CHANGE.WORLD: 2021 – Anul care va fi

Meseria de ghicitor în stele, glob de cristal, cafea sau alte instrumente ale futurologiei este deosebit de riscantă în zilele noastre. După neobișnuitul an 2020, care ne-a adus zguduirea pandemiei, un an fractal cu șanse bune să împartă în două istoria noastră globală și istoriile personale, se impune multă prudență celor care se aventurează să anticipeze viitorul. Voi respecta totuși tradiția rubricii CHANGE.WORLD și voi încerca să trasez câteva direcții de evoluție, să estimez câteva tendințe care se conturează în lumea științei și a tehnologiilor avansate și să încerc să anticipez care ar putea fi impactul acestora în anul 2021. La sfârșitul anului sper să putem reveni și compara.

Pandemia COVID-19 a adus cu sine câteva noi provocări, dar în special a accelerat procese deja existente, grăbind introducerea lor în aplicație și exploatarea pe scară largă a unor tehnologii aflate în diferite faze de cercetare și proiectare. Dezvoltarea și testarea în timp record a vaccinurilor este doar exemplul cel mai vizibil și cunoscut tuturor. În mod similar, au fost implementate programe de urgență în domenii diverse, au fost aduse schimbări și optimizări algoritmilor de evaluare a riscurilor, au fost introduse simulări asistate de programe de inteligență artificială (AI). Toate acestea combinate vor duce, cred, și mă bazez și pe estimările experților, la o revoluție în metodologiile de proiectare, testare și implementare a proiectelor mari și complexe din domenii diverse de activitate: de la tratamentele și profilaxia medicala până la cercetarea spațiului cosmic. O revoluție tehnologică precedentă de aceeași amploare a avut loc în anii ’60 și ’70 ai secolului trecut și a avut sursa tot într-un proiect concret – programul de cercetare spațială Apollo. Impactul tehnologic a început să fie simțit imediat și a continuat în anii și deceniile care au urmat – transmisiile optice, transportul și prelucrarea imaginilor la distanță, micro-electronica și Internetul, studiul fiziologiei umane în condiții de stres și fizica temperaturilor foarte scăzute, și multe alte domenii s-au dezvoltat exploziv în anii care au urmat programelor spațiale și mult timp după ce ultima misiune Apollo a revenit pe Pământ. Același lucru se va întâmpla și în 2021 și în anii care urmează. Combaterea pandemiei și schimbările aduse modului nostru de muncă și de viață necesită creativitate din partea cercetătorilor, flexibilitate din partea consumatorilor și impun salturi tehnologice. Putem enumera câteva domenii în care progresele sunt deja vizibile, cu altele probabil că vom face cunoștință în viitorul nu foarte îndepărtat.

Interacțiunea dintre politică și știință va continua să aibă o influență determinantă. Guvernele lumii sunt finanțatorii unei părți considerabile din activitatea de cercetare științifică și tehnologică și consumatori importanți ai acesteia. Marile corporații, chiar și cele globale, funcționează în contexte politice naționale (în unele cazuri multiple) și trebuie să respecte legile și să se adapteze alianțelor sau barierelor create de guverne. Cumpăna dintre anii 2020 și 2021 reprezintă o perioadă de schimbare politică în Statele Unite, alegerile din Germania din toamnă pot aduce și ele schimbări considerabile în Europa. Personal, cred că schimbările de direcție datorate instaurării (foarte probabile a) unei administrații democrate la Casa Albă nu vor fi atât de bruște și de radicale cum preconizează unii comentatori, cel puțin în domeniul relațiilor cu știința și tehnologia. Sigur se va schimba abordarea ecologică și, ca rezultat, cercetarea energetică și combaterea poluării vor reveni pe primul plan al priorităților. Statele Unite vor revizui părăsirea unora dintre organizațiile și alianțele internaționale preconizată de administrația Trump. Relațiile dintre Statele Unite și aliații săi, inclusiv cei din Europa cred că se vor îmbunătăți. Alte evoluții însă vor continua pe aceleași linii. China, Rusia, India sunt de multă vreme factori de prim plan și concurenți formidabili în industriile avansate și în cercetarea științifică asociată. Prezența lor va crește. Conflictul economic dintre Statele Unite și China nu cred că își va găsi prea repede soluția, în timp ce Rusia va continua să fie privită cu suspiciune, mai ales în lumina dezvăluirii la sfârșitul lui 2020 a atacurilor cibernetice care se pare că își au acolo originea. Administrația Biden va adopta poate un ton și un stil mai diplomatice, dar ideologic eu cred că ea va fi la fel de fermă, dacă nu chiar mai severă, în ceea ce privește încălcările drepturilor omului și apărarea intereselor americane în fata amenințărilor venite dinspre China și Rusia. Prelungirea acestor conflicte va avea impact și asupra Internetului și a standardizării comunicațiilor pe baza căreia se dezvoltă economia mondială. Globalizarea a primit lovituri serioase în 2020 și nu cred că își va reveni în 2021. Impactul acestor tendințe este resimțit și în segmentarea Internetului, prin introducerea de ziduri informatice și a altor bariere în comunicații, și în fragmentarea soluțiilor ultimului segment de acces al rețelelor 5G. Fiecare țară vă fi obligata să aleagă (dacă nu a ales deja) cine îi vor fi furnizorii de echipamente 5G și nu este clar încă dacă și cât de bine vor funcționa soluțiile hibride. Un alt aspect al relației dintre guverne și industrie în Statele Unite și în Comunitatea Europeană o reprezintă acțiunile anti-trust împotriva giganților hi-tech. Nici aici nu cred că vor avea loc schimbări spectaculoase, deoarece ideologia democrată este cel puțin la fel de opusă marilor concerne ca și politicile administrației Trump. Sistemul de combatere a monopolurilor s-a pus în mișcare împotriva lui Google și a lui Facebook, Amazon este de asemenea vizată. Chiar dacă rezultatele imediate nu vor apărea în 2021, ele vor cere eforturi și resurse din partea marilor concerne, așa încât nu este exclus ca acestea să recurgă la inițiative proprii de de-centralizare, fără să aștepte deciziile forurilor regulatorii sau ale justiției.

Evit să mă lansez în aprecieri legate de durata pandemiei. Campaniile de vaccinare au început sau încep în țările avansate, dar restul lumii va primi vaccinuri cu întârziere, și nu este clar dacă țările mai puțin dezvoltate au resurse pentru achiziționarea acestora. Revenirea vieții economice, sociale, culturale se va accelera probabil în a doua jumătate a anului, dar va fi parțială și va continua în anii următori. Marile companii americane și o parte dintre cele din Europa și Extremul Orient au anunțat că vor continua cu modul de lucru de acasă, oriunde va fi posibil, cel puțin până la jumătatea anului 2021. Unele dintre ele vor generaliza sau vor extinde acest mod de operare, sau vor recurge la structuri organizatorice mixte. Procesul de virtualizare va continua să se extindă și în alte domenii, cum sunt comerțul și cultura. Și aici este vorba despre extinderea și generalizarea unor tendințe care existau și înainte de pandemie. Mulți dintre consumatorii care au făcut cunoștință în 2020 cu comenzile pe Internet și livrările la domiciliu vor continua să le utilizeze în parte cel puțin și după ce restricțiile vor fi anulate, odată ce au învățat modul de comandă și de operare, au căpătat încredere în posibilitățile de selecție și de livrare la termen și au înțeles avantajele oferite de comerțul electronic. Același lucru se vă întâmpla și în domeniul culturii. Spectacolele, concertele, reprezentațiile de teatru virtuale au devenit familiare iubitorilor de artă și au apărut și forme creative noi, concepute special pentru distribuire și participare pe Internet. Producția și distribuția de filme trece printr-o revoluție în care canalele internetice devin factori de ‘mainstream’ și concurează cu marile studiouri și cu rețelele sălilor de cinema. Marile și mai micile muzee ale lumii au devenit în 2020 și entități virtuale, și chiar dacă o parte dintre iubitorii de artă vor reveni la sedii și vor relua plăcuta îndeletnicire a turismului cultural, eu prevăd că activitățile on-line vor dura și chiar vor deveni permanente în epoca de după Corona. Toate aceste aplicații vor fi susținute de tehnologii informatice, cum sunt experiența totala (TX), norii internetici distribuiți, asistența tehnică IT virtuală accesibilă oriunde pe rețea.

Domeniul în care se petrece o revoluție tehnologica care va fi urmată de schimbări structurale semnificative este cel al asistenței medicale și al serviciilor de sănătate. Niciodată în istorie medicii nu au fost atât de solicitați și nici nu au fost investite resurse materiale și tehnologice atât de semnificative pentru combaterea unei singure boli. Impactul pandemiei va fi însă mult mai semnificativ și mai de durată decât stoparea și – sperăm – eradicarea lui COVID-19. Serviciile de telemedicină s-au dovedit a fi esențiale, și ele au fost folosite și local, în spitale și în sistemele medicale naționale sau private. Ele se vor extinde și vor deveni în multe locuri din lume procedura de bază. Vizita la doctor va fi precedată de o consultație virtuală, și aceasta va fi semi-automatizată, combinând măsurători ai parametrilor medicali cu ajutorul senzorilor Internetului Obiectelor (IoT) și discuții video cu medicul de familie sau cu specialiștii. Robotica a pătruns în clinici și spitale și utilizarea ei se va extinde. Ingineria genetică a jucat un rol cheie în determinarea structurii genomului asociat cu COVID-19 și sinteza vaccinurilor. Tehnicile de determinare a hărții genetice, creare de tratamente personificate și sinteza genetică folosind tehnici CRISPR-Cas9 vor furniza tratamente pentru un număr crescând de boli. Algoritmii AI vor fi folosiți pentru a prelucra statisticile medicale, a detecta imediat erupția epidemiilor și a prezice pozițiile geografice ale viitoarelor focare de infecție. Introducerea combinată a acestor tehnologii va duce la schimbări în sistemele de asigurări, care pe de-o parte vor putea oferi soluții mai personalizate, pe de altă parte vor putea și trebui să fie extinse la ansamblul populației pentru a evita apariția focarelor de infecție condiționate social. Vor fi aduse în discuție, cred eu, și modificări ale sistemului global de comunicare și ajutor reciproc în condițiile urgențelor globale. Concentrarea cercetării și producției medicale în mâinile câtorva giganți care domină industria medicamentelor și-a dovedit eficiența dar și limitele. Reformele sunt inerente, chiar dacă putem presupune că vor fi întâmpinate cu rezistență.

Calendarul spațial al anului 2021 este bogat în lansări de noi misiuni sau continuarea unora dintre explorările începute în acest an. Vor fi lansate trei misiuni spațiale spre planeta Marte (Mars 2020 a lui NASA, Tianwen-1 a agenției spațiale chineze și Hope a Emiratelor Arabe Unite). NASA va lansa și proba spațială Lucym care începe o călătorie de 12 ani în care va explora asteroizii din centura solară și din jurul planetei Jupiter, acolo unde orbitează deja și proba Juno, care în acest an va pătrunde în atmosfera celei mai mari planete a sistemului solar. În octombrie 2021, după multe amânări, va fi lansat telescopul spațial James Webb. Luna va fi ținta mai multor misiuni automate lansate de Statele Unite, Rusia (care revine printre exploratorii Lunii, după o absență de 45 de ani) și India, care va încerca pentru a doua oară o aselenizare ‘lină’, după eșecul din 2019. În ceea ce privește zborurile cu astronauți, SpaceX va continua programul său de lansări cu misiunile Crew-2 și Crew-3, transportând astronauți spre și de la Stația Spațială Internațională, în timp ce China va efectua primele sale lansări din faza a 3-a a proiectului Tiangong care are ca scop construcția primei stații spațiale permanente chineze. Tot în 2021, Boeing se va alătura firmelor private cu programe spațiale semnificative lansând zboruri ale avionului-rachetă CST-100 Starliner (fără echipaj în ianuarie, cu echipaj în vară).

Orice trecere în revistă la acest început de an poate fi doar parțială și superficială. În multe alte domenii, cercetările au continuat de-a lungul anului 2020 și au fost înregistrate progrese semnificative, și acestea vor continua să se întâmple și în 2021. Surprizele nu sunt nici ele excluse, dar sperăm că ele vor fi din categoria celor pozitive. Pandemia va continua să fie cu noi chiar după ce va fi controlată și, sperăm, în final eradicată, datorită schimbărilor multiple pe care ni le-a impus pe toate planurile. Aud și citesc multă lume spunând că așteaptă trecerea dintre ani pentru a pune în spatele lor și a face uitat, dacă se poate, anul 2020. Eu aș propune să privim la 2021 nu numai ca la un instrument de ștergere și uitare a trecutului, dar și ca anul oportunităților și al noilor începuturi.

(Articolul a apărut iniţial in revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)