Se aproprie sfârșitul unei veri care a fost fierbinte ca temperaturi, dar și din multe alte puncte de vedere. Orice vară se sfârșește, iar venirea toamnei este inevitabilă. Cu ploi și mere roșii, cu must și cu frunze galbene și ruginii. Dar și cu reînceperea stagiunilor teatrale și muzicale, cu noile programe de televiziune și cu filmele ‘serioase’ cu ambiții la Oscar. Astăzi, în rubrica noastră CHANGE.WORLD, voi recomanda și voi povesti pe scurt despre două seriale de televiziune pe care le-am văzut în această vară, accesibile pe streaming și tocmai bune de vizionat acum. Ele aparțin unor variante diferite ale genului științifico-fantastic, dar au în comun necontenita neliniște de a cerceta lumea care ne înconjoară, de a-i descifra misterele, de a împinge frontierele cunoașterii. Ceea ce mi-a plăcut la ambele seriale este faptul că, pe lângă aspectele științifice, sunt aduse în prim-plan dilemele etice, sentimentele și crizele personale, visurile, succesele și dezamăgirile oamenilor care participă la aventurile cunoașterii.
(sursa imaginii: www.imdb.com/title/tt7772588/mediaviewer/rm3034468609/)
Am scris în anii trecuți despre ‘For All Mankind’ – serialul care combină genurile science-fiction cu ficțiunea politică alternativă, imaginând o lume care are ca punct de plecare și de divergență față de firul nostru istoric câștigarea de către Uniunea Sovietică a cursei pentru Lună, la finele anilor ’60. La nivel global, acest eveniment previne destrămarea blocului sovietic și extinde Războiul Rece pe Lună, unde atât Uniunea Sovietică, cât și Statele Unite întemeiază baze permanente. Titlul este inspirat de inscripția de pe placa lăsată pe Lună de echipajul misiunii Apollo 11, care conține fraza „Am venit în pace pentru toată omenirea”. Serialul, creat de scenariștii Ronald D. Moore, Ben Nedivi și Matt Wolpert, este una dintre producțiile cele mai bine finanțate și mai populare ale studiourilor Apple, prin intermediul cărora firma creată de Steve Jobs își susține platforma de streaming prin conținut original. Fiecare sezon al serialului se petrece într-un alt deceniu al unui viitor alternativ, care combină destinele unor personaje reale cu traiectorii personale diferite de cele pe care le cunoaștem, cu cele ale unor eroi imaginari. Cursa pentru Lună este continuată spre Marte, planeta pe care și în jurul căreia sunt descoperite resurse naturale prețioase, dar și locul pe care vizionarii îl consideră ca un posibil cămin alternativ pentru omenirea din ce în ce mai amenințată și mai sufocată pe propria planetă.
(sursa imaginii: www.imdb.com/title/tt7772588/mediaviewer/rm3034468609/)
Al patrulea sezon, pe care l-am văzut recent pe streaming, a fost difuzat în premieră în timpul iernii trecute. Acțiunea se petrece în anul 2003. Uniunea Sovietică fusese condusă pentru mai bine de un deceniu de Mihail Gorbaciov, care implementase o politică de ‘Glasnost’ și ‘Perestroika’, ceea ce dusese la acorduri de colaborare cu Statele Unite, unde președinte fusese fosta astronaută Ellen Wilson. Alegerile din 2000 sunt câștigate de Al Gore, în timp ce în Uniunea Sovietică o lovitură de stat îi readuce la cârmă pe cei care doresc întoarcerea la linia ‘dură’ sovietică, aliați cu KGB-ul. Relațiile dintre cele două supraputeri sunt afectate în multiple domenii, între care colaborarea americano-sovietică din stațiunea permanentă ‘Happy Valley’ de pe Marte. Activitatea de aici se desfășoară cu participarea reprezentanților organizațiilor de cercetare spațială a mai multor țări, dar și a sectorului privat reprezentat de concernul Hellios. Spectatorii fideli ai serialului îi vor regăsi pe câțiva dintre eroii sezoanelor precedente, între care astronautul american Edward Baldwin, un veteran al misiunilor spațiale încă din perioada programelor Apollo, colega sa Danielle Poole, care este numită comandantă a stațiunii permanente într-o perioadă critică, sau savanta astrofiziciană Margo Madison, discipolă a lui Werner von Braun, care se refugiase în Uniunea Sovietică în urma unor evenimente dramatice petrecute în sezonul precedent. Politica Războiului Rece de acum câteva decenii și elementele de actualitate se combină cu anticipația. Pe lângă concurența dintre națiuni, care face ca războaiele reci sau calde de pe Pământ să fie continuate în cosmos, mai sunt abordate probleme sociale precum relațiile de muncă în condițiile industrializării folosirii resurselor din spațiu sau rolul sectorului privat în explorarea spațială. Acest sezon 4 din ‘For All Mankind’ mi s-a părut foarte bine scris, ridicând probleme interesante și complexe, care prin intermediul ficțiunii alternative abordează aspecte critice cu care se confruntă și programele spațiale contemporane. Sunt de remarcat și detaliile tehnologice. Anul 2003 de pe ecrane pare similar în dezvoltarea tehnologică cu 2023 al nostru. Ideea implicată este că, în lumea reală, pauza în programele de explorare spațială declanșată de întreruperea zborurilor Apollo după misiunea Apollo 17, au produs și o încetinire a evoluției tehnologiilor terestre. Plauzibil, în opinia mea. Sezonul 5 se află în fază finală de editare și va fi transmis începând cu această toamnă. Deocamdată știm că acțiunea se petrece în anul 2012 al istoriei alternative care stă la baza serialului.
(sursa imaginii: www.imdb.com/title/tt15071814/mediaviewer/rm630448641/)
Serialul francez ‘La corde’, difuzat de canalul cultural european ARTE, are un format cu totul diferit. Este vorba, până acum cel puțin, despre un miniserial cu doar trei episoade, produs în 2021, în plină perioadă de pandemie. Creatorii săi se numesc Eric Forestier și Dominic Rocher. Au participat la producție studiouri de televiziune din Franța, Belgia și din țări din Scandinavia. ‘La Corde’ se bazează pe romanul ‘Das Seil’ al scriitorului german Stefan aus dem Siepen, care a fost publicat pentru prima dată în iunie 2012. Este povestea unui grup de astronomi condus de profesorul Bernardt Mueller, care lucrează într-o bază de cercetare din nordul îndepărtat al Norvegiei. Instrumentele lor sunt puțin demodate, dar condițiile climatice și o pregătire științifică temeinică fac să existe premisele unei descoperiri științifice care să apropie omenirea de secretele originii Universului. Cu puține zile înainte de experimentele decisive, câțiva dintre locuitorii stației descoperă întâmplător în pădurea din jur capătul unei frânghii. Curioși față de ce se află la capătul celălalt al frânghiei, merg câțiva kilometri, dar traseul acesteia pare să continue. Un grup de șase dintre locuitorii stației decid să plece a doua zi să exploreze unde duce misterioasa frânghie. Între ei, pe lângă Bernardt, se află Sophie, o astronomă mai în vârstă, care tocmai aflase că are o boală terminală și nu mai are mult de trăit, o tânără cercetătoare proaspăt sosită de la Paris și un cuplu care se confruntă cu probleme personale. Restul oamenilor de știință, inclusiv Agnes, soția lui Bernardt, și Ulrik, adjunctul acestuia, rămân în stație pentru a pregăti importantul experiment.
(sursa imaginii: www.imdb.com/title/tt15071814/mediaviewer/rm3068270593/)
‘La corde’ propune o discuție despre antagonismul dintre cercetarea obiectivă cu metode științifice și cunoașterea empirică cu tente metafizice. Despărțirea grupului care pleacă în căutarea capătului frânghiei de echipa care rămâne să ducă la bun sfârșit misiunea științifică planificată vreme de ani este un simbol pentru diferențele dintre două metode care s-au luptat între ele, dar au progresat în paralel de-a lungul multor secole ale istoriei cunoașterii. În timp ce astronomii din observator lucrează intens pentru a pătrunde secretele repetoarelor (formațiuni cosmice care transmit și retransmit amprentele energetice ale unor fenomene petrecute aproape de momentul nașterii Universului), cei din grupul plecat să descopere capătul misterioasei frânghii se vor confrunta cu propriile lor limite și cu crizele personale sau de relații dintre ei. Aparent, îi desparte o prăpastie: pe de-o parte, un proiect planificat riguros vreme de mulți ani și executat conform metodologiilor științei; pe de altă parte, o căutare intuitivă care devine o obsesie având ca scop găsirea răspunsului la o singură întrebare: ce este la capătul frânghiei? Dacă privim însă dintr-o altă perspectivă, este vorba despre același tip de căutare. Lumea care ne înconjoară este plină de mistere. Oamenii își construiesc un scop existențial din rezolvarea acestora: fie că este vorba despre originea lumii sau despre capătul unei frânghii aparent infinite, problemele trebuie elucidate, deoarece ele există.
(sursa imaginii: www.imdb.com/title/tt7772588/mediaviewer/rm1246107393/)
Diferite ca scop, stil și structură, cele două seriale oferă amatorilor genului science fiction vizionări captivante, care le vor trezi interesul nu numai ca acțiune sau prin prisma tehnologiilor care influențează viețile noastre și ale eroilor. Spectatorii atenți și iubitori de filme de calitate vor găsi și în ‘For All Mankind’, și în ‘La corde’ personaje veridice, care se confruntă cu dilemele morale și trebuie să ia decizii în momente critice. Progresul științific și tehnologic este realizat de oameni. Unii dintre ei sunt eroi, dar aceștia nu sunt mulți. Majoritatea sunt oameni ca noi, cu dileme și probleme, cu ambiții și cu eșecuri, cu iubiri și cu dezamăgiri. Dacă pe lângă aceste trăiri vor descoperi și vor explora și o nouă stea, cu atât mai bine.
(Articolul a apărut iniţial în revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)