Iată-ne în 2020 sau douăzeci-douăzeci, cum spun unii. Lăsând la o parte disputa dacă la 1 ianuarie a început sau nu un nou deceniu (eu prefer să port această discuție doar o dată pe mileniu), sigur este că intrăm în anii ’20 ai secolului 21. Este nu numai o bornă calendaristică, ci și un moment de răscruce și de schimbări de direcții în multe domenii, inclusiv cele legate de cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologiilor avansate. Ca în fiecare an, primul articol al rubricii CHANGE.WORLD încearcă să traseze principalele direcții și tendințe de evoluție, în anul care începe, ale fascinantelor domenii pe care încercăm de câțiva ani să le înțelegem împreună în spațiul generos oferit de revista ‘Literatura de Azi’.
Cei care lucrează și toți cei interesați în industria hi-tech și, mai ales, în sectoare cum sunt cele legate de Internet și rețele sociale, energie sau ecologie (dar nu numai) vor urmări cu atenție evoluțiile de pe scena politică internațională. În 2020 vor avea loc alegeri de importanță crucială într-un număr de țări, printre care Statele Unite (alegeri prezidențiale și pentru o parte dintre locurile din Congres), Israel, România, Franța (pentru Senat), Taiwan, Hong Kong. În multe dintre aceste locuri pozițiile candidaților față de probleme legate de influența marilor corporații sau conservarea mediului înconjurător sunt diametral opuse și rezultatele alegerilor pot schimba direcțiile politicilor guvernelor din țările respective. Nicăieri însă miza nu pare mai importantă decât în alegerile prezidențiale din Statele Unite. O parte dintre candidații democrați adoptă în programele lor clauze radicale anti-trust care vizează marile concerne globale cu sediul în Statele Unite. Între Donald Trump, care va fi după toate pronosticurile candidatul republican la președinție, și orice candidat democrat sunt mari diferențe de abordare în domeniile ecologiei sau al relațiilor comerciale internaționale. Oricare ar fi însă rezultatele alegerilor din 2020, va continua, cred eu, în acest an tendința de a controla mai strâns și de a introduce regularizarea la scară națională sau internațională în activitatea giganților informatici, cum este Google, a celor din domeniul e-commerce (Amazon) sau a celor care produc software și hardware pentru aplicații personale (Apple, Microsoft). Vor rezista aceste firme în structurile lor actuale? Rămâne de văzut. Presiunea asupra lor provine nu numai din direcțiile guvernelor sau organizațiilor internaționale, ci și din partea consumatorilor, care doresc mai mult control asupra informației personale încredințate sau transmise prin intermediul produselor acestor companii.
2020 ar fi trebuit să fie anul în care să înceapă introducerea masivă, la scară globală, a tehnologiei 5G. Din multe puncte de vedere se poate spune că inginerii și-au îndeplinit promisiunile legate de planurile de cercetare și proiectare. Introducerea serviciilor 5G și a aparaturii care le face posibile a început într-adevăr să devină realitate în 2019, însă ea este departe de a se petrece la scară globală. Dimpotrivă, astăzi se poate vorbi despre insule 5G izolate, localizate în Statele Unite, Europa, China și alte țări din Asia, insule care sunt legate prin poduri, dar nu interconectate la scară globală. Principalul impediment în acest moment sunt barierele politice care se traduc și în incompatibilități tehnologice dintre echipamentele fabricate în China și restul lumii. Avansul tehnologic al unor firme cum ar fi Huawei (supusă unui embargo american) nu se traduce în succes comercial pe măsură, iar încetinirea procesului de standardizare globală va avea efecte cel puțin pentru câțiva ani înainte, începând cu 2020. Există însă și alte temeri legate de tehnologiile 5G, în special în domeniul securității de date. 5G va schimba modul în care accesăm informația și va multiplica numărul de aparate și senzori conectați, dar scalabilitatea noii generații de rețele face ca aplicațiile Internetului Obiectelor (IoT) să devină accesibile tuturor utilizatorilor (umani sau electronici). Odată cu acestea apare și necesitatea dezvoltării de mijloace de apărare care să prevină transformarea ‘obiectelor’ în agenți de atac care să pericliteze securitatea datelor și funcționalitatea rețelelor. Inteligența artificială (AI) începe să fie înrolată în ajutorul protecției confidențialității datelor, dar, din păcate, și în serviciul generatorilor de atacuri. Domeniul securității datelor va rămâne una dintre zonele fierbinți și este de presupus că o mare parte dintre experții în curs de formare astăzi se vor îndrepta spre el, găsind acolo un câmp care să le asigure realizarea profesională.
Criptomonedele au avut un an 2019 dificil și nu cred că 2020 va fi mai ușor pentru ele. Tehnologia lanțurilor de blocuri (blockchains), care stă la baza lor, însă cred că are promisiuni și domenii de aplicație mult mai diverse, precum și un potențial uriaș de a deveni una dintre paradigmele esențiale în transferurile și stocarea cât se poate de sigură a informației despre tranzacții. Rezultate ale unor cercetări publicate la sfârșitul lui 2019 indică faptul că scalabilitatea – una dintre problemele critice în folosirea ‘lanțurilor’ – începe să-și găsească soluții realiste și aplicabile. Dacă într-adevăr va fi verificată aplicabilitatea economică, vom vedea cred, deja, în 2020, tot mai multe organizații adoptând această paradigmă distribuită de confirmare a confidențialității și robusteții tranzacțiilor. Și aici însă provocarea principală este nu atât dezvoltarea tehnologiilor (inginerii și matematicienii fiind obișnuiți să fie cu un pas înaintea proceselor economice și politice), ci mai degrabă dezvoltarea de standarde care să asigure interoperabilitatea și deci comunicarea între ‘lanțuri’ organizatorice dezvoltate de vendori diferiți și aparținând unor organizații-clienți diverse.
O altă tehnologie care prevăd că se va bucura de atenția inginerilor și a publicului în 2020 este viziunea computerizată (computer vision) cu sub-domeniile sale principale care includ clasificarea imaginilor, detecția și urmărirea obiectelor, segmentarea semantică și reconstituirea imaginilor. Experții din aceste domenii lucrează deja în strânsă colaborare cu cei din domeniile tehnicii medicale pentru a crea imagini sintetice pentru persoanele cu probleme de vedere (până la orbire totală), cu cei din domeniul securității pentru aplicații de recunoaștere și confirmare dinamică a identității, sau cu inginerii care proiectează și testează mașinile cu pilotare automată. Ultimele două domenii menționate au și ele problemele lor. Recunoașterea facială a identității prin ‘computer vision’ poate fi folosită potențial de servicii polițienești și de represiune ale unor regimuri totalitare, pentru a-și urmări supușii. Domeniul transporturilor inteligente (inclusiv autovehiculele cu pilotare automată) trece printr-o fază de încetinire din motive de siguranță și ca rezultat al unor accidente în fazele de testare. Pronosticul meu este însă că această încetinire este temporară, și că poate chiar în 2020 sau dacă nu, în anii imediat următori, vom vedea primele mașini fără șofer distribuite comercial și circulând pe șoselele lumii.
2019 a fost un an fascinant în explorarea cosmică, iar 2020 promite să fie cel puțin la fel de interesant. Cursa spațială întreruptă timp de aproape jumătate de secol se reia, numărul de participanți fiind în creștere. Iată câteva dintre evenimentele planificate să aibă loc în acest an: 3-4 ianuarie: SpaceX lansează 60 de microsateliți Starlink Internet, operație care va fi repetată la fiecare două săptămâni; 29 ianuarie: proba solară Parker a lui NASA va înconjura a patra oară Soarele, o va mai face de două ori în 2020, transmițând date noi despre ceea ce se întâmplă pe steaua galbenă care ne dă lumină și energie; 30 ianuarie: OneWeb, concurenta lui SpaceX, va lansa primii săi 34 de sateliți; 5 februarie: agenția spațială europeană ESA va lansa proba Solar Orbiter care va explora polii Soarelui, inaccesibili lui Parker; prima jumătate a lui 2020: Doug Hurley și Bob Benkhen vor deveni primii astronauți NASA trimiși în spațiu pe o capsulă Crew Dragon a lui SpaceX; 21 iunie și 14 decembrie: eclipse totale de soare care vor fi observate de pe Pământ și din spațiu; iulie: Emiratele Arabe Unite vor lansa prima misiune arabă de explorare a spațiului, proba Hope care va fi lansată din Japonia spre Marte. Statele Unite și China vor lansa expediții automate similare spre Marte in iulie și august; mijlocul anului: prima lansare a unor astronauți NASA pe nava spațială Starliner CST-100 a lui Boeing; sfârșitul lui 2020: proba spațială japoneză Hayabusa2 se întoarce pe Pământ cu eșantioane culese pe asteroidul Ryugu; sfârșitul lui 2020: China intenționează să lanseze prima probă automată spre Luna care se va întoarce pe Pământ cu eșantioane de sol lunar.
Va fi un an interesant. Rubrica CHANGE.WORLD va continua să urmărească evenimentele, să le prezinte și să le discute cu cititorii ei.
(Articolul a apărut iniţial in revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)