Tare dificilă a devenit meseria de oraclu. Anul 2016 a fost unul dintre cei mai imprevizibili ani pe care mi-i amintesc, poate cel mai plin de surprize de un secol încoace. Alegeri şi referendumuri s-au încheiat cu rezultate de multe ori foarte diferite sau de-a dreptul opuse planurilor celor care le intiasera, estimărilor analiştilor şi sondajelor de opinie publică. Accidente mai mult sau mai puţin misterioase au încetinit ritmul şi au pus sub semnul întrebării programele ştiinţifice cele mai bine planificate. Un cântăreţ de folk a câştigat premiul Nobel pentru literatură şi o echipa semi-anonimă cel mai prestigios campionat naţional de fotbal din lume – cel din Anglia. Fenomenele meteorologice extreme au devenit aproape un fapt comun şi noi recorduri au fost depăşite în ceea ce priveşte temperatura planetei. Dacă extrapolările au vreo valoare una dintre concluziile preliminare despre anul 2017 este că va fi şi el un an plin de surprize. Îmi voi face totuşi datoria şi voi respecta tradiţia de a propune cititorilor rubricii CHANGE.WORLD o prognoză a principalelor tendinţe din domeniul ştiinţei şi tehnologiei. De această dată însă semnele de întrebare şi opţiunile deschise sunt mai numeroase decât în alţi ani.
sursa imaginii http://www.fool.com/investing/general/2015/11/15/how-the-2016-presidential-election-could-affect-yo.aspx
Să începem cu legătura dintre tehnologie şi politică. O nouă administraţie americană va fi inaugurată la 20 ianuarie, şi semnele de întrebare în legătură cu politicile viitoarei guvernări a lui Donald Trump sunt multiple. Opiniile exprimate de-a lungul anilor şi mai ales în timpul campaniei electorale îl arată pe Trump ca fiind situat pe poziţii diferite în multe domenii de cele ale precedesorului său imediat Obama, dar chiar şi de cele ale ultimului preşedinte republican dinaintea sa, George W. Bush, şi ale multor politicieni de marcă din propriul său partid. Trump pare a fi un sceptic declarat în ceea ce priveşte fenomenele ecologice şi climatice cum ar fi încălzirea globală, şi este adeptul unei politici energetice care liberalizează extracţia de combustibili şi extinde folosirea acestora. Aceste politici sunt contrare legislaţiei şi regulaţiilor pro-environment adoptate în timpul administraţiei Obama sub îndrumarea agenţiei Environmental Protection Agency (EPA) dar şi a unor acte legislative americane mai vechi cum este Clean Air Act din anii ’90, şi a obligaţiilor asumate internaţional de Statele Unite. Vor fi aceste politici reversate sau încetinite? Un alt mare semn de întrebare este legat de poziţia lui Trump în ceea ce priveşte ciber-securitatea. Ultimele zile ale lui 2016 au fost marcate de sacţiuni destul de drastice împotriva Rusiei acuzată de serviciile americane ca fiind sursă atacurilor cibernetice care au inclus încercarea de a influenţa rezultatele alegerilor americane. Sigur este că în domeniul comunicaţiilor pe Internet securitatea şi confidenţialitatea vor juca un rol esenţial şi pe plan tehnic şi în discuţiile politice care vor aborda relaţia între guverne, companii private şi utilizatorii Internetului. Alte semne de întrebare sunt legate de politica viitoarei administraţii faţă de marile corporaţii americane şi de tendinţa lor de a exporta locurile de muncă şi în special cele legate de producţie. Companii globale americane cum sunt Apple sau Cisco se bazează în mare parte pe costurile mai reduse ale producţiei în ţări cum este China, şi multe dintre companiile americane producătoare de software au centre de dezvoltare în ţări că India. Schimbările în legislaţie şi modul de impozitare care au ca scop readucerea locurilor de muncă în Statele Unite propuse de Donald Trump vor influenţa planurile acestor companii, şi în final preţurile la consumator ale produselor lor.
Perioada sărbătorilor şi primele zile ale anului 2017 au demonstrat cât de reale sunt problemele legate de schimbările de climă, de calitatea aerului pe care îl respiră locuitorii anumitor zone ale lumii, în special cei din zonele urbane ale ţărilor industrializate puternic, şi legătura dintre acestea. Partea de nord a Chinei a înregistrat un nivel de poluare neatins până acum ceea ce a determinat anularea unor zboruri aeriene, închiderea de autostrăzi şi o mobilizare publică neobişnuită în presă şi mijloacele de comunicare strict controlate ale Republicii Populare Chineze. Fenomene similare au fost înregistrate în Europa la Madrid şi la Paris, unde au fost abordate măsuri fără precedent în vestul Europei cum sunt interdicţia alternativă a circulaţiei automobilelor cu numere de înregistrare pare şi impare, dar care sunt bine întipărite încă în memoria românilor care au trăit ‘Epoca de Aur’ în care România comunistă îşi plătea datoriile externe cu preţul privaţiunilor şi suferinţelor populaţiei. Vom vedea mai multe dintre acestea în anul 2017? Foarte posibil, în condiţiile în care sunt necesare măsuri drastice cu efect imediat pentru a salvgarda sănătatea populaţiei în condiţiile schimbărilor climatice combinate cu un grad încă mult peste limitele rezonabile de emisii poluante ale industriilor energetice şi de transporturi.
sursa imaginii http://www.genome-engineering.org/crispr/
Care vor fi tehnologiile ‘fierbinţi’ ale anului 2017? Domeniul ingineriei genetice oferă o parte dintre răspunsuri, şi în principal analiza şi prelucrarea secvenţelor numite Clustered Regularly Interspaced Short Palindromic Repeats (CRISPR) care promite accesul la sursele şi posibilele remedii ale multor boli cu origini genetice, ca şi întărirea mecanismelor de apărare ale corpului omenesc împotriva altora. Ştirile sfârşitului de an sunt extrem de încurajatoare în acest domeniu – conform uneia dintre ele metodele ingineriei genetice au permis vindecarea unor cazuri specifice unei boli considerate până recent incurabile. Mai multe amănunte încă nu cred că are rost să împărtăşesc, deoarece nici ştirile nu sunt confirmate din surse multiple, nici rezultatele nu au se pare o baza statistică suficientă pentru a fi considerate concludente. Este însă cert un domeniu important şi promiţător, care merită urmărit şi în care tehnologii din domenii dintre cele mai diferite de la cercetare biologică, trecând prin metodele de vizualizare a celulelor microscopice până la prelucrarea digitală a unor cantităţi uriaşe de informaţii sunt combinate în soluţionarea unora dintre problemele fundamentale ale evoluţiei umane şi vindecării bolilor celor mai complicate.
sursa imaginii http://www.vox.com/2015/9/4/9261613/boeing-starliner-nasa-space-station
Explorarea spaţială a revenit pe primul plan al interesului opiniei publice dar şi al organizaţiilor guvernamentale, şi în primul rând a agenţiei americane NASA. Creşterea din nou după decenii de minimalizare şi stagnare a bugetelor investite în cercetarea spaţiului cosmic este legată în primul rând de reactualizarea competiţiei între puterile lumii şi apariţia pe lângă a tradiţionalilor competitori majori – Statele Unite şi Rusia urmaşă a Uniunii Sovietice – a unor noi participanţi în această cursă care are nu numai o miză ştiinţifică ci şi una militară, comercială, legată de controlul comunicaţiilor globale, şi în fine dar nu în cele din urmă de prestigiu, de imagine publică la scară naţională şi internaţională. Interesant de urmărit investiţiile în acest domeniu ale Chinei, dar şi ale rivalei sale asiatice India. În Statele Unite ceea ce este evident este schimbarea modelului economic care mută ponderea investiţiilor în cursa pentru cunoaşterea Universului de la bugetul de stat spre investiţiile particulare. Exemplul cel mai vizibil este cel al contribuţiei unor companii particulare cum sunt Boeing (programul Starliner) şi SpaceX (programul Dragon) în transportarea astronauţilor spre noua generaţie a staţiilor spaţiale. Companiile particulare nu au ca beneficiar exclusiv guvernul şi programele sale, ci vor oferi o gamă de servicii în spaţiu, de la comunicaţii la turism, ceea va face activitatea lor rentabilă din punct de vedere economic. Din punct de vedere tehnologic creşte nu numai capacitatea acestor transportoare (de la trei persoane la şapte) ci şi felul în care sunt acestea concepute, noile modele permiţând reutilizarea unei părţi din modulele componente ceea ce scade considerabil preţul total al transportului unei persoane în spaţiu. Deceniul sau deceniile care vor urma vor fi, se pare, pasionante şi în acest domeniu.
Ultimul domeniu asupra căruia doresc să atrag atenţia este cel al Inteligenţei Artificiale (AI). Roboţii antropoizi nu vor deveni o realitate în 2017 decât pe ecranele mai mici şi mai mari unde sunt proiectate filmele şi serialele de science-fiction, dar roboţii ‘asistenţi’ care extind capacitatea de execuţie în diferite domenii de la comerţ, transporturi, asistenţă medicală şi până la treburile casnice în gospodărie devin din ce în ce mai inteligenţi, cu din ce în ce mai multe trăsături care emulează capacităţile umane şi le permit să ‘vadă’, ‘să audă’, ‘să vorbească’, ‘să se mişte’ şi în special ‘să înveţe’. Transporturile automatizate de la automobilele fără şofer şi până la drone încep să devină o realitate. Fotografia ultimă îmi aparţine şi îl prezintă pe prietenul şi colocatarul nostru Roomba din seria IRobot, capabil să înveţe topografia apartamentului şi să efectueze cu o eficienţă sporită la fiecare pornire sarcina laborioasă (pentru mine) a curăţeniei parchetului din casă.
Ceea ce am prezentat în acest articol este un eşantion din ceea ce ne aşteaptă în anul 2017. Aşa cum scriam la început, sigur este doar că vor fi surprize. Despre evenimentele mai aşteptate sau mai puţin aşteptate din domeniul tehnologiilor avansate veţi putea citi urmărind rubrica CHANGE.WORLD şi în acest nou an 2017. Schimbările ca şi surprizele sunt inevitabile. Să încercăm să le cunoaştem pentru a le folosi spre binele nostru individual sau colectiv.
(articolul a aparut in revista culturala Literatura de Azi – http://www.literaturadeazi.ro/ )