CHANGE.WORLD: 2018 – Cărțile anului

În continuarea seriei de articole retrospective care trasează bilanțul anului 2018 voi trece în revista în această ediție a rubricii CHANGE.WORLD  cele mai interesante cărți ale anului. Desigur, este vorba despre aparițiile legate de profilul rubricii noastre – știință și tehnologie – și despre genurile literare inspirate de acestea, în special science-fiction. Este o selecție subiectivă și în niciun caz exhaustivă. În fapt, una dintre cele mai grele misiuni este a alege ce să recomand între miriadele de apariții editoriale atractive și incitante din aceste domenii. 

Și totuși parcă nu a fost foarte dificil să aleg cartea pe care aș putea să o numesc ‘cartea anului’ în selecția mea personală. Fiecare nouă carte a istoricului și folosofului Yuval Noah Harari, născut la Kyriat Ata în nordul Israelului în 1976, reprezintă o pasionantă incursiune în trecutul dar și în viitorul omenirii. Fiecare dintre cărțile sale reprezintă o etapă a unei aventuri a cunoașterii, un etaj dintr-un edificiu istoric, filosofic, antopologic, de la ‘Sapiens. O scurtă istorie a omenirii’  la ‘Homo Deus: O scurtă istorie a viitorului’. În acest an a apărut ’21 de lecții pentru secolul XXI’ tradusă în limba română și publicată cu promptitudine de editura Polirom. După ce în prima să carte s-a ocupat de trecutul omenirii și în ceea de-a două de viitorul ei, Harari se concentrează în volumul apărut în acest an pe prezent, pe problemele importante cu care suntem confruntați ca persoane individuale și ca societate, pe impactul pe care dezvoltarea tehnologică și schimbările în ritm din ce în ce mai accelerat care se petrec în jurul nostru în toate domeniile inclusiv politica și ecologia îl are asupra vieților locuitorilor planetei. Colecția de eseuri a lui Harari s-a bucurat de o recepție critică în general pozitivă, dar chiar cei care nu au fost entuziasmați de adâncimea gândirii sale sau s-au găsit în dezacord cu unele dintre tezele și opiniile lui nu au putut nega că este vorba despre o nouă aventură intelectuală scrisă într-un stil care invită la gândire și dezbatere.

Între personalitățile care au părăsit această lume în 2018 se numără și fizicianul englez Stephen Hawking, și parcă nimănui nu i se potrivește mai bine descrierea morții sale ca o plecare într-un alt univers sau într-o altă dimensiune. Hawking a fost și unul dintre autorii care au știut să aproprie știința de marea masă a cititorilor interesați, cartea sa ‘O scurtă istorie a timpului’ fiind un best-seller internațional, cu peste 10 milioane de exemplare publicate în peste 40 de țări între care și România. Este firesc ca volumul postum ‘Brief Answers to the Big Questions’ (‘Scurte răspunsuri date marilor întrebări’) să trezească un deosebit interes și să fie privit ca un fel de testament științific și filosofic al celui care este considerat a fi fost cel mai important fizician al lumii după Albert Einstein. Hawking se confruntă în carte întrebări universale despre existența lui Dumnezeu, supraviețuirea omenirii, necesitatea colonizării spațiului extra-terestru, rolul științei în istorie și în societate, evoluția Cosmosului. Este o carte vie și argumentată cu pasiune, care nu se sfiește să abordeze marile întrebări și să le dea răspunsuri neconvenționale, o carte care îl face pe Hawking să fie mai prezent că oricând între noi tocmai în acest an al morții sale.

Biologia, teoria evoluției, istoria naturală și paleontologia au parte de o perioada de interes și popularitate crescândă, poate tocmai ca reacție la atacurile de care aceste științe (și nu numai ele) au parte din partea cercurilor religioase conservatoare și a adepților creaționismului. Nu este deci de mirare că best-seller-ul genului de cărți de popularizare a științei este chiar în această perioada de sărbători o carte despre … dinozauri. Este vorba despre ‘The Rise and Fall of the Dinosaurs: A New History of a Lost World’ (‘Ascensiunea și decăderea dinozaurilor: O nouă istorie a unei lumi dispărute’) scrisă de paleontologistul și biologul american Stephen Brusatte, specialist în anatomia și istoria dinozaurilor. Cartea descrie în mod detaliat și copios ilustrat istoria speciilor dinozaurilor, de la apariție, trecând perioada de dominație a Terrei și până la dispariția lor într-un cataclism de dimensiuni planetare. Dispariție de altfel incompletă, cum vor afla cititorii. Avem în această carte nu numai o reconstituire veridică și documentată a unei lumi dispărute, dar și o lecție de istorie naturală din care putem trage concluzii despre starea actuală a planetei noastre confruntate cu pericolul unui tip diferit de dispariție a speciilor.

Să trecem în revistă și două dintre cărțile de science-fiction cele mai interesante ale anului. Prima mea alegere aparține unei combinății inedite de genuri literare, iar evenimentul care declanșează intriga este un cataclism similar cu cel care a dus la dispariția dinozaurilor.   ‘The Calculating Stars‘ (‘Stelele calculatoare’) combină romanul de explorare planetară cu istoria alternativă, prezentând scenariul unei catastrofe cauzate de impactul unui meteorit care lovește Pământul, eveniment petrecut în anii ’50 ai secolului trecut. Toată povestea are și o tentă feministă, eroina principala devenind prima Lady Astronaut, numele ciclului de cărți semnate de Mary Robinette Kowal, romancieră și … marionetistă, născută în statul american Carolina de Nord. Este o carte extrem de actuală în contextul dezbaterilor științifice și politice care au loc în legătură cu necesitatea și scopurile explorărilor spațiale și colonizării altor planete.

Și a doua alegere a mea dintre cărțile acestui gen este un ciclu creat de o romancieră americană. Este vorba despre Nora J. Jemisin, născută în 1972, licențiată în psihologie înainte de a se dedica în 2016 complet scrisului. Toate cele trei cărți din ciclul ‘Broken Earth’ (‘Pământul sfărâmat’) au primit premiul Hugo, ultimul volum în 2018, când în Statele Unite întreagă trilogie a fost re-editată. Acțiunea aparțînând genului fantasy cu puternice ecouri ecologice se petrece pe o planetă cu un singur continent numit Stillness (Încremenire) care este amenințată odată la câteva secole de o schimbare climatică apocaliptică. În România Nora J. Jemisin este tradusă și publicată de Editura Paladin. 

Voi încheia amintind pe scurt și un serial și un film, amandoua în genul science-fiction, pe care le-am vizionat cu interes în 2018. Serialul este ‘Westworld‘, creat de Jonathan Nolan și Lisa Joy pornind de la cartea și filmul lui Michael Chrichton din anii ’70, povestea distopică a unui parc de amuzament în care clienții sunt imersati într-un Vest Sălbatic populat de roboți adroizi care ar trebui să le satisfacă toate dorințele. Al doilea sezon, ciudat și complex, a fost difuzat în 2018, al treilea este în pregătire pentru 2020. Dintre filmele de lung metraj am reținut ‘First Man’  despre care am scris acum câteva săptămâni, biografia primului astronaut care a pășit pe Lună, Neil Armstrong, întruchipat pe ecran de Ryan Gosling, și istoria deceniului în care a fost pregătită prima aselenizare.

Nu ne rămâne decât să sperăm și să ne urăm că anul 2019 să fie cel puțin la fel de darnic în cărți și filme interesante.

(Articolul a aparut iniţial in revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)