Iată o ocazie de a cunoaște câteva dintre inteligențele umane care contribuie la revoluția Inteligenței Artificiale (A.I.). Revista săptămânală TIME a publicat în unul dintre numerele sale recente o listă a numelor și biografiilor celor mai influente 100 de personalități din domeniul AI. Aceste liste publicate periodic, cu o frecvență de obicei anuală, au devenit unul dintre punctele de atracție ale publicației întemeiate cu 101 ani în urma de Henry Luce. Linia aceasta este continuată și extinsă de tânărul editor-șef Sam Jacobs, care se află de un an la cârma respectabilei publicații. Intențiile sale clare sunt de a aduce TIME în secolul XXI prin digitizare, prin lărgirea bazei de cititori și, mai ales, prin adăugarea de teme și formate care să atragă. Printre ele se află noua listă a personalităților A.I., aflată acum la a doua ediție. O dovadă a dinamismului domeniului este și faptul că din cei 100 de experți listați cu un an în urmă, doar 9 și-au păstrat locul în ediția 2024 a listei. Cei 100 sunt împărțiți în patru categorii: lideri, inovatori, gânditori și formatori. Fiecare dintre ei ar merita un articol sau un capitol, dar timpul și spațiul rubricii CHANGE.WORLD nu-mi permit să scriu despre toți. Am ales deci 5 figuri care îmi par dintre cele mai marcante și le voi prezenta mai pe larg cititorilor rubricii. Este, desigur, o selecție subiectivă, dar și semnificativă. Comentariile, adăugirile, corecțiile sunt totdeauna binevenite.
(sursa imaginii: Jay Dixit, CC BY 4.0 <https://creativecommons.org/licenses/by/4.0>, via Wikimedia Commons)
Primul nume pe lista mea este cel al unui Gânditor pe care cititorii rubricii îl cunosc din articole scrise de-a lungul anilor. Ray Kurzweill a împlinit în februarie 76 de ani, dar Google nu pare să aibă vreo intenție să-l scoată la pensie. Kurzweill a fost recrutat acolo în 2012 de către Larry Page, co-fondatorul firmei, într-o poziție cu normă întreagă, pentru a „lucra la noi proiecte care implică învățarea automată și procesarea limbajelor”. Page și Kurzweil au convenit asupra unei descrieri a postului care include o singură propoziție: „pentru a aduce înțelegerea limbajului natural la Google”. Programator de formație, Kurzweil și-a câștigat faima în anii ’70, inventând o interfață revoluționară de print-to-speech care permitea nevăzătorilor să folosească tehnicile de calcul. În anii ’80, a adus o contribuție esențială la variantele timpurii ale software-ului care recunoaște vocea umană și o transformă în text. În cele din urmă, a început să scrie despre ceea ce credea că va influența progresele în informatică și comunicații. Predicțiile sale au devenit faimoase. Bill Gates l-a numit ‘omul care prezice cel mai exact viitorul A.I.’. În 1990, Kurzweil a prezis corect că inteligența artificială îl va învinge pe cel mai bun campion de șah înainte de sfârșitul mileniului și că dispozitivele mobile conectate la o rețea globală de informații vor apărea în deceniul care a urmat. În 1999, el a prognozat că până în 2029 calculatoarele vor egala și depăși inteligența umană în fiecare domeniu. Majoritatea celorlalți experți erau sceptici. Prezicerile sale se aproprie de ceea ce vedem că se întâmplă în realitate, deși anul prezis acum de Kurzweil pentru ceea ce el numește ‘singularitate’ este 2045. Cărțile sale, precum „The Singularity is Near / Singularitatea este aproape”, au devenit texte cvasi-sacre, inspirându-i pe mulți lideri actuali în domeniu. În călătoria mea în Statele Unite, din luna trecută, am cumpărat noua sa carte, cu un nume poate mai ușor de prezis: ‘The Singularity is Nearer / Singularitatea este mai aproape”. Am început să o citesc și voi scrie în detaliu despre ea într-un articol viitor al rubricii. Dintre toate beneficiile, Kurzweil pare cel mai pasionat de perspectiva progreselor medicale bazate pe inteligența artificială. Pentru fiecare an de vârstă, spune el, progresele științifice în cercetarea longevității ne oferă aproximativ patru luni de recuperat. Pe măsură ce progresul științific se accelerează datorită inteligenței artificiale, în cele din urmă vom primi mai mult de 12 luni înapoi în fiecare an, astfel încât, în principiu, oamenii vor trăi pentru totdeauna. Aceasta este ceea ce Kurzweil numește „viteza de evadare a longevității”. Aspiră el la o viață fără de moarte? Se zvonește că ia 80 de pastile pe zi pentru a-și oferi cea mai bună șansă de a folosi acest val tehnologic pentru a scăpa de moarte.
(sursa imaginii: www.nytimes.com/2023/11/17/technology/openai-sam-altman-ousted.html)
În categoria Liderilor, alegerea mea s-a oprit asupra lui Sam Altman. Născut în 1985, Altman este încă una dintre faimoasele figuri ale lumii hi-tech care a abandonat studiile la o instituție de învățământ prestigioasă (în cazul sau, Universitatea Standford, după doar doi ani de studii). În decembrie 2015, Altman a co-fondat OpenAI, o organizație de cercetare a inteligenței artificiale, alături de figuri notabile precum Elon Musk, Jessica Livingston, Ilya Sutskever și Peter Thiel. OpenAI a fost înființat cu scopul de a promova și dezvolta ‘AI prietenoasă în beneficiul umanității’. Organizația a fost finanțată inițial cu un miliard de dolari de către fondatorii săi și alți investitori, inclusiv Microsoft și Amazon Web Services. Succesul lui ChatGPT l-a adus faimă și avere lui Altman, care ocupă poziția de Chief Executive Officer – CEO. În noiembrie 2023 însă, chiar înainte de sărbătoarea de Thanksgiving, a avut loc un incident bizar. Consiliul nonprofit al OpenAI l-a concediat pe Altman, spunând că a fost incorect cu ei în ceea ce privește siguranța sistemelor. Altman a contraatacat și a revenit la locul de muncă în fruntea firmei în doar câteva zile. Pentru mulți observatori însă, inclusiv pentru unii dintre numeroșii săi aliați din Silicon Valley, evenimentele au pătat reputația impecabilă a lui Altman. În 2024, pe lângă promovarea OpenAI prin mai multe produse noi, inclusiv un asistent vocal, un generator video sintetic și un motor de căutare AI, Altman și-a reluat proiectul de a netezi terenul pentru planurile de viitor ale OpenAI. În februarie, a anunțat că solicita până la 7 trilioane de dolari de la investitori, într-o încercare îndrăzneață de a crea un nou producător de cipuri necesare pentru a construi AI de ultimă oră, căutând să contracareze stăpânirea pieței de către Nvidia. În iulie, a publicat un fel de manifest în Washington Post, susținând că, pentru ca democrațiile să reușească împotriva autoritarismului, trebuie să își îmbunătățească securitatea cibernetică, să investească mai profund în hardware-ul AI și să colaboreze cu China la stabilirea normelor globale pentru implementarea AI. Aventura Altman continuă.
(sursa imaginii: https://technologymagazine.com/articles/lifetime-of-achievement-dr-lisa-su)
Nu doar Sam Altman este nemulțumit de dominația pieței de semiconductoare AI de către o singură firmă – Nvidia. Concurenții ei din domeniul cipurilor super-performante încearcă să reducă avansul pe care l-a dobândit aceasta. Dintre aceștia, cea mai performantă în ultima vreme este Advanced Micro Devices (AMD), corporație multinațională cu sediul în Santa Clara (la fel ca Nvidia). CEO al acestei companii este Lisa Su, care a intrat în lista revistei TIME la categoria Inovatori. Lisa s-a născut în Taiwan în 1969 și a venit în Statele Unite când era copil, împreună cu părinții săi. A învățat și și-a luat doctoratul la Massachussets Institute of Technology (MIT) și a lucrat la Texas Instruments, divizia de cercetare din IBM (unde a ajuns vice-președintă a secției de semi-conductori) și Freescale, înainte de a deveni, în 2014, CEO la AMD, prima femeie care conduce o mare firmă de semiconductori. Deceniul care s-a scurs de atunci a însemnat o redresare a destinului unei firme care părea să-și fi depășit apogeul. Când a preluat cârma companiei, valoarea unei acțiuni era 3 dolari, în momentul în care scriu acest articol este aproximativ 160 de dolari. Sub conducerea ei, AMD a suferit o schimbare remarcabilă, revitalizându-și gama de produse și recâștigând competitivitatea pe piață față de giganții din industrie precum Intel și Nvidia. Strategia lui Su pentru AMD s-a concentrat pe dezvoltarea de produse de calcul și grafică de înaltă performanță, vizând sectoare precum jocurile, centrele de date și inteligența artificială. Această schimbare semnificativă de profil a necesitat o restructurare a proceselor de proiectare a produselor. Decizia lui Su de a dezvolta parteneriate cu alte companii de tehnologie, inclusiv un acord cu Sony pentru PlayStation 5, a jucat un rol esențial în succesele recente ale AMD. În ultimii ani, AMD a încheiat achiziția de 49 de miliarde de dolari a concurentei Xilinx – cea mai mare afacere de achiziție a unei firme de semiconductori din istorie –, precum și achiziția cu 1,9 miliarde de dolari a companiei de rețele de centre de date Pensando. Lisa Su nu crede că interesul pentru AI este exagerat: „La fiecare 10 ani și ceva, vedem un salt major în tehnologie, fie că a fost Internetul, fie PC-ul, fie telefoanele mobile, sau norii. Cred că AI este mai mare decât toate, în ceea ce privește modul în care ne poate afecta cu adevărat viața de zi cu zi, productivitatea, eficiența economică, cercetarea noastră – și suntem doar la începutul ciclului.” AMD continuă să-și extindă profilul AI prin achiziții, bazându-se pe un concept „AI end-to-end”. În iulie, AMD a declarat că achiziționează cel mai mare laborator de inteligență artificială din Europa, Silo AI, într-o afacere în valoare de aproximativ 665 de milioane de dolari. În august, a anunțat că va cumpăra producătorul de echipamente pentru centre de date AI și cloud computing ZT Systems, pentru aproape 5 miliarde de dolari. Aceste tranzacții intensifică rivalitatea AMD cu Nvidia, care are acum un concurent pe măsură.
(sursa imaginii: https://ai.stanford.edu/~koller/)
Din domeniul infrastructurii hardware, să trecem la cel al aplicațiilor, acolo unde se află expertiza Daphnei Koller, următoarea persoană influentă în AI pe care am ales-o, tot din categoria inovatorilor. Daphna s-a născut în 1968 în Israel și a studiat la Universitatea Ebraică din Ierusalim și la Stanford, unde avea să devină mai târziu profesor și să conducă laboratorul de Inteligență Artificială. În 2011, a fost aleasă membru al Academiei Naționale de Inginerie americană, pentru contribuțiile la reprezentarea, inferența și învățarea în modele probabilistice cu aplicații la robotică, viziune și biologie. În 2018, a întemeiat Insitro, un start-up de cercetare medicală, biotehnologică și farmaceutică, unde a început să aplice intens tehnologiile AI, dar și rezultatele cercetărilor sale precedente. Activitățile Daphnei Koller în domeniul AI se bazează pe o teoremă a probabilității din secolul al XVIII-lea, bazată pe regula Bayes, numită după matematicianul Thomas Bayes. Abordarea stă la baza procesului de transformare a unei ipoteze curente despre un eveniment într-o ipoteză mai precisă bazată pe mai multe dovezi. Insitro folosește instrumente de învățare automată pentru a scana mostre genetice de la persoane cu boli precum ALS (boala Lou Gehrig), cancer și scleroză tuberoasă. Apoi încearcă să identifice mecanismele cauzale pe care cercetătorii umani e posibil să le fi omis. Koller descrie procesele de cercetare de la Insitro ca un mediu de colaborare, în care experți în domenii precum învățarea automată, cercetarea bolilor metabolice și genetica statistică lucrează împreună. Cercetarea Insitro asupra bolii hepatice grase nealcoolice a ajuns la teste pe animale și compania intenționează să ceară autorizația pentru un studiu clinic pentru un medicament uman, în lunile următoare. La șase ani de la întemeierea firmei, Daphne Koller este încântată de progresul făcut de Insitro, dar încearcă să rămână în afara publicității care este atât de răspândită în acest domeniu al tehnologiei.
(sursa imaginii: www.thesoftwarereport.com/former-openai-co-founder-ilya-sutskever-raises-1-billion-for-new-ai-venture/)
Selecția mea se încheie cu Ilya Sutskever. Născut în 1986 în fosta Uniune Sovietică, Ilya a emigrat în Israel împreună cu familia sa la vârsta de cinci ani și a copilărit la Ierusalim. Și-a început studiile la Universitatea Deschisă din Israel și și le-a continuat la Universitatea din Toronto, după ce familia lui s-a stabilit, în 2002, în Canada. Este unul dintre experții mondiali în domeniile ‘machine learning’ și ‘deep learning’ și co-fondator al lui OpenAI, unde a ocupat poziția de Chief Scientist. În noiembrie 2023, a fost unul dintre membrii consiliului de administrație al OpenAI care l-au concediat pe CEO-ul Sam Altman; Altman s-a întors o săptămână mai târziu, iar Sutskever și-a dat demisia. Plecarea sa a venit în același timp în care alți angajați axați pe siguranță au plecat cu declarații publice mai pesimiste despre cultura de siguranță la OpenAI, care păreau să sublinieze impresia că ceva fundamental s-a schimbat în companie. Echipei pe care o conducea Sutskever, care avea ca scop dezvoltarea unor metode pentru a face AI-urile avansate controlabile, astfel încât să nu distrugă umanitatea, i s-a promis 20% din puterea de calcul a OpenAI pentru a-și face treaba. Promisiunile nu au fost însă respectate, și prioritățile s-au îndreptat spre alte produse, mai spectaculoase, dar mai puțin sigure, cel puțin după declarațiile celor plecați. În timp ce unii analiști pun sub semnul întrebării viitorul lui Open AI, în iunie 2024, Sutskever a fondat împreună cu Daniel Gross și Daniel Levy o nouă companie, numita Safe Superintelligence, care își propune să construiască AI avansată în afara pieței, pentru a evita să rămână „blocat într-o cursă competitivă de șobolani”. Implicația că OpenAI ar fi blocat într-o astfel de cursă de șobolani este afirmația cea mai critică pe care a făcut-o Sutskever în public despre fosta sa firmă. Safe Superintelligence este a treia companie de inteligență artificială – după OpenAI și Anthropic – care a fost fondată de specialiști din industrie cu convingerea că ar putea construi o inteligență artificială superinteligentă mai sigură decât concurenții lor mai puțin responsabili.
Biografiile fiecăreia dintre cele cinci persoane de influență, ca și ale multor altora de pe lista de 100 a revistei TIME sunt fascinante. Fiecare dintre ei are capacități intelectuale remarcabile, spirit de inițiativă, pasiune și credință în viitorul Inteligenței Artificiale. Nu toți îl văd însă la fel, și nici drumurile deschise de ei nu sunt aceleași. Va fi pasionant să-i urmărim și să vedem unde vor ajunge în anii viitori.
(Articolul a apărut iniţial în revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)