hibride! Tema apare şi în Alien 6, şi în seria ‘Species’ având-o ca actriţa principală pe Natasha Henstrige, şi în alte filme ale genului. În realitate, structura genetică umană este aşa de singulară, încât naşterea de hibrizi nu este posibilă nici măcar din relaţiile cu rudele noastre cele mai apropiate în lanţul evolutionar, cimpanzeii.
– Extratereştrii seamănă cu noi! Şansă că extratereştrii să fie asemănători oamenilor, fiinţe bipede cu o formă a corpului aproape complet simetrică, este foarte redusă. Felul în care arată oamenii este rezultatul unui lanţ de evenimente în evoluţie care are o probabilitate foarte scăzută de a se replica în altă parte a universului. S-ar putea că tocmai aici opere de ficţiune că ‘Războiul lumilor’ sau mai recentul film ‘Arrival’ în care extratereştri seamănă mai degrabă a caracatiţe decât a bipezi (fie ei şi verzi), să fie mai aproape în a ghici cum arată formele de viaţă inteligentă din alte părţi ale universului.
– Primii cu care vom veni în contact vor fi fiinţe vii! Dacă legile fizicii sunt universale, extratereştrii se confruntă cu aceleaşi limitări tehnologice şi temporale cu care se confruntă şi omenirea, care nu permit călătoria la mare distanţă a organismelor vii, nu în cadrul aceleiaşi generaţii în orice caz. Oricum ar fi, zborurile interspatiale ale fintelor inteligente vor fi pregătite de zboruri nepopulate, foarte posibil acţionate de roboţi, a căror formă şi structură nu va fi neapărat asemănătoare cu a organismelor care i-au creat. S-ar putea, este chiar foarte probabil deci, că pe ei să-i întâlnim primii.
– Extratereştrii ne vor fura apa şi mineralele! Apa lichidă se găseşte din belşug pe suprafaţă pământului, dar nu este uşor de transportat sub această formă. Mult mai la îndemână este apa de pe sateliţii de gheaţă a unor planete ca Jupiter de exemplu. Cu mineralele este şi mai dificil – ele trebuie descoperite şi apoi extrase din pământ, în concentraţii care nu le fac uşor de prelucrat. Mult mai accesibili şi mai uşor de minerit sunt asteroizii.
În concluzie, temerile noastre sunt foarte probabil fără motiv. Sunt mult mai multe şanse ca cei cu care ne vom întâlni, deşi arată foarte diferit de noi şi deşi s-ar putea să-şi trimită întâi emisarii cibernetici înainte de veni să ne viziteze în persoană, să aibă ca principale scopuri cunoaşterea şi dorinţa de a comunica, colabora, şi schimba paşnic idei, tehnologii, resurse cu alte civilizaţii. Revenind la limba engleză, cuvântul ‘alien’ are şi semnificaţia de ‘extraterestru’ dar şi identifică mai generic ‘străinii’ – cei care arată altfel şi se comportă altfel, chiar trăind între noi sau lângă noi. Imigranţii de exemplu. Minorităţile de exemplu. Este bine să fim precauţi, dar nu trebuie să ne temem de ei. ‘Do not fear the aliens!’
(articolul a aparut in revista culturala Literatura de Azi – http://www.literaturadeazi.ro/ )