CHANGE.WORLD: 2018 – Anul care a fost

A venit și vremea bilanțului final al lui 2018. În acest ultim articol al anului în rubrica CHANGE.WORLD voi încerca să trec în revistă cele mai semnificative tendințe și cele mai spectaculoase evoluții ale ultimelor 365 de zile. Apoi, conform tradiției, în primul articol din 2019 voi încerca să consult bila de cristal pentru a prezice evenimentele și direcțiile importante spre care ne va purta 2019.

Nu cred că va fi pentru nimeni o surpriză dacă voi afirma că a fost un an agitat, un an neobișnuit. Acest lucru a fost valabil și în domeniile cercetării științifice, a aplicării în practică a invențiilor și a realizărilor tehnologice, a relațiilor internaționale și a celor dintre mediul de afaceri și guverne. Trăim într-o perioadă de mare incertitudine politică, în care sistemele de alianțe și jurisdicție internațională, precum și regulile financiare și economice stabilite cu peste 70 de ani în urmă sunt puse la grea încercare, și unele dintre ele au intrat în procese ireversibile de schimbare. Neliniștile sociale, ascensiunea unor forțe politice populiste și autoritare chiar în țări cu îndelungate tradiții democratice, înrăutățirea condițiilor climatice și ecologice influențează și ridică provocări noi economiei hi-tech. Multă lume își bazează speranțele pe aceste ramuri avansate ale științei și technologiei, dar nu toate răspunsurile se află aici și situația acestor ramuri economice este pe de-o parte influențată de politică, pe de altă parte trebuie să surmonteze greutăți interne legate de relațiile de muncă și de excesivă concentrare de forță economică în mâinile câtorva mari companii globale. În anul 2018 am fost martorii problemelor economice și politice întâmpinate de firme ca Uber, Facebook sau Google. Facebook în special s-a aflat în centrul unor dispute politice legate de relațiile cu firma Cambridge Analytica, expunerea informației utilizatorilor și influențarea acestora prin intermediul aplicației în alegerile americane din 2016. Leaderii lui Facebook și nu numai ai ei au trebuit să răspundă în anchete publice ale Senatului American și Parlamentului European. Valoarea de piață a companiei a scăzut de la 550 de miliarde de dolari la 1 ianuarie 2018 la 364 de miliarde de dolari la 17 decembrie. Pierderea cea mai drastică însă s-a înregistrat într-un parametru care nu este măsurabil în cifre dar este esențial pentru orice companie care activează în economia de consum, oricare ar fi produsele sau serviciile oferite: încrederea consumatorilor.

Anul 2018 a fost un an pe care l-ar dori șters din anale și inițiatorii dar mai ales deținătorii monezii virtuale bitcoin. După ce ajunsese la un curs de schimb de aproape 20 de mii de dolari în ultimele săptămâni ale anului 2017, criptomoneda a intrat într-o criză declanșată la începutul lui 2018 de dezvăluirea primului caz serios de corupție a sistemului criptografic, adică a algoritmului care stă la baza generării și păstrării consistenței și securității tranzacțiilor. Până prin luna mai pierduse jumătate din valoare, pentru a continua să scadă pe piața financiară, atingând un minim de 3522 de dolari la 26 noiembrie. De atunci a avut loc o redresare ușoară, cursul actual, la data când scriu aceste rânduri, cu o săptămână înainte de sfârșitul lui 2018 fiind de aproximativ 3900 de dolari. Care sunt cauzele? O parte dintre probleme sunt tehnice. ‘Minerii’, adică cei care crează algoritmii de securitate care asigură confidențialitatea tranzacțiilor au divergențe în ceea ce privește metodele cele mai sigure pentru a evita în viitor corupția sistemului. Apoi, pe măsură ce tehnologia ‘blockchain’ care stă la baza monezii virtuale începe să fie mai bine înțeleasă, sunt mai vizibile și dezavantajele, în special scalabilitatea (doar un număr limitat de monezi pot fi emise, doar un număr limitat de tranzacții pot fi făcute simultan) și costul energetic (calculele criptografice intensive cerute de fiecare tranzacție sunt foarte energofage). Trebuie spus și că unii experți prevăd o renaștere a valorii monezii în 2019, dar în opinia mea bitcoin rămâne totuși o investiție speculativă, pe care mulți o evita in perioade de incertitudine economică cum este cea pe care o parcurgem.

Un domeniu care pare să treacă printr-o perioadă mai fastă este cel al explorării spațiale. Este o epocă de expansiune și de schimbări structurale. Omenirea își reîntoarce atenția spre Cosmos, și datorită avertismentelor unor savanți care consideră colonizarea spațială critică pentru supraviețuirea speciei umane în condițiile în care Terra se află în pericol de a deveni în scurtă vreme nelocuibilă sau cu resursele naturale epuizate, și datorită accentuării conflictelor politice care duc la transformarea spațiului într-o zona strategică, în care orice putere politică trebuie să aibă prezența și influență. China a făcut progrese vizibile în acest an care au culminat cu lansarea la 7 decembrie a navei spațiale Chang’e-4, care are ca misiune prima aselenizare a unei sonde spațiale pământești pe suprafața invizibilă a lunii, eveniment care va avea loc probabil în luna ianuarie 2019. Au fost aprobate și făcute publice și o parte din planurile NASA, și ținta ambițioasă a primei misiuni spre Marte până la sfârșitul deceniului viitor a fost confirmată. O parte din programul american va avea loc în colaborare cu firme particulare și în special cu programul SpaceX conceput și condus de Elon Musk, care are și scopurile sale economice și științifice proprii. Una dintre ultimele lansări ale anului folosind o rachetă Falcon 9 a avut loc și ea la începutul lunii decembrie. Sarcina utilă a misiunii organizată de compania Spaceflight Industries include 15 micro-sateliți MicroSats și 49 de nano-sateliți CubeSats transportând obiecte și experiențe concepute de 30 de firme guvernamentale, particulare, centre științifice, universități și chiar și o școală medie din 18 țări. Acesta este un nou model economic în care transportul spațial este închiriat pentru aplicații diverse de organizații din toată lumea, care astfel finanțează operațiile și cercetarea companiei SpaceX. Între cei 64 de noi sateliți lansați de această misiune se află cei concepuți de firmele Hiber, Astrocast, Swarm și Audacy care oferă soluții diferite pentru interconectarea la scala planetară a milioanelor de obiecte legate în Internetul Obiectelor (IoT). Două dintre tehnologiile internetice care acum câțiva ani păreau domenii de cercetare pe termen lung – Internetul Interplanetar și IoT se întâlnesc deja și împreună cu explorarea spațială oferă soluții unei probleme foarte dificile – legarea pe rețea a numărului imens de sensori și dispozitive autonome ale Internetului Obiectelor.

Am relatat de câteva ori în cursul acestui an în articolele rubricii CHANGE.WORLD despre progresele industriilor transporturilor inteligente, fie că era vorba despre transporturi terestre (șoferi automați și vehicule fără șoferi umani) sau aeriene (dronele și multiplele lor aplicații). Am scris despre avantajele noilor tehnologii și am prevăzut că ele vor deveni semnificative, dacă nu dominante, în deceniul care urmează. Am scris și despre riscuri. Unele dintre ele au ajuns pe prima pagină a ziarelor și în titlurile tututor știrilor de la televiziune în sfârșitul de săptămâna dinaintea Crăciunului. La aeroportul Gatwick din Londra a fost semnalată cel puțin o dronă care părea că pune în pericol securitatea avioanelor la decolare și aterizare. Procedurile de securitate au fost activate imediat, zborurile au fost sistate total sau parțial pentru 36 de ore. Peste 140 de mii de pasageri și-au văzut călătoriile perturbate în ajun de Crăciun. La ora când scriu articolul serviciile de transport aerian au fost reluate, dar incidentul este departe de a fi elucidat. Domeniul dronelor private este încă foarte puțin reglementat și ne putem aștepta la o accelerare a eforturilor în această privința, in paralel cu punerea in aplicare a unor metode tehnice care să ducă la creșterea siguranței traficului aerian.

Ultimul domeniu pe care cred că este obligatoriu să-l menționez în retrospectiva anului 2018 este cel al cercetărilor biotehnologiei și geneticii și al aplicațiilor lor medicale. Chiar și științele zise fundamentale și-au întețit eforturile în aceste direcții, dovadă fiind faptul că toate premiile Nobel din domenii tehnice atribuite în acest an au fost decernate pentru cercetări în domenii sau cu aplicații medicale. Dar și aici există o ‘parte întunecată’ și un număr de riscuri apreciate în mod diferit de cercetătorii din diferite țări. Lumea științifică a primit cu stupefacție anunțul făcut la Hong Kong la sfârșitul lunii noiembrie de profesorul chinez He Jiankui care afirmă că a editat codul genetic a două fetițe gemene, care s-au și născut între timp, pentru a le face imune la boală SIDA. He Jiankui este profesor la Universitatea din Shenzen, dar se află în concediu fără plată din luna februarie, și programul, care include alte șase cupluri în care unul dintre părinți este bonav de SIDA, afirmă că și l-a finanțat din resurse proprii. Tehnologia folosită (pentru care au fost deja decernate premii Nobel) este cea numită Crispr și folosește ‘foarfece genetice’ pentru a edita secvențele de ADN în organismele în stare embrionică. În general se consideră că se știe destul de multe despre genomul uman pentru a putea cel puțin teoretic defini care sunt schimbările care ar crea imunitate la anumite boli. Nu sunt cunoscute încă toate implicațiile posibile ale acestor schimbări, și de aceea asemenea operații sunt permise numai experimental pe embrioni a căror viață este curmată după câteva zile. O asemenea legislație există în numeroase țări, inclusiv în China. Acest caz va produce, cred eu, încă multă vâlvă.

Ne-am despărțit în acest an de câteva personalități ale lumii științei și tehnologiilor avansate. Cel mai celebru dintre ei a fost desigur fizicianul englez Stephen Hawking. Aș mai adăuga numele lui Paul Allen, co-fondatorul împreună cu prietenul său din copilărie Bill Gates, al companiei Microsoft, ale astronauților americani Alan Bean și John Young, și al matematicienei americane născute în Iran, Maryam Mirzakhani. Fie-le amintirea binecuvântată. 

În prag de An Nou, urez tuturor cititorilor rubricii CHANGE.WORLD un an bun, cu sănătate și bucurii împreună cu cei dragi. Interesul vostru pentru articolele rubricii, comentariile și sugestiile pe care le faceți și întrebările pe care le puneți îmi fac mare plăcere. Lumea științei și a tehnologiei se află în permanentă schimbare. Doar cunoscând-o cât putem de bine avem șanse să ne adaptăm schimbărilor și să le folosim spre binele nostru. Continuați să citiți și să intretineti dialogul.

La Mulți Ani!

(Articolul a aparut iniţial in revista culturală ‘Literatura de Azi’ – http://literaturadeazi.ro/)