A fost sau nu a fost? Bineînțeles, este vorba despre Elon Musk și despre faimoasa petrecere de Halloween de la Castelul Bran. Internetul a vuit, ziarele au tipărit titluri de-o șchioapă pe primele pagini, televiziunile de scandaluri mai mari sau mai mici au dezbătut la nesfârșit problema. S-a scris că fondatorul firmelor Tesla și SpaceX a invitat miliardari și celebrități la o petrecere de Halloween la Castelul Bran, cunoscut în lume mai degrabă drept ‘Castelul lui Dracula’. Antreprenorul ar fi angajat un regizor care să organizeze un eveniment special cu tema Dracula, pentru oaspeții săi. A fost convocat chiar și un grup de animatoare din Târgoviște pe nume Dracula’s Girls. Musk ar fi închiriat întregul castel pentru el și prietenii săi, iar printre oaspeții despre care se zvonea că vor fi prezenți se aflau co-fondatorul PayPal, Peter Thiel, co-fondatorii Google, Sergei Brin și Larry Page, și actrița de la Hollywood Angelina Jolie.
D’ale Carnavalului. Fotoreporterii și operatorii de televiziune au asediat castelul în Noaptea Tuturor Sfinților. Nu s-au ales cu prea multe. Carnaval a fost, dar Elon Musk se pare că nu era prezent. Cosmin Feroiu, primarul localității Bran, a fost invitat și a participat la petrecere, dar nu poate nici confirma, nici infirma dacă Musk a fost acolo, deoarece majoritatea participanților purtau măști. Directorul de marketing al castelului a refuzat să confirme sau să infirme participarea. Probabil că incertitudinea este mai profitabilă din punct de vedere PR, în acest caz. ‘Surse oficiale’ afirmă că nici Musk și nici Angelina Jolie nu ar fi intrat sau ieșit din România în aceste zile, iar actrița americană a fost localizată de ziariști la Los Angeles. Ceva s-a întâmplat însă probabil în aceste zile la castel, căci Peter Thiel și partenerul său Matt Daizensen au fost reperați în Brașov. Elon Musk păstrează tăcerea. Cu totul alte probleme i-au ocupat timpul și atenția.
În seara zilei de joi 27 octombrie, Elon Musk a devenit proprietarul lui Twitter, atunci când contractul său în valoare de 44 de miliarde de dolari pentru preluarea companiei a fost sigilat oficial, marcând o nouă eră pentru una dintre cele mai influente platforme de socializare din lume. Preluarea a avut loc cu o zi înaintea termenului decis de judecător, dată după care, în lipsa unei înțelegeri, conflictul dintre Musk și Twitter urma să ajungă la proces. Una dintre primele sale mișcări a fost concedierea câtorva directori din vârful ierarhiei lui Twitter. Printre aceștia: directorul executiv Parag Agrawal, directorul financiar Ned Segal, Vijaya Gadde, șefa departamentului juridic, încredere și siguranță, și Sean Edgett, consilierul general juridic al companiei. Nu sunt mișcări complet neobișnuite când o companie trece dintr-o mână în alta, dar faptul că ele au avut loc în primele ore de după preluare și stilul abrupt și fără menajamente în care au fost anunțate schimbările indicau că planurile lui Musk erau pregătite din timp. Ceea ce a urmat în zilele următoare a fost însă și mai puțin obișnuit. Musk a preluat complet conducerea companiei, iar în seara aceleiași zile a anunțat triumfător – pe Twitter, desigur – că ‘Pasărea a fost eliberata’.
În decurs de o săptămână, Musk a anunțat concedierea a 3 700 de angajați, care reprezintă jumătate din numărul total de salariați ai firmei. Motivul invocat este legat de cifrele de afaceri. Twitter pierde zilnic, în fiecare zi de operații, 4 milioane de dolari, care se poate spune că provin acum din buzunarul personal al lui Musk. Nu îmi amintesc de concedieri similare, de asemenea proporții și atât de rapide după vreo acțiune de M&A (Merge and Aquisition). Interesant este și faptul că acțiunea lui Musk a primit sprijin moral dintr-o direcție neașteptată: Jack Dorsey, co-fondatorul lui Twitter și fostul director executiv, a sugerat că demiterile în masă erau necesare, deoarece firma s-a extins prea repede. „Îmi asum responsabilitatea pentru această situație: am crescut compania prea repede. Îmi cer scuze pentru asta”, a spus Dorsey, care a demisionat din consiliul de administrație al lui Twitter în luna mai și a susținut preluarea de către Musk. Planurile lui Musk nu se opresc aici, unele știri îl citează menționând că rata concedierilor ar putea atinge 75%. Aceste măsuri vor fi luate în paralel cu alte acțiuni de rentabilizare, cum ar fi schimbări în sistemele de abonare și utilizare.
Interesant este de examinat și cine sunt cei care și-au pierdut locurile de muncă la Twitter. La scurt timp după ce Elon Musk anunțase intenția de a achiziționa Twitter în martie, el a anunțat planuri de a transforma în sursă deschisă (Open Source) algoritmul care determină modul în care sunt afișate tweet-urile în fluxurile utilizatorilor, astfel încât să poată fi inspectate pentru părtinire. Fanii săi – precum și cei care cred că Twiter are o părtinire de stânga – au fost încântați. Iată însă că, în cadrul planului agresiv de reducere a costurilor care implică concedierea a mii de angajați, oamenii lui Musk au eliminat tocmai echipa de cercetători în inteligența artificială (AI) care lucrau pentru a face algoritmii Twitter mai transparenți și mai echitabili. Acest grup făcea parte dintr-o tendință mai generală în industrie. Pe măsură ce au apărut din ce în ce mai multe probleme cu AI, inclusiv suspiciuni de părtiniri legate de rasă, gen și vârstă, multe companii de tehnologie înființaseră echipe „AI etice”, dedicate identificării și atenuării unor astfel de probleme. Twitter a fost mai avansată decât majoritatea concurenților în ceea ce privește publicarea detaliilor problemelor cu sistemele AI ale companiei și a permis cercetătorilor externi să-și cerceteze algoritmii pentru noi probleme. Mulți observatori au considerat disponibilizările ca pe o lovitură, nu doar pentru Twitter, ci și pentru eforturile de îmbunătățire a inteligenței artificiale. Unul dintre ei este citat exprimându-se astfel: „Echipa de la Twitter a fost unul dintre singurele studii de caz bune ale unei companii de tehnologie care conduce un grup de etică AI care interacționează cu publicul și mediul academic cu o credibilitate substanțială.”
Ca să-l parafrazez pe Gabriel Liiceanu, cred că foarte multă lume se întreabă ‘Ce gândește Elon Musk?’. Care îi sunt planurile legate de evoluția ulterioară a lui Twitter? Pe de-o parte, este cunoscut faptul că Musk s-a exprimat ca un liberal extremist în ceea ce privește exprimarea opiniilor politice, și printre acțiunile sale prevăzute ar putea fi redeschiderea unor conturi Twitter închise în ultimii ani, inclusiv cel al fostului președinte Donald Trump. Musk și unii dintre liderii lui Twitter care au rămas (deocamdată) în firmă afirmă că nu vor exista schimbări radicale de direcție în ceea ce privește politica de moderare. Cine le vă implementa însă, în condițiile în care mulți dintre moderatori și inginerii de soft care lucrau la algoritmi au fost concediați? Musk declarase anterior că va liberaliza politicile Twitter în numele libertății de exprimare, indicând că va permite reintroducerea conturilor interzise anterior, dar a subliniat și că „angajamentul puternic” al Twitter față de moderare rămâne „absolut neschimbat”. Săptămâna trecută, el a anunțat formarea unui consiliu de moderare a conținutului, care să reunească „puncte de vedere foarte diverse” și a spus că nu vor fi luate decizii cu privire la moderare sau restabilirea conturilor până când acel consiliu nu se va reuni.
Semnalele sunt multe și contradictorii. La fel și reacțiile. Am menționat mai sus sprijinul primit de Musk din partea lui Jack Dorsey. Un alt fost membru al conducerii firmei, Bruce Daisley, fostul vicepreședinte pentru Europa și Orientul Mijlociu intre 2015 și 2020, afirmă nici mai mult nici mai puțin decât că „Musk nu știe ce face”. Daisley a criticat, de asemenea, planul lui Musk de a percepe utilizatorilor 8 dolari pe lună pentru un simbol de verificare „bifă albastră”. Ceea ce ar trebui să fie o atestare a credibilității surselor devine o marfă de vânzare la preț redus. O parte dintre investitorii care cumpărau publicitate pe Twitter amenință să-și înceteze activitatea aici, și unii au luat deja măsuri imediate. Acțiunile de concediere în masă au fost și ele criticate și de politicieni, și de organizațiile profesionale, și sunt de așteptat și acționări în justiție. Nu cred că există profesionist în domeniul IT care și-ar dori să fie salariat Twitter în aceste zile.
Și totuși, criticii lui Elon Musk ar fi bine să fie prudenți. Este greu de contestat simțul de afaceri al antreprenorului care a devenit cel mai bogat om din lume. Fiecare dintre aventurile sale au fost combinații ale unor idei îndrăznețe cu un simț de afaceri ieșit din comun. De fiecare dată au existat perioade de criză și momente în care totul părea că se prăbușește. Și totuși, Tesla a devenit profitabilă în 2020 și este liderul necontestat al industriei de vehicule electrice și de energie curată. SpaceX, fondată în 2002 (cu un an înainte de Tesla!), a extins conceptul de inițiativă particulară în industria spațială și este una dintre firmele care contribuie în mod substanțial la programul spațial american renăscut. Rețeaua de sateliți de telecomunicații creată de SpaceX oferă una dintre soluțiile alternative care extind Internetul în spațiu. Elon Musk ‘valorează’ astăzi, după ultimele date ale revistei Forbes, 208 miliarde de dolari. Va avea Twitter un destin asemănător celorlalte povești de succes? Sau a intrat de data aceasta Musk pe un teritoriu mult mai complex decât sconta? Ceea ce este sigur este că Twitter și întreaga industrie a rețelelor sociale se află deja într-o nouă eră, plină de neprevăzut. Iar Elon Musk, cel care în februarie 2020 declara – pe Twitter, desigur – că este … un vampir în vârstă de 3000 de ani (apropo, Dracula!), va continua să fie, la bine și la rău, în centrul atenției și la originea acestei revoluții.
(Articolul a apărut iniţial în revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)