Am ajuns aproape de sfârșitul acestui an și este vremea bilanțurilor. Ca în fiecare din cei șapte ani de când această rubrică apare cu sprijinul redactorilor și patronilor ‘Literaturii de Azi’ (prilej încă odată de a le mulțumi pentru găzduire și pentru sprijin), voi parcurge în cele două articole ale acestui sfârșit de an cele mai importante evoluții științifice, tehnologice și din industria de hi-tech ale anului care a trecut, și voi încercă să anticipez câteva dintre subiectele cu care ne vom ocupa în anul care vine. 2020 a fost un an diferit de toți ceilalți pe care i-am trăit până acum, un an dintre aceia care împart istoria în perioade ‘înainte de … ‘ și ‘după …’. În mod firesc, și articolele acestea de bilanț și previziunile despre ceea ce va fi vor fi dominate de pandemia COVID-19, confruntarea cu profunda criză medicală în care se află lumea, repercusiunile ei, și felul cum ne influențează viitorul și direcțiile de evoluție ale științei și tehnologiilor avansate. Voi scrie deci în acest bilanț despre COVID-19, dar nu numai despre acest subiect, căci au fost și evenimente și evoluții care nu sunt legate direct de pandemie și care merită atenție. Viața continuă.
Primele semne au apărut acum exact un an, poate chiar puțin mai devreme. Prima țară unde boala a dat semne că evoluează spre o epidemie a fost China. Spre sfârșitul lui ianuarie, lumea a început să înțeleagă că este vorba despre o pandemie, în februarie a devenit clar că răspândirea acesteia va fi globală, în martie deja majoritatea țărilor lumii, de la cele mai avansate la cele mai sărace, se confruntau direct nu numai cu o criză medicală de proporții, ci și cu o criză economică comparabilă cu marea recesiune care în secolul trecut a afectat întreagă planetă între 1929 și 1933. Peste o sută de milioane de oameni s-au adăugat în acest an statisticilor care indică numărul locuitorilor Pământului care trăiesc în sărăcie extremă. Numărul celor adaugați acestei triste statistici s-ar putea să crească la 150 de milioane de locuitori în 2021, depășind în total un miliard de oameni din populația Pământului. Greutățile economice au fost însă simțite în proporții diferite în toate țările lumii, produsul național brut a scăzut, în special în al doilea și al treilea trimestru al anului, numărul șomerilor a crescut, sectoare industriale și economice întregi cunosc crize de proporții fără precedent. Bugetele naționale au fost grav afectate și datoriile publice ale guvernelor au explodat în cea mai mare parte a lumii. Chiar și în țările cele mai liberale economic, intervențiile guvernamentale au devenit obligatorii pentru a susține populațiile sărace, a salva o parte din economie, a planifica ieșirea din criză și întoarcerea la normal. Ritmul, calendarul și durata refacerii sunt încă niște mari necunoscute, ele depind de factori diverși de la zona geografică și structura economică până la existența vaccinurilor, eficiența acestora și a campaniilor de vaccinare.
Multe dintre paradigmele vieții noastre economice și sociale dinainte de 2020 au fost afectate și au trecut prin schimbări traumatice în acest an. Frontierele deschise ale Europei și ale altor părți ale lumii s-au închis pe măsură ce fiecare țară a instituit propriile politici de confruntare cu pandemia. Lanțurile de aprovizionare care optimizau prețurile și timpii de livrare ai produselor complexe de la telefoane mobile, tablete și laptopuri până la automobile și rachete spațiale au fost întrerupte sau perturbate de întârzieri și de controale sanitare suplimentare. O mare parte dintre activitățile economice, sociale, de învățământ, culturale, și chiar și asistența medicală și socială au trecut la moduri de operare on-line. Internetul a dovedit din nou că este sistemul nervos și circulator al informației, vital întregii activități economice și sociale. Veștile bune în acest sens constau în faptul că rețeaua globală a făcut față cu brio solicitărilor crescute la care a fost supusă în acest an. Statisticile nu sunt finale, dar se apreciază că în fiecare trimestru al anului traficul internetic a crescut cu aproximativ 10%, ceea ce va aduce la finele anului un nivel total cu aproximativ 50% mai ridicat decât în anul precedent. Volumul de informație transportat de Internet la sfârșitul anului 2020 este de cinci ori mai mare decât cel de la sfârșitul anului 2015. Structura distribuită, strategia supra-dimensionării preventive a magistralelor optice dintre continente, soluțiile de reziliență bazate pe canale alternative, cum sunt comunicațiile prin sateliți, împrăștierea geografică a centrelor de date care reprezintă infrastructura ‘norilor’ informatici, s-au dovedit toate eficiente și funcționale. Activitatea inginerilor și a experților în standardizare din anii și deceniile precedente au făcut ca aceasta criză să găsească Internetul pregătit cu metode de conectare a salariaților obligați să lucreze de acasă cu firmele lor și între ei, a familiilor izolate unele de altele, a băncilor, restaurantelor, marilor magazine, editurilor cu clienții lor. Rezultatul final este intrarea în viața noastră a unor aplicații cum este cea de video-conferențiere ‘Zoom’, creșterea ponderii rețelelor sociale în inter-comunicațiile personale și comerciale, amploarea comenzilor pe Internet și a livrărilor la domiciliu executate de firme ca Amazon și competitorii sai. Cu aceeași ocazie, au apărut și dubii și contestații privind rolul excesiv jucat de unele dintre aceste firme gigantice. Impactul și consecințele vor fi evaluate în următorii ani, dar greu de conceput cum ne-am fi descurcat fără ele.
A fost anul medicinei și al științelor din domenii vecine, cum sunt virusologia, biologia moleculară sau biologia computațională. Cei mai mulți dintre noi am învățat în acest an despre structura virusurilor mai mult decât am știut vreodată și chiar mai mult decât am fi dorit vreodată să știm. La câteva săptămâni după izbucnirea pandemiei, încă de la sfârșitul lunii ianuarie, harta genetică care definește ordinea și structura noului coronavirus a fost complet descifrată și publicată. Aceasta a permis ca cercetările legate de găsirea tratamentelor și vaccinurilor să înceapă imediat, în paralel, în câteva sute de institute și centre de cercetare din întreaga lume. La mijlocul lui decembrie 2020, 58 dintre aceste centre ajunseseră în stadii de teste clinice, și 15 dintre ele în stadii avansate, primele aprobări formale în proceduri de urgență începuseră să fie emise, și primele inoculări în masă ale populației erau planificate sau începuseră în câteva tari ale lumii. Este vorba despre o adevărată revoluție, niciodată o boală de asemenea proporții nu și-a găsit vaccinul atât de repede, dar trebuie spus că nici mijloacele materiale și stimulentele financiare nu au fost vreodată atât de mari. Din cele trei metode de sintetizare a vaccinurilor folosite, cea mai modernă, cea bazată pe ARN molecular (mRNA) se pare că a câștigat cursa, dar încă nu sunt cunoscute toate posibilele efectele secundare, iar eficiența diferitelor metode de vaccinare este doar evaluată. Alte domenii ale medicinei au făcut însă și ele progrese însemnate. Monitorizarea la distanta a pacienților și vizitele medicale virtuale înlesnite de aparatură și senzori care măsoară parametrii fiziologici ai pacienților fără a necesita deplasări și contacte fizice au intrat în repertoriul de servicii a numeroase sisteme medicale naționale sau private. Biologia computațională, inteligența artificială și modelele matematice de simulare epidemiologică au jucat un rol important în lupta împotriva pandemiei și realizările acestui an vor avea un impact important și în alte ramuri ale medicinei.
Robotica este un alt domeniu în care au fost realizate progrese spectaculoase. Încă din primele luni ale pandemiei, robotii au apărut în prima linie a luptei contra bolii și răspândirii acesteia. Capacitatea acestora de a acționa în medii toxice, periculoase pentru activitatea umană, și-a găsit pentru prima dată în istorie o aplicabilitate la scară globală. Operațiile prestate de roboti includ dezinfectarea camerelor și a instalațiilor sanitare din spitale, sanitizarea mijloacelor de transport, inclusiv a avioanelor și a vagoanelor de metrou, controlul și monitorizarea persoanelor la intrarea în incintele instituțiilor, stațiilor de tren și a spațiilor comerciale. Roboți dotați cu capacitate de recunoaștere vizuală au fost și sunt folosiți pentru a detecta persoanele care încalcă regulile de izolare sau pentru a determina posibilele contacte ale celor contaminați. Este una dintre aplicațiile mai puțin controversate ale acestor tehnologii care ridică multe semne de întrebare legate de protecția spatiilor individuale private. Amazon urmată de alte firme care livrează mărfuri la domiciliu au introdus și extind folosirea dronelor roboți pentru transportul de medicamente și al altor produse de urgență.
Știința s-a aflat în acest an în coliziune frontală cu teoriile negaționiste, fanteziile conspirative și manipulările dezinformaționale. Pe de-o parte, experții în epidemiologie, șefii serviciilor medicale naționale, medici cu reputație stabilită sau dobândită în timpul crizei au devenit vedete naționale și internaționale la posturile de televiziune, pe Internet sau în alte medii de comunicare. Pe de altă parte, aproape în fiecare țară a globului dar mai ales în spațiul internetic au apărut negaționistii, promotorii de știri false, amatorii cu pretenții, dar și cu idei improvizate, rezultate din cunoașterea superficială a domeniilor în discuție, și mai ales manipulatorii politici. Nu a ajutat faptul că opiniile experților au fost în multe cazuri împărțite și că, mai rău, ele s-au schimbat la intervale scurte de timp. Într-un fel, era previzibil, căci pandemia de proporții globale a pus medicina și diferitele științe în situații noi și necunoscute, și chiar și experții cei mai experimentați au învățat multe simptome și fenomene din mers și și-au adaptat opiniile pe măsură ce informațiile deveneau mai bogate și mai consistente. Fapt însă este că aproape în orice loc din lume există un procentaj însemnat de corona-sceptici, care determină ca o mare parte din populație să nu respecte regulile de distanțare fizică și de protecție prin igienă și prin folosirea măștilor, și să refuze vaccinările. Faptul că existența și gravitatea pandemiei și metodele de combatere și prevenire a acestora au devenit subiecte de campanii electorale și pretexte de atacuri politice este extrem de grav. Știința este ultima frontieră de apărare în condițiile pandemiei – o știință bazată pe expertiză și detașată de orice considerente politice și constrângeri economice. Progresele înregistrate în acest an sunt spectaculoase. Niciodată, poate, în istoria științei nu au fost investite asemenea resurse pentru a combate o boală, nu au fost combinate asemenea talente și inteligențe din domeniile cele mai diferite. Succesul nu depinde însă numai de oamenii de știință, de tehnologi, de lucrătorii din industrie, transporturi și sistemele medicale, ci și de pacienți, adică de fiecare dintre noi, locuitori ai acestei planete. (va urma)
(Articolul a apărut iniţial in revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)