A venit momentul bilanțurilor anului tulburat și zbuciumat care a fost, în foarte multe domenii și din foarte multe privințe, 2019. Sarcina filtrării, categorisirii și aprecierii importanței evenimentelor din domeniile științei și ale tehnologiilor avansate sau ale știrilor care pot influența aceste domenii pare a fi mai dificilă decât oricând într-un an în care acestea s-au succedat într-un ritm amețitor, iar direcțiile de evoluție nu au fost întotdeauna clare și ne-echivoce. Voi încerca, totuși, să schițez direcțiile generale care mi se par cele mai semnificative și au șanse considerabile să influențeze viața noastră de zi cu zi sau viitorul nostru și al mediului în care trăim.
Marile corporații internaționale, născute la sfârșitul mileniului precedent sau la începutul celui actual din revoluția hi-tech, s-au confruntat în acest an cu probleme economice și, în special, juridice fără precedent, în paralel cu continuarea dominanței lor în sectoarele respective, cu progresele tehnice și cu diversificarea profilelor și domeniilor de activitate. Google și compania sa ‘umbrelă’ Alphabet au continuat să fie numărul unu în piața mașinilor de căutare, dar profitabilitatea este în scădere și fondatorii companiei, Serghei Brin și Larry Page, au anunțat la începutul lunii decembrie că părăsesc rolurile de conducere activă, predând ștafeta lui Sundar Pichai, conducătorul programelor de cercetare și dezvoltare ‘moonshot’, cum ar fi mașinile fără șofer sau zmeiele generatoare de electricitate, despre care am scris în rubrica CHANGE.WORLD în acest an. Mark Zuckerberg a petrecut poate mai mult timp în acest an discutând cu politicieni sau cu presa, decât cu inginerii și creatorii de la Facebook, și a făcut mari eforturi de a repoziționa securitatea datelor și apărarea informației particulare a utilizatorilor ca prioritatea numărul unu, încercând să păstreze echilibrul între neutralitatea aplicației și prevenirea folosirii ei în scopuri ilegale sau nocive. Ambele firme, precum și alți giganți, ca Amazon, se confruntă cu acțiuni juridice, planuri legislative și programe electorale ale unor politicieni care au ca scop limitarea influenței și chiar și schimbarea structurii companiilor în cadrul legislațiilor anti-trust în America de Nord și în Europa. Se poate spune că tehnologia trece printr-o epocă ‘anti-trust’ și nu este încă clar cât timp va dura, care vor fi consecințele acesteia, ce companii vor rezista și cum va arăta peisajul industriei la finele acestei perioade.
Economia tehnologiilor avansate nu poate fi despărțită de politică nici în domeniul relațiilor comerciale internaționale. 2019 a fost martor al înăspririi războiului tarifelor dintre Statele Unite și China, a cărui reglementare printr-un acord bilateral pare să fie amânată acum pentru 2021, după alegerile prezidențiale americane, în cazul cel mai optimist. Mai mult, creșterii tarifelor vamale li se adaugă bariere tehnologice care previn folosirea produselor ‘made in China’ în sistemele informatice și de comunicații din Statele Unite și țările aliate Americii, precum și bararea accesului companiilor chineze la anumite tehnologii inventate și proiectate în Statele Unite. Pe lângă problemele puse de aceste măsuri unor mari companii globale cu sediul în China, cum este Huawei, aceste bariere vor duce după toate probabilitățile la dezvoltarea de standarde tehnice incompatibile și deci care nu pot inter-opera în domeniul comunicațiilor globale, cum este tehnologia wireless 5G. Pe de-o parte, în 2019, toate marile companii americane care oferă servicii de telefonie (Verizon, AT&T, T-Mobile) au pus bazele rețelelor care oferă sau vor oferi servicii 5G, pe de altă parte nu este sigur că telefoanele compatibile cu aceste rețele vor funcționa în mod 5G atunci când utilizatorii lor vor călători în alte țări ale lumii și vor încerca să se conecteze de acolo la servicii avansate. Internetul însuși pare a evolua spre un model segmentat, care nu mai poate face abstracție de frontierele politice transformate în bariere informatice.
A fost un an complicat și pentru industria transporturilor. Pe de-o parte, au fost înregistrate succese semnificative în industria dronelor, care prevede o creștere sănătoasă a cifrei de afaceri (hardware și servicii) în jur de 15%. Industria automobilelor autonome (fără șofer) a făcut și ea anunțuri spectaculoase, majoritatea marilor firme producătoare de automobile (GM, Ford, Honda, Toyota, Renault-Nissan, Volvo, Hyundai) împreună cu liderul de piață și de inovație Tesla promițând produse pe piață între sfârșitul lui 2019 și 2022. Pe de altă parte, aspectele legislative și cele legate de economia asigurărilor par să progreseze în cu totul alt ritm, mult mai lent. Este posibil ca peste 2-3 ani tehnologia să se fi perfecționat, dar legislația care să permită aplicarea ei să nu fie încă aprobată. Nu au ajutat, desigur, nici problemele detectate în testări și, mai ales, faptul că a fost înregistrată prima victima mortală a unui accident de circulație în care a fost implicat un vehicul autonom în test. Firmele care prevedeau introducerea de servicii bazate pe astfel de vehicule fără șofer (cum ar fi Lyft) au și alte greutăți și necazuri ale lor, introducerea noilor tehnologii la bursă nu mai funcționează la fel de bine pentru investitori, ca acum 10 sau 20 de ani, valoarea de piață a lui Lyft și Uber scăzând dramatic în acest an, pe măsură ce modelele lor de afaceri întâmpină rezistență în multe țări și mari orașe ale lumii. Remarc însă faptul că atenția proiectanților se îndreaptă în acest timp spre combinații creatoare între transporturi și înmagazinarea energiei, domeniu care a înregistrat și el realizări spectaculoase în 2019, precum și o recunoaștere publică semnificativă. Premiile Nobel pentru Chimie au fost atribuite în acest an celor trei savanți cu contribuții esențiale în invenția și evoluția bateriilor încărcabile de litiu-ion.
Dacă ne referim la Premii Nobel, domeniul geneticii nu a fost ocolit nici în acest an de recunoaștere, și nici nu a lipsit de pe primele pagini ale jurnalelor sau din știrile principale de la televiziuni și de pe Internet. Câteva dintre articolele din acest an ale rubricii CHANGE.WORLD s-au ocupat de riscurile și dilemele morale ale folosirii ingineriei genetice. Una dintre direcțiile intrigante care a devenit mai clară și mai concretă în acest an este combinația dintre genetică și robotică. Cât de departe suntem de crearea roboților din materie organică? Unde sunt frontierele dintre repararea organismelor umane prin folosirea de transplanturi și implanturi în scopuri medicale, dintre extinderea capacităților intelectuale prin inteligență artificială și crearea unor entități ‘cyborg’? Comunicări făcute în 2019 demonstrează că funcțiile creierului pot fi prelungite în mod virtual după moarte. Ne apropiem, datorită progreselor medicinii, de o perioadă ‘transhumană’, în care visul vieții fără de moarte va deveni realitate? Întrebările puse acum câțiva ani de Ray Kurzweil și prezicerile sale legate de ‘reprogramarea’ ființelor umane și a mediului înconjurător într-o manieră care face ‘singularitatea’ în evoluția speciei inevitabilă par din ce în ce mai reale.
A fost celebrat în luna iulie a acestui an semi-centenarul primilor pași ai omenirii pe Lună, iar peisajul cercetării spațiului devine, din anumite puncte de vedere, din ce în ce mai asemănător cu cel de acum 50 de ani. Se poate aprecia că 2019 a fost un an stelar în explorarea spațială. Revenirea acesteia în centrul preocupărilor nu poate fi nici ea detașată de evoluțiile politice, spațiul extra-terestru fiind un nou câmp de luptă pentru confruntările strategice dintre mai marile și mai micile puteri din lumea de după Războiul Rece. NASA și-a detaliat programele care prevăd o reîntoarcere pe Luna în jur de 2023 și primele expediții spre Marte în jur de 2030. O mare parte dintre programele agenției americane vor fi realizate în colaborare cu sectorul privat, compania SpaceX a lui Elon Musk devenind un competitor și un colaborator de prim rang în explorarea spațiului și înregistrând succese semnificative în acest an, prin rachetele Falcon 9 și micro-sateliții lansați în spațiu. China devine și ea un participant activ în explorarea spațială (ca și în alte domenii tehnologice). Noi națiuni s-au alăturat în acest an cursei spațiale. Israelul și India au lansat sonde automate care au avut ca scop aselenizări și experimente științifice pe suprafața Lunii. Ambele au eșuat în minutele finale ale misiunilor, dar cursa este deschisă și va continua. Întrebarea este sub ce formă. Odisee spațială sau războaie stelare?
Rubrica CHANGE.WORLD va continua să urmărească și în 2020 tot ce va fi interesant în domeniile cercetărilor și realizărilor științifice și tehnologice. Vă urez un an bun și fericit și vă dau întâlnire după Revelion, cu o prognoză a anului care va fi.
La Mulți Ani!
(Articolul a apărut iniţial in revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)