Toate premiile Nobel în disciplinele științifice decernate în anul 2018 au fost legate sub o formă sau alta de cercetări teoretice sau descoperiri din domeniul diagnosticelor și tratamentelor medicale. Medicina cu diferitele sale ramuri se află astăzi în avangarda cercetării științifice și a proiectării tehnologice. Explicațiile acestei reorientări a priorităților sunt multiple. Unele dintre ele sunt legate de aspecte sociale cum ar fi creșterea mediei de viață care duce la o preocupare sporită legată de calitatea vieții în anii adăugați și, în consecință, la o explozie în servicii, tratamente, cure, având ca ‘piață’ populația vârstnică. Alte motive sunt economice, căutările fiind legate de mărirea eficienței tratamentelor medicale, rolul sporit al profilaxiei, ușurarea poverii financiare rezultate din costul curelor de întreținere și tămăduire a diferitelor boli în condițiile creșterii populației. Voi trece în revistă în acest articol al rubricii noastre CHANGE.WORLD câteva tendințe semnificative în domeniul cercetării medicale și aplicării tehnologiilor avansate în scopuri medicale.
O primă tendință pe care am menționat-o și în trecut, ca fiind una dintre direcțiile cele mai promițătoare ale anului 2019, este cea a aparatelor ‘wearables’ care transformă obiectele de îmbrăcăminte sau instrumentele pe care le purtăm în permanență asupra noastră și aproape de corpul nostru în instrumentație medicală și aparatură de comunicație cu bazele de date și cu medicii care ne supraveghează sănătatea. Firma care se află pe vârful acestui val este Apple, atât prin controlul asupra unei părți însemnate a pieței telefoanelor inteligente, dar și prin dezvoltarea de software și de aparatură care fac parte din același ‘ecosistem’, cum ar fi ceasurile Apple. Modelele noi ale produselor Apple Watch au – începând cu luna decembrie 2018 – capacitatea (contra cost – 399 de dolari) de a se transforma în dispozitiv cu ajutorul căruia o electrocardiogramă poate fi prelevată și transmisă doctorului personal sau unui medic de gardă al sistemului medical din care face parte pacientul. Mai mult, ceasul Apple și alte dispozitive similare, unele integrate în îmbrăcăminte, pot monitoriza permanent pulsul și tensiunea utilizatorilor și pot alerta în momentul în care sunt detectate fenomene atipice, cum ar fi aritmia. Sunt pași importanți în detectarea infarcturilor, a comoțiilor cerebrale, a cheagurilor de sânge care blochează arterele, înainte ca simptomele acestora să fie simțite – prea târziu uneori – de către pacienți. Criticii nu au întârziat să observe că această aplicație pare să vină la momentul oportun pentru a salva ceasurile Apple de la a deveni un produs aflat în căutarea aplicaţiei care să-i justifice prețul. Pe de altă parte, se pare că cel puțin din punct de vedere tehnologic metoda funcționează. Apple, chiar dacă este pentru moment lider, este departe de a fi singura firmă importantă care investește masiv în transformarea telefoanelor mobile și altor ‘gadget’-uri în dispozitive dintr-un ecosistem medical. Alphabet, de exemplu, compania ‘umbrelă’ a lui Google, are un departament special dedicat proiectelor în care inteligența artificială este folosită pentru detectarea cât mai timpurie a bolilor. Metodele lor au avantajul portabilităţii, adică pot fi folosite platforme cu hardware provenind de la diferiți vendori. O altă inițiativa a lui Google, numită Calico, se adresează populației in vârstă, încercând să înțeleagă mai bine fenomenele îmbătrânirii, prevenirii acesteia și atenuării efectelor sale destructive.
Omenirea se află în faza finală a războiului împotriva cancerului. Și este pe cale de a câștiga acest război. Victoria nu este încă finală și completă, dar drumul este clar. Vechile metode de tratament constau din chemoterapie, iradieri și intervenții chirurgicale. Mulți dintre pacienți ajungeau la combinații ale acestor metode – toate având în multe cazuri influențe devastatoare asupra calității vieții. Specialiștii căutau tratamente alternative, dar niciunul dintre ele nu a rezultat într-o medicație sau procedură care să rezolve majoritatea sau măcar un procentaj important din formele posibile de cancer. Ultimele două decenii au dus însă la descoperirea tratamentelor imuno-terapice personalizate pentru fiecare pacient. Revoluția a fost declanșată în 1995, când au fost izolate pentru prima dată celulele T, celule ‘imunitare’ prelevate de la fiecare pacient, care luptă împotriva tipului de cancer specific acestuia. Cercetările genetice ale unor specialiști, ca doctorul Steven Rosenberg de la Institutul Național al Cancerului din Statele Unite, au dus la izolarea a 62 de mutații posibile care generează fiecare tipuri specifice de tumori. Pornind de aici, specialiști, ca americanul James Allison și japonezul Tasuko Honjo, au creat medicamente imuno-terapice, adaptate pacienților. Aceste realizări le-au asigurat Premiul Nobel pentru medicină in 2018.
Etapa următoare, încă neparcursă complet, va da naștere vaccinelor specifice diverselor tipuri de cancer. Să examinăm, ca exemplu, anunțurile companiei israeliene Vaxil BioTherapeutics, una dintre primele care au propus un vaccin terapeutic împotriva cancerului. Produsul principal al firmei Vaxil numit ImMucin este evaluat în prezent într-un studiu clinic de fază I / II la pacienții cu mielom multiplu la Centrul Medical Hadassah din Ierusalim. Dacă totul se desfășoară conform planului, vaccinul ar putea fi disponibil tuturor pacienților în aproximativ 6 ani, atât pentru a trata cancerul, cât și pentru a preveni recurențele. Alt produs în proiectare, vaccinul VaxHit, poate fi aplicat la 90% dintre cancerele cunoscute, inclusiv cancerul de prostată și de sân. Momentul în care lupta împotriva cancerului poate fi considerată complet câștigată nu a fost încă atins, dar nu este departe.
Folosirea imunoterapiei în lupta împotriva cancerului este însă doar unul dintre domeniile în care se petrece revoluția tratamentelor cu medicamente. Este foarte posibil ca peste câteva decenii medicamentele, așa cum le cunoaștem astăzi și cum sunt folosite de câteva secole încoace, să nu mai existe. În locul lor vor fi utilizate combinații de țesuturi care își au sursa în ‘celule stem’ compatibile organismului fiecărui pacient, care pot avea funcții multiple. Unele sunt similare imunoterapiei discutate mai sus. Altele pot înlocui organele afectate de boli sau accidente. De exemplu, celule care pot reconstitui țesuturile musculoase ale inimii lovite de infarct, celule pancreatice care refac organul incapabil să mai producă insulină, sau celule nervoase (‘mini-creiere’) capabile să reconstituie țesuturile nervoase ale copiilor afectați de dezordini psihiatrice sau ale vârstnicilor loviți de Alzheimer sau alte forme de demență specifice senectuții. Procedurile transplanturilor vor fi și ele revoluţionate, prin crearea de țesuturi și organe crescute din celulele pacientului sau compatibile cu organismul acestuia. Respingerea organelor transplantate va deveni astfel istorie. Mai există însă un prag de trecut, nu atât tehnologic, cât moral și legal. Ingineria genetică permite astăzi editarea celulelor stem. Pe măsură ce avansăm în înțelegerea structurii genomului și a informației genetice, cresc posibilitățile, dar și riscurile, de a crea organisme (de la virusuri până la oameni) cu calități genetice controlate de om. Deocamdată aceste proceduri sunt riscante și ilegale. Există voci care cer interzicerea lor completă. Poate fi o asemenea măsură legiferată, și legislația va fi ea respectată? Viitorul va decide.
Dacă tratamentele agresive bazate pe ingineria genetică pot distruge celulele bolnave dintr-un singur organism, de ce nu ar putea ele fi încercate și la scară planetară? Laboratoarele genetice asociate cu programul Target Malaria, sponsorizat de Fundația Bill & Melinda Gates, își propun folosirea unei tehnologii în care secvențe editate de ADN, numite ‘gene drive’, sunt injectate în țânțarii purtători ai malariei. Aceste organisme sunt deocamdată, după cât se știe, păstrate strict în mediu experimental. Modificările genetice le transformă în factori distrugători pentru speciile de insecte care transmit maladiile. Este vorba, dacă vreți, despre virusuri create artificial, similare celor care în mod natural au dus la eradicarea variolei în anii 80 ai secolului trecut. Mecanismele ereditare ar duce la dispariția purtătorilor malariei sau a altor boli transmise de insecte în câteva generații ale acestora. Cercetătorii sunt încă foarte precauți și lansarea în natură a acestei tehnologii este subiectul unor dezbateri aprinse. Omenirea se aproprie tot mai mult în ceea ce privește ingineria genetică de ‘joaca de-a Dumnezeu’, prin crearea de specii inexistente în natură. Parafrazându-l pe Einstein, care spunea ‘Dumnezeu nu se joacă cu zarurile’ (citat interpretat și el în mod diferit), este nevoie de o foarte profundă și responsabilă înțelegere a mecanismelor genetice și a modului lor de propagare în ecosistemul terestru, pentru a evita declanșarea unor fenomene cu consecințe neprevăzute și imposibil de controlat.
Pericolele aplicării pripite a tehnologiilor avansate există în orice domeniu, dar ele sunt mult mai evidente în cazul ingineriei genetice și a tratamentelor medicale, fiind la mijloc viețile și sănătatea oamenilor. În rubrica CHANGE.WORLD, am urmărit de-a lungul anilor ascensiunea fulgerătoare și căderea la fel de spectaculoasă a firmei Theranos și a fondatoarei sale, Elizabeth Holmes. Acum câțiva ani Theranos se afla în centrul atenției investitorilor și perspectiva analizelor medicale complexe prelevate acasă dintr-o singură picătură de sânge promitea o revoluție în costul și accesibilitatea acestora. Compania era evaluată în 2013-2014 la o valoare ‘pe hârtie’ de 10 miliarde de dolari, iar fondatoarea ei se afla în vârful clasamentelor tinerilor întreprinzători și a femeilor din hi-tech. Tot acest imperiu de nisip s-a prăbușit, după ce investigații plecate de la reportajele ziaristului John Carreyrou de la ‘The Wall Street Journal’ au dezvăluit faptul că tehnologia firmei era mult mai puțin fiabilă decât fusese declarat și la parametri sub normele de precizie cerute de medicina modernă, și că multe dintre rezultatele testelor ca și rapoartele financiare ale companiei fuseseră frauduloase. Investigațiile financiare au dus la anchete penale, firmele farmaceutice cu care Theranos încheiase contracte au acționat în judecată compania, și la începutul lui 2018 a fost declarat falimentul. Elizabeth Holmes este acuzată în procese de fraudă și, dacă va fi condamnată, riscă să petreacă până la 20 de ani în închisoare. Deocamdată însă, ea și firma ei sunt subiectul unei cărți scrise de același John Carreyrou, al unui podcast al companiei ABC, al unui documentar HBO numit “The Inventor: Out for Blood in Silicon Valley” regizat de Alex Gibney, și în viitor al unui film la Hollywood care se va chema ‘Bad Blood’ (titlul cărții lui Carreyrou), despre care nu se știe prea mult, în afară de faptul că rolul principal va fi jucat de Jennifer Lawrence. Vom urmări și vom relata.
(Articolul a aparut iniţial in revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)