Tradiția este tradiție și, după ce am încheiat bilanțurile anului care a trecut, este momentul să încerc să anticipez cam ce ne așteaptă în 2025. Cum va fi anul care tocmai a început? Desigur, voi rămâne în sfera de interes a rubricii CHANGE.WORLD și mă voi referi la domeniile tehnologiilor avansate, cercetării științifice și explorării spațiale sau la fenomenele socio-politice care influențează aceste domenii. 2024 a fost un an de schimbări politice, unele anticipate de foarte putini experți. Privind retrospectiv la predicțiile mele de la începutul lui 2024, sunt destul de mulțumit de faptul că ele s-au adeverit în proporție de peste 80%. Se pare că am fost mai iscusit decât mulți specialiști și comentatori mult mai celebri decât mine. Încurajat de această constatare, să lustruim bila de cristal și să vedem ce ne povestește.
(sursa imaginii: https://the-rifted-universes.fandom.com/wiki/Rosalind_the_Fortune_Teller)
Schimbările politice din 2024 vor continua în 2025. Mexic are în Claudia Scheinbaum Pardo o nouă președintă, Donald Trump se va întoarce la Casa Albă pe 20 ianuarie 2025 și în Canada vor avea loc în 2025 alegeri. Foarte probabil, în a doua jumătate a anului, în toată America de Nord vor fi alți căpitani la cârme decât în urmă cu un an. Influența acestor schimbări va fi considerabilă în fiecare țară în parte, în relațiile dintre ele și economiile care sunt interconectate, în climatul politic și în felul în care continentul își administrează resursele și ecosfera. Revenirea lui Donald Trump în funcția de președinte ar putea aduce schimbări radicale pentru sectorul tehnologic și pentru știința americană – cu ramificații globale. În timpul mandatului său anterior, Trump a scos Statele Unite din Acordul de la Paris din 2015, un angajament internațional de a limita încălzirea globală la 1,5–2°C peste nivelurile preindustriale. Unii cercetători sunt îngrijorați că ar putea să facă acest lucru din nou, precum și să anuleze reglementările climatice privind centralele electrice și industria automobilelor. De asemenea, se așteaptă ca Trump să introducă politici care au implicații pentru cercetarea medicală și sănătatea reproductivă. Nominalizarea lui Robert Kennedy junior – cunoscut pentru scepticismul său față de vaccinuri – ca secretar pentru sănătate și servicii umane a fost criticată de oamenii de știință. Numirea miliardarului Elon Musk la conducerea unui organism consultativ numit Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală ar putea afecta bugetele și forța de muncă a agențiilor științifice. În timpul campaniei sale electorale, Trump a promis să abroge ordinul executiv al președintelui Joe Biden privind inteligența artificială (IA), un ghid pentru dezvoltarea tehnologiei AI în siguranță și în mod responsabil. Vă fi acesta anulat sau înlocuit cu altceva?
(sursa imaginii: https://gregoryfca.com/insights/this-week-in-ai-111924/)
IA va fi peste tot și în 2025, și nu doar în mediile de informare. Sondajele arată că, la scară globală, în economiile avansate, 72% dintre întreprinderi planifică investiții în IA, deși doar 13-14% dintre ele consideră că aceste investiții vor da rezultate semnificative în 2025. Mai mult realism sau începutul unei tendințe de IA-scepticism? Progresele vor fi însă, în opinia mea, foarte vizibile în 2025. Două tendințe vor domina. Integrarea între IA și robotică, bazată pe progresele prelucrării informației vizuale, va începe să fie prezentă în marile întreprinderi producătoare de automobile sau în aplicațiile medicale, transformând conceptul de modele de comportament mari (Large Behavioral Models – LBM) în realitate. Se va accelera și prezența agenților IA, care fac din IA nu doar un instrument, ci și un colaborator. Pentru aceasta, fazele de învățare autonomă trebuie să continue și după intrarea în operații a sistemelor IA. Multe instrumente care folosesc inteligență artificială, utilizate astăzi, se bazează pe reguli sau seturi de date statice, iar fazele de învățare automata și funcționalitate sunt separate și succesive. Agenții IA diferă prin faptul că pot învăța continuu din intrările utilizatorilor, pot integra permanent informații contextuale (exemple: istoricul contului bancar, informații de la senzori din mediul înconjurător, comportamentul și preferințele utilizatorilor) și pot lua decizii cu puțină sau fără supraveghere umană. Cu alte cuvinte, spre deosebire de abordările de astăzi, care necesită solicitări ale utilizatorului sau reguli predefinite, agenții IA funcționează proactiv. Imaginați-vă, că exemplu, un sistem IA de gestionare a unei rețele de comunicații care identifică problemele potențiale și le rezolvă în mod autonom, asigurând un serviciu neîntrerupt. Siguranța sistemelor IA și aspectele etice ale proiectării și implementării acestora vor continua să-i preocupe și pe specialiști, și pe comentatorii din mediile de comunicare. Va fi interesant de văzut dacă vreunul dintre start-up-urile care au apărut în anii precedenți cu promisiuni de a livra ‘IA sigură și etică‘ vor avea sisteme și aplicații concrete de oferit în 2025. La listele de îngrijorări aș vrea să adaug folosirea inteligentei artificiale pentru atacuri de securitate. Am văzut deja că boții se pot deghiza în comentatori sau furnizori de știri politice. Ei pot fi însă și agresori cibernetici. Un exemplu este cel al atacurilor cu injectare promptă (de informație) în care intrările rău intenționate sunt deghizate ca solicitări legitime ale utilizatorilor în sistemele IA generative. Firma de telecomunicații Cisco apreciază că doar 30% din rețelele de comunicații au protecții cibernetice corespunzătoare contra unor asemenea atacuri.
(sursa imaginii: https://ourfuture.energy/how-it-works/nuclear-power-station/)
Progresele inteligenței artificiale depind, așa cum am analizat într-un articol recent, de două tehnologii de infrastructură: cipurile specializate și energia necesară funcționarii proceselor de învățare autonomă, care stau la baza sistemelor IA. Industria de semiconductoare se află la răspântie. Tendința dominantă este scurtarea lanțurilor de aprovizionare și păstrarea sau proiectarea ‘acasă’ a produselor strategice cum sunt componentele IA. Potrivit Asociației Industriei Semiconductoarelor (SIA), vânzările globale de semiconductoare au atins un maxim istoric în luna august 2024, totalizând 53,1 miliarde de dolari, în creștere cu 20,6% față de august 2023. În 2025, piața globală a semiconductoarelor este de așteptat să atingă 687 de miliarde de dolari, în creștere cu 12,5% față de anul acesta. Producția locală (‘reshoring’, în terminologie americană) câștigă teren pe măsură ce producătorii de cipuri încearcă să evite penuria lanțului de aprovizionare, aducând operațiunile de producție mai aproape de casă. Politicile și stimulentele guvernamentale conduc, de asemenea, tendința de ‘reshoring’. Statele Unite, Japonia și Uniunea Europeană au inițiat legislații și programe finanțate de guverne pentru a-și restabili prezența în industria semiconductoarelor. Conform legislației ‘CHIPS and Science Act’ din 2022, SUA investesc 52,7 miliarde de dolari pentru a aduce producția de semiconductoare înapoi în SUA. Acesta este unul dintre programele care – deși inițiat în perioada administrației Biden – are șanse să fie continuat, probabil cu schimbări, de administrația Trump. În ceea ce privește satisfacerea ‘foamei’ de energie, una dintre tendințele recente este revenirea energiei nucleare cu o nouă generație de centrale – modulare și de capacități mai mici – mult mai eficiente și mai sigure. În noiembrie 2024, administrația Biden a anunțat obiectivul de a tripla capacitatea de energie nucleară în SUA până în 2050. Germania pare și ea să revină asupra deciziei luate în 2011, de guvernul de atunci condus de Angela Merkel, de a elimina total energia nucleară. Se estimează că Germania ar fi putut economisi sute de miliarde de euro și ar fi putut reduce emisiile de carbon cu până la 70% prin modernizarea energiei nucleare, în loc să o elimine. În fine, în ultimele luni, Amazon, Microsoft și Google au încheiat toate înțelegeri pentru a folosi energia nucleară pentru a-și alimenta apetitul de energie pentru inteligență artificială. Planurile lor includ o autonomie energetică, fără a recurge la combustibili fosili.
(sursa imaginii: https://alephnews.ro/tehnologie/victorie-la-ibm-calculatorul-cuantic-din-ce-in-ce-mai-puternic-ar-putea-distruge-internetul/)
Va fi 2025 anul calculului cuantic? Acest domeniu al tehnologiilor avansate se află la intersecția dintre fizică, informatică și fabricarea calculatoarelor super-performante. Dacă previziunile optimiste se vor adeveri, s-ar putea ca la sfârșitul anului viitor să se vorbească la fel de mult despre calculul cuantic ca și despre inteligența artificială. Dacă nu, vom rămâne cel puțin cu o aniversare. Organizația Națiunilor Unite a desemnat anul 2025 drept Anul Internațional al Științei și Tehnologiei Cuantice, cu ocazia sărbătoririi a 100 de ani de la descoperirea mecanicii cuantice. Este o recunoaștere a faptului că această ramură a fizicii a atins punctul în care promisiunile ies din faza experimentală și trec în domeniul aplicațiilor practice. Vestea bună este că aceste computere cuantice vor putea rezolva în câteva secunde probleme extrem de complexe a căror rezolvare durează în prezent ani de zile. Vestea proastă este că respectivele computere cuantice ar putea rezolva, de asemenea, problemele matematice care asigură protecția prin criptare, lăsând toate sistemele și datele imediat vulnerabile. Dintre numele de firme care merită urmărite în acest domeniu menționez giganții Google, Microsoft și IBM, dar și startup-uri precum QuEra, IonQ și Kipu Quantum. În plus, multe organizații pot accesa deja computere cuantice prin platforme cloud, cum ar fi Amazon Web Services.
Donald Trump l-a ales pe omul de afaceri și pilotul miliardar Jared Isaacman, în vârstă de 41 de ani, ca administrator al NASA. Isaacman este un entuziast care a plătit de două ori până acum pentru a zbura în spațiu la bordul unor capsule construite de SpaceX, compania de rachete condusă de Elon Musk. Ce se va întâmpla cu bugetul NASA, cifrat actualmente la 25 de miliarde de dolari anual? Este de presupus că linia cooperării dintre NASA și sectorul privat va căpăta și mai multă importanță. Calendarul spațial al anului 2025 se anunță a fi aglomerat. Cândva, dar nu înainte de luna martie, astronauții Butch Wilmore și Sunni Williams se vor întoarce de la Stația Spațială Internațională. Perechea de astronauți va fi petrecut în spațiu cel puțin opt luni în plus decât era planificat inițial, după ce călătoria lor către Stația Spațială Internațională (ISS) a fost marcată de multe anomalii în zborul inaugural cu echipaj cu nava spațială Starliner a Boeing. Pentru a reduce riscurile, NAȘA a decis să-i trimită pe Wilmore și Williams înapoi pe o capsulă SpaceX Crew Dragon. Lor li se vor alătura în călătoria de întoarcere astronautul Nick Hague și cosmonautul Aleksandr Gorbunov. Tot în martie vor avea loc două fenomene astronomice interesante: o eclipsă totală de Lună care va fi vizibilă în întregime din aproape toată America de Nord, inclusiv din Statele Unite și America Centrală învecinate, precum și din cea mai mare parte a Americii de Sud, precum și ‘dispariția’ inelelor lui Saturn datorită unghiului lor de vizibilitate de pe Pământ. O altă eclipsă totală de Lună va fi vizibilă pe 7 septembrie în întregime din cea mai mare parte a Asiei, Rusia, Australia și Africa de Est. În 2025, vehiculul (rover) Perseverance al NASA și însoțitorul său, elicopterul Ingenuity, vor continua să exploreze suprafața lui Marte, oferind noi perspective asupra geologiei și climei planetei. Perseverence are sarcina de a căuta semne de viață, în timp ce Ingenuity, care a făcut istorie cu primul său zbor de succes, în 2021, va continua să testeze noi tehnologii aeriene pe Marte. Aceste misiuni ajută la pregătirea pentru explorarea umană în viitor a planetei. China va continua cu programele sale spațiale, inclusiv pregătirile pentru misiunile echipajului pe Lună și înființarea și extinderea stației spațiale Tiangong. În 2025, China va lansa și misiunea Tianwen-2, pentru a extrage mostre dintr-un asteroid aflat în apropierea Pământului. Ceea ce nu vom vedea în schimb în 2025 va fi lansarea lui Artemis II, următoarea fază a programului NASA de explorare a Lunii. Aceasta va fi a doua lansare a rachetei Space Launch System (SLS) și va include prima misiune cu echipaj a navei spațiale Orion. Prevăzută inițial pentru 2025, misiunea este reprogramată să aibă loc nu mai devreme de aprilie 2026.
(sursa imaginii: www.economist.com/the-world-ahead/2024/11/20/space-missions-to-watch-in-2025)
Apariția inteligenței artificiale și a automatizării redefinește rolurile locurilor de muncă în diverse industrii, determinând o creștere a cererii de noi competențe. Pe măsură ce capacitățile IA cresc, este clar că tehnologia nu va înlocui pur și simplu rolurile umane, ci mai degrabă le va spori. IA este văzută acum ca un partener în productivitate, eliberând angajații de sarcini repetitive și permițându-le să se concentreze pe muncă strategică, creativă. Potrivit unui raport al Forumului Economic Mondial din 2023, peste jumătate din toți angajații vor avea nevoie de o recalificare sau perfecționare semnificativă până la finele lui 2025. Săptămâna de lucru de patru zile va începe să devină realitate. Programele-pilot din Europa au arătat că o săptămână de lucru de patru zile poate reduce epuizarea și crește productivitatea. În Marea Britanie, 92% dintre companiile care au testat o săptămână de patru zile au ales să continue după ce au văzut rezultate pozitive atât în ceea ce privește productivitatea, cât și bunăstarea angajaților. În fine, cred că tendința post-pandemie de revenire la birouri, foarte vizibilă în 2024, va încetini sau poate chiar va fi inversată în 2025. Avansurile tehnologice ale realității virtuale și realității extinse în paralel cu introducerea tehnologiilor 5G vor face biroul virtual la fel de eficient, dacă nu chiar mai eficient decât cel real în multe domenii, cu toate avantajele lucrului de acasă, de la economia de combustibil pentru transport și economia de timp de navetă, până la creșterea calității vieții salariaților.
2025 va fi un an bun în măsură în care progresele științei și a tehnologiilor avansate vor fi păstrate sub control uman și folosite spre beneficiul întregii societăți. Va fi interesant. Voi urmări, voi relata, vom discuta. Comentariile și completările sunt totdeauna apreciate.
La Mulți Ani!
(Articolul a apărut iniţial în revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)