‘The Walt Disney Company’ împlinește un secol de existență în 2023. Sărbătoririle au început pe 27 ianuarie în stil Disney, cu mulțimi asaltând parcurile Disneyland și Disney California Adventure, cu mărfuri, feluri de mâncare și băuturi ‘tematice’ noi, cu inaugurarea a două noi atracții numite ‘Mickey and Minnie’s Runaway Railway’ și ‘World of Color – ONE’, și cu o expoziție ‘Disney100’ pe Strada Mare (Main Street) a parcului. Acesta este doar semnalul de începere a festivităților care se vor întinde de-a lungul întregului an centenar și vor include parcurile Disney din toată lumea, sperând ca în 2023 nu numai să recupereze o mare parte din pierderile de venituri din anii pandemiei, dar chiar să depășească în număr de vizitatori cifrele anului 2019.
‘The Walt Disney Company’ înseamnă însă astăzi mult mai mult decât parcurile de distracții și filmele de desene animate. Data exactă de naștere este 16 octombrie 1923, ziua în care frații Walt și Roy O. Disney au întemeiat Disney Brothers Studio. La începutul existenței sale, compania s-a impus ca lider în industria animației, odată cu crearea personajului foarte popular Mickey Mouse, care a apărut pentru prima dată în filmul ‘Steamboat Willie’, primul desen animat cu sonor. Mickey Mouse, mascota companiei, este cu câțiva ani mai tânăr decât firma Disney, el își vă sărbători centenarul în 2028. După ce a devenit un succes major la sfârșitul anilor ’30 și începutul anilor ’40, epoca de aur a animației, compania s-a diversificat în filme de acțiune, cu actori, pentru familie, în televiziune și parcuri tematice, în anii ’50. După moartea lui Walt Disney, în 1966, profiturile, în special în divizia de animație, au început să scadă. Odată cu numirea lui Michael Eisner ca șef al companiei, în 1984, aceasta a avut din nou un succes covârșitor în timpul unei perioade numite astăzi Renașterea Disney. În 2005, sub noul director executiv (Chief Executive Officer – CEO) Bob Iger, compania a început să se extindă și să achiziționeze alte corporații. Bob Chapek a devenit șef al ‘The Walt Disney Company’ (nume adoptat în 1986) în 2020, după retragerea lui Iger. Chapek a rezistat doar doi ani, fiind înlăturat în 2022, iar Iger a fost reinstalat în funcția de CEO pe 20 noiembrie 2022. Consiliul de conducere a anunțat că Iger va servi timp de doi ani cu un mandat de a dezvolta o strategie pentru o reînnoire a creșterii și de a ajuta la identificarea unui succesor.
Cândva, se spune, Walt Disney ar fi întrebat ‘De ce trebuie permanent să creștem?’. Răspunsul se pare că l-a găsit singur, căci creșterea și diversificarea au fost caracteristicile principale ale activității companiilor Disney de-a lungul secolelor, alături de concentrarea produselor spre publicul tânăr ca vârstă și tânăr la suflet. În același timp, Disney nu a încetat să inoveze. Începând cu anii ’80, Disney a creat și a achiziționat firme și divizii corporative pentru a comercializa un conținut mai matur decât cel asociat în mod obișnuit cu produsele sale, orientate spre familie. Compania este cunoscută pentru divizia de studiouri de film Walt Disney Studios, care include Walt Disney Pictures, Walt Disney Animation Studios, Pixar, Marvel Studios, Lucasfilm, 20th Century Studios, 20th Century Animation și Searchlight Pictures. Celelalte departamente principale ale lui Disney includ secții de televiziune, radiodifuziune, streaming media, parcuri tematice, produse de larg consum, editare și operațiuni internaționale. Prin aceste divizii, Disney deține și operează rețeaua de televiziune ‘broadcast’ ABC, rețele de televiziune prin cablu precum Disney Channel, ESPN (sport) și National Geographic; servicii de streaming direct către consumatori, cum sunt Disney+, ESPN+; Hulu, precum și parcuri tematice, hoteluri din stațiuni turistice și linii navale de croazieră în întreaga lume. Este cea mai mare firmă de produse de divertisment pe plan mondial, cu o valoare de piață de 180 de miliarde de dolari. În anul 2022, patru dintre cele zece filme de succes au fost produse de studiouri aparținând companiei Disney, inclusiv recenta continuare a seriei ‘Avatar’. Canalele de televiziune continuă să fie printre primele pe piață, iar serviciile de streaming Disney+ le-au depășit în acest an ca număr de abonați pe cele ale lui Netflix. Și totuși, nu toți indicatorii sunt pozitivi.
Problemele de la ‘The Walt Disney Company’ sunt în parte specifice și în parte comune cu cele ale restului industriei de divertisment. Creșterea continuă (dar nu în toate sectoarele) nu a fost însoțită și de o creștere a profiturilor, ba chiar dimpotrivă. Valoarea de piață atinsese un maxim în a doua jumătate a anului 2021, pentru a scădea aproape continuu în 2022, până la nivelurile căderii de la începutul pandemiei, din martie 2020. O parte din explicație se află în felul în care bursa a reacționat în ultimii ani la cifrele de afaceri ale companiilor din industria divertismentului. Creșterea (prin achiziții și prin extinderi) nu mai este indicatorul principal, locul acesteia fiind preluat de profitabilitate. Structura de venituri a concernului se bazează încă în mare parte pe sursele de venit tradiționale. Or, în 2022, nici cinematografele și nici parcurile de distracție nu au revenit complet după pandemie. Divizia care a înregistrat cea mai spectaculoasă creștere, cea de ‘streaming’, se află într-o piață super-competitivă alături de Netflix și de mai noii veniți Apple și Amazon și pierde în medie peste un miliard de dolari în fiecare trimestru. Strategia firmei, concepută de Walt Disney la mijlocul secolului trecut, are în centru studiourile care creează conținut original și proprietate intelectuală care alimentează celelalte divizii – parcurile, produsele derivate (de la produse de îmbrăcăminte la săbii ‘laser’), conținutul canalelor de divertisment și al programelor de televiziune. Multe dintre aceste ramuri se confruntă cu problemele lor specifice. Televiziunea broadcast și prin cablu a fost depășită în iulie 2022, în Statele Unite, de canalele de streaming într-o comparație bazată pe numărul de ore petrecut de consumatori în fața ecranelor de acasă. Divizia de streaming însă, am văzut, lucrează în pierdere. Marile studiouri, la rândul lor, se confruntă cu o criza de inspirație (marile succese se bazează pe remake-uri și filme inspirate de comics) combinată cu una comercială (multe săli închise în timpul pandemiei și nu toate au revenit în circuit). Concurența între studiouri este acerbă și, în acest domeniu, Disney aparține categoriei ‘veteranilor’ puși la încercare de apariția studiourilor noilor creatori de conținut cinematografic – Netflix, Amazon și Apple, care în câțiva ani și-au câștigat respectabilitate și legitimitate până și în marile competiții ale celei de-a șaptea arte, cum ar fi Premiile Oscar sau Festivalul de la Cannes. Se adaugă aici și complicațiile internaționale. Imensa piață chineză este din ce în ce mai greu accesibilă în ultimii ani, din motive care combină efectele pandemiei, restricții ale numărului filmelor străine acceptate pe ecranele din China și concurența studiourilor locale. Două dintre cele mai de succes filme ale anului 2022 au fost din China, și asta înainte de a fi masiv promovate și distribuite pe piețele internaționale. Disney are încă un gigant (sau mai mulți) cu care trebuie să concureze.
Una dintre soluțiile acestor probleme ar fi creșterea preturilor la consumator. Într-o oarecare măsură aceasta este inevitabilă, ținând cont de creșterea costurilor de producție și de tendințele inflaționiste. Exista însă limite comerciale și psihologice. Mediul competitiv limitează prețurile programelor de streaming și scumpirile sunt rău văzute de consumatorii care au întotdeauna opțiunea de a schimba abonamentul cu o ofertă de la concurență. Prețurile de intrare la parcurile de distracții au ajuns deja la niveluri care pot fi considerate indecente. O familie de patru persoane trebuie să scoată în sezonul vacanțelor aproape o mie de dolari pentru a petrece o zi într-un parc Disney, luând în calcul biletele de intrare, mâncare, băutură și câteva mici cadouri pentru copii. Mai funcționează strategia companiei care pune marca Disney și proprietatea intelectuală și artistică pe care o creează diviziile de conținut în centrul modelului de afaceri? Liderii companiei sunt de părere că răspunsul este afirmativ și majoritatea experților sunt de acord cu ei. Produsele create de studiourile Disney, Lucas, Marvel sau Pixar sunt unice. Este vorba despre personaje și stiluri care se combină în adevărate universuri ale imaginației. În absența lor, Disney ar fi o firmă ca oricare alta, mai bătrână cu aproape un secol decât concurenții ei tineri, avizi și pricepuți în tehnologii avansate. Exista însă decalaje care trebuie recuperate. Unul dintre acestea este legat de industria de jocuri. Disney nu numai că este slab reprezentat în universul ‘gaming’, dar își și oferă prin licență produsele unora dintre concurenți. Bob Iger, noul-vechi lider al companiei, pare decis să aducă schimbări semnificative în acest domeniu.
Pentru a rămâne o firma recunoscută și lider de piață în al doilea secol al existenței sale, ‘The Walt Disney Company’ trebuie să devină și o companie care mizează pe tehnologii avansate. Nu ar fi ceva inedit în istoria firmei care a creat primul film sonor, a inventat primul sistem sonor surround în săli, a fost prima care a combinat filmele de actori cu cele de desene animate, a deschis era parcurilor de divertisment bazate pe eroi ai cinematografiei, a introdus tehnica de animație folosind procesul de xerografie, pentru a transfera electromagnetic desenele în celulele de animație pe celuloid, și a creat Cetatea Viitorului – parcul EPCOT. Pentru industria de divertisment, luptele viitorului se dau însă în spațiul virtual. Pentru a concura cu firme precum Amazon sau Apple, Disney trebuie să-și creeze sau să achiziționeze capacitate de creație tehnologică în domenii cum sunt Realitatea Virtuală (VR), Realitatea Extinsă (ER), jocuri (gaming) în spațiul virtual, comunicații video. Sunt vizate pentru posibile achiziții firme cum ar fi Electronic Arts (EA) – pionier și lider în piața jocurilor video –, Roblox – platformă de jocuri – sau Epic Games, care dezvoltă jocuri video și software ce creează modele tridimensionale. O prezență în Metaverse nu este nici ea exclusă. Vom urmări împreună ceea ce se va întâmpla. Dacă va ști să se reinventeze și să inoveze, Mickey Mouse va continua să-i vrăjească pe copiii de toate vârstele și în secolul XXI.
(Articolul a apărut iniţial în revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)