OBE – ‘Overcome By Events’ sau, uneori, ‘Overtaken By Events’ – este un termen care își are originea în tratatele de strategie militară din secolul al XIX-lea, dar care a fost preluat în politică, în planificarea economică și în activitățile de management tehnic. El descrie o schimbare de situație atât de rapidă, încât predicțiile, evaluările și planurile cele mai bine întocmite nu mai sunt relevante. Acest termen poate caracteriza multe dintre anticipările experților făcute la începutul anului 2022. La nivel planetar, politic și economic, scenariile erau mai degrabă optimiste, mai ales datorită ridicării treptate a restricțiilor pandemiei. Pe 24 februarie însă, lumea s-a trezit confruntată cu un conflict major pe teritoriul Europei, pentru prima dată în ultimii 77 de ani. Sancțiunile impuse Rusiei și represaliile economice care au urmat au avut ca efect imediat declanșarea a ceea ce pare că va fi o criză energetică și alimentară cu care ne vom confrunta în următorii ani. Redresarea economică a fost încetinită și ea este însoțită de fenomene inflaționiste fără precedent în ultimii 40 ani. Care este impactul acestor evenimente asupra cercetărilor științifice și a industriilor tehnologice avansate? Ce planuri trebuie anulate sau revizuite? Ce inițiative au ieșit și vor ieși din laboratoarele și institutele de cercetare tehnologică pentru a răspunde noilor provocări și probleme? Voi încerca să răspund în câteva puncte în acest sumar bilanț, la jumătate de an.
Invazia Ucrainei de către armata lui Putin a adus problema securității energetice înapoi în fruntea agendei politice europene. Într-adevăr, una dintre cele mai presante provocări cu care se confruntă astăzi liderii țărilor din Europa este cum să anuleze dependența de energia rusă, continuând și, dacă se poate, accelerând lupta împotriva crizei climatice. Nu este o sarcină ușoară, ținând cont că multe țări europene depind puternic de petrolul și gazele rusești. O decizie adoptată la începutul acestui an de comisia europeană reclasifica energia nucleară în categoria energiilor nepoluante, ceea ce confirma strategia nucleară adoptată de țări ca Franța, unde energia nucleară reprezintă 70% din producție, și poate duce la revizuiri ale politicii altor țări cum este Germania, unde acest procentaj era, în 2021, de 13,3%. Închiderea până la sfârșitul anului 2022 a celor șase centrale rămase încă în funcțiune în Germania s-ar putea să fie amânată. Accelerarea planurilor de introducere a altor surse neconvenționale nu este un proces ușor. Succesele înregistrate în mărirea eficienței energetice în domenii ca energia solară, sursele geotermice și eoliene și vibrațiile mecanice iau timp până a deveni producție industrială, iar în paralel trebuie rezolvată și o posibilă criză a aprovizionării cu litiu, elementul esențial în fabricarea acestora. Ucraina deține, în Dombas, 6% din rezervele mondiale. Sunt cele mai importante din Europa, dar majoritatea rezervelor se află în Chile și în Australia, Prețul transportului acestora crește însă împreună cu prețul combustibililor. Hidrogenul este o altă sursă de energie verde, dar și aici prețurile de producție sunt încă ridicate. Liderul mondial în acest moment în acest domeniu este Coreea de Sud. Războiul din Ucraina poate fi un catalizator pentru accelerarea proceselor de industrializare a energiei care nu se bazează pe ardere de combustibili, dar până atunci va trebui să trecem câteva ierni care se anunță grele și va trebui să plătim prețuri exorbitante pentru a umple rezervoarele automobilelor.
Pe teritoriul Ucrainei se găsesc și 1,8% din rezervele mondiale de uraniu, 1,9% din rezervele de mercur, 10% din rezervele de fier și 20% din cele de grafit. O parte din lanțurile de aprovizionare a industriei electronice europene implică și Rusia, ceea ce pune o presiune suplimentară pe o industrie deja încercată în ultimii ani – cea a semiconductorilor (‘cipuri’). Taiwan, care a preluat în mod accelerat în ultimii doi ani o parte din producția chineză, se afla ea însăși în centrul unui conflict geopolitic care pentru unii dintre analiști se aproprie și el de stadiul de confruntare armată. Întreaga industrie mondială de automobile și-a încetinit ritmul de producție în ultimii doi ani din aceasta cauză, dar și alte ramuri sunt serios afectate – telefonia mobilă, aparatura casnică. Tocmai acum, când industria transporturilor a înregistrat progrese spectaculoase (vizibile la saloanele internaționale de transporturi rutiere și aeriene, deschise după doi ani de pauză), transformarea în realitate a unor proiecte îndrăznețe legate de vehicule autonome sau de taxiuri zburătoare este încetinită sau suspendată, deoarece lipsesc capacitățile de producție. Lanțurile de aprovizionare sunt regândite pe criterii continentale sau chiar locale, în funcție de alianțele politice și nu numai conform calculelor economice. Tranziția spre aviația cu tracțiune electrică, de exemplu, începe să devină realitate, dar multe vor depinde de conflictele de pe suprafața Pământului.
Nici măcar explorarea spațială nu a rămas în afara conflictelor terestre. Lansată în 1998, ca un proiect de colaborare dintre Statele Unite și Rusia, Stația Spațială Internațională este populată cu un echipaj format cam jumătate din ruși și cealaltă jumătate din americani sau invitați ai acestora. După retragerea din flotila activă a navetelor spațiale în 2012, serviciile de transport au fost, până recent, furnizate exclusiv de Rusia, cu lansări de la cosmodromul Baikonur. Navele modulare SpaceX ale lui Elon Musk preiau o parte dintre transporturi, dar introducerea acestora este treptată. Americanii ar vrea să păstreze stația în funcțiune până în 2030, însă o parte dintre componentele rusești sunt garantate să funcționeze doar până în 2024 și ar trebui revizuite sau înlocuite. Colaborarea dintre Rusia și Statele Unite este esențială pentru continuarea activității, iar ea este pusă acum sub semnul întrebării. Agenția spațială a Rusiei a declarat că nu dorește să colaboreze cu ‘națiunile ostile’. Noile generații de rachete americane, modulare și reutilizabile, vor reduce în mod semnificativ costul călătoriilor spațiale, totuși tehnologiile acestea se află în faze de introducere și prime zboruri. Turismul spațial se dezvoltă și el și contribuie la finanțarea unei părți a viitoarelor aventuri în spațiu. Termenul 2030 pentru revenirea pe Lună, ca stație intermediară a explorării planetei Marte, nu mai pare chiar atât de îndepărtat.
Procese economice și politice semnificative se petrec în acest an și în China. După mai bine de doi ani de la declanșarea pandemiei, China continuă să adopte o politică de izolări și carantine stricte pentru a o combate, chiar cu prețul de a paraliza activitatea economică a unor metropole ca Shanghai. Pe plan intern are loc o reorientare a politicii economice, care combină încurajarea activităților de start-up, în condițiile unui control economic și politic din ce în ce mai strict. Fie că este vorba despre marile concerne care deja și-au dobândit un nume pe piața internă și internațională, fie că este vorba despre inițiative private, partidul comunist dorește să controleze totul. ‘Rolul conducător al partidului’ – vă amintiți această lozincă? Progresele științifice și tehnologice ale Chinei sunt semnificative – de la producția de semiconductoare la industria de divertisment, de la Inteligența Artificială la tehnologia spațială. În absența unor colaborări internaționale pe termen lung, China își dezvoltă propriul program spațial și a înregistrat succese semnificative în ultimele luni. Strategia chineză este pe termen lung, și la fel tind să fie și investițiile internaționale în alte zone ale lumii, cum ar fi Africa. Chiar dacă în multe domenii de vârf există decalaje de câțiva ani dintre nivelul atins de tehnologia chineză și realizările de vârf din restul lumii, nu mai este vorba despre diferențe care nu pot fi recuperate în decurs de un deceniu. Piețele financiare internaționale sunt precaute în ceea ce privește investițiile în China. Pe de-o parte, este vorba despre o putere economică formidabilă, despre resurse uriașe și despre o expertiză tehnologică în plin avânt, iar pe de altă parte, controlul politic din ce în ce mai strict face ca, din punct de vedere economic, investițiile să reprezinte un risc.
Ce se întâmplă în acest timp pe piețele financiare internaționale din restul lumii? Căderea valorică a acțiunilor, care părea să fie la începutul anului o corecție tehnica, din cele care se întâmplă periodic după perioade de vârf, a devenit o tendință clară și experții nu se sfiesc să folosească termenii de stagnare și recesiune economică. Câteva dintre marile firme care au dominat în ultimul deceniu industria se află în faze de tranziție și de schimb de generații la nivelul cel mai înalt al conduceri lor. Jeff Bezos și Elon Musk s-au îndepărtat de conducerea activităților de zi cu zi ale firmelor care i-au făcut celebri și foarte bogați și își investesc inteligența, pasiunea și banii în explorarea spațiului cosmic sau în alte domenii. Musk a început de vreo două luni un proces de preluare a controlului firmei Twitter, ceea ce ar putea avea un impact deosebit nu numai asupra rețelei sociale numărul 2 din lume, ci și asupra întregii filosofii a activității pe rețele sociale, a libertății de exprimare și a influenței acestora în societate. Facebook se desparte de Sheryl Sandberg, cea care a condus operațiile firmei cu numărul 1 în același domeniu vreme de mai bine de un deceniu, și semnele de întrebare sunt mari și aici în ceea ce privește direcțiile viitoare de activitate. Mai trebuie avut în vedere încă un aspect. Scăderea valorii acțiunilor la bursele lumii a redus puterea magnaților de la vârf. Nu trebuie să fim îngrijorați pentru ei, desigur, dar în perioade de criză investițiile tind să fie mai conservatoare. Se vede acest lucru pe piața criptomonedelor. Bitcoin și-a pierdut în șapte luni două treimi din valoare și alte investiții similare s-au ‘topit’ aproape complet. O tehnologie care și-a atins limitele? Prăbușirea unor scheme gen ‘piramidă’? Sau una dintre oscilațiile periodice, așa cum s-au mai întâmplat în trecut, după care bitcoin a revenit și a crescut la noi recorduri. În orice caz, este necesară atenție, căci sunt influențate nu numai tranzacțiile de criptomonede, ci și alte aplicații bazate pe lanțuri de blocuri (‘blockchains’) cum ar fi noua piață a artei digitale bazată pe jetoane nefungibile (non-fungible tokens – NFT).
Ultima tendință pe care o voi menționa în acest scurt bilanț la mijloc de an este legată de domeniul Inteligenței Artificiale (AI). Este posibil să ne aflăm aici în pragul unei revoluții legate de accesibilitatea modelelor fundamentale, motoare generice cu autoînvățare cu o capacitate imensă, care reprezintă platformele viitoarelor aplicații de robotică și gândire artificială. Frontiera dintre capacitatea de rezolvare a problemelor și creativitate, considerată ca fiind una dintre trăsăturile specific umane, este pe cale să fie trecută. Acesta va fi subiectul unuia dintre primele articole ale rubricii CHANGE.WORLD din a doua jumătate a anului 2022.
(Articolul a apărut iniţial în revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)