Her, filmul de anticipație din 2013 al regizorului Spike Jonze, se deschidea cu o scenă care părea atunci ușor fantezistă, ușor distopică. Era filmată o stradă aglomerată într-o lume nu departe de prezentul de atunci, în care oamenii nu mai comunicau între ei, ci fiecare era absorbit în interacțiunile audio-vizuale cu propriile telefoane mobile. Am revăzut recent filmul, în pregătirea unei discuții cu tema ‘Prezentul a fost viitorul trecutului’. Scena de anticipație din filmul din 2013 nu mi s-a mai părut deloc fantezistă. Din contră, arăta foarte realist astăzi. Priviți în jurul vostru, de exemplu, în timpul unei călătorii în metrou, atunci când nu este aglomerație. 4 sau 5 din 10 călători sunt practic izolați de lumea din jur, în sesiune virtuală cu ecranele telefoanelor lor zise ‘inteligente’. 1 din 10 ascultă muzică, probabil tot de la telefon. (Câți citesc o carte? Poate 1 din 100. Dar asta este altă discuție). Ne aflăm într-o perioadă în care viețile noastre sunt dominate de telefoanele mobile și de aplicațiile care rulează pe acestea. Dar sfârșitul acestei ere este foarte aproape. Folosirea telefoanelor mobile ca infrastructură dominantă a interacțiunilor noastre în scopuri profesionale, tranzacții personale, divertisment sau comunicații cu cei apropiați de departe a atins și a depășit piscul, și panta descendentă va fi mai rapidă decât introducerea și generalizarea lor. Care vor fi înlocuitorii? Vor dispărea complet telefoanele mobile inteligente sau vor ocupa un loc mai mic, dar relativ stabil în viețile și buzunarele noastre? Despre asta vom discuta în articolul de astăzi, dar și despre joburile create de Inteligența Artificială (cu sau fără ajutorul telefoanelor) și despre folosirea telefoanelor și aplicațiilor IA de către copiii și adolescenții din România, în lumina propunerilor de restricționare prin legiferare și chiar și despre… Lolita Cercel.
(sursa imaginii: imdb.com/title/tt1798709/mediaviewer/rm2440509696/)
Telefonia mobilă a fost dominată în ultimele două decenii de un duopol format din Apple și Google – două întreprinderi care domină nu doar piața cu cererea și oferta acestor produse, dar și modul în care acestea arată și interacționează. Google a transferat în fiecare an sume imense lui Apple pentru ca motoarele de căutare și browserele ‘default’ (adică cele instalate și accesate automat, pe care mulți utilizatori nu le schimbă niciodată) să fie ale sale. Pe de-o parte, Google și-a eliminat sau minimizat astfel competitorii, pe de altă parte a achiziționat și extins propriul său sistem de operare pentru telefonia mobilă (numit Android), care este instalat cam pe orice model de telefon care nu este al lui Apple, cu excepția celor proiectate în China. Duopolul nu cred însă că va mai domina multă vreme. Competiția se întețește. OpenAI, firma dominantă a pieței aplicațiilor IA a anunțat că planurile de lansare a unui nou dispozitiv mobil inteligent în a doua jumătate a lui 2026 sunt ‘în termen’. Apple lucrează la lansarea unei insigne portabile (‘wearable pin’) care va încorpora electronica unui agent IA. Sir Jony Ive, designer-ul britanic născut în 1967, care a fost vreme de decenii colaboratorul lui Steve Jobs și este considerat drept ‘creierul’ care a creat imaginea multor produse Apple și interacțiunea lor cu utilizatorii, conduce acum o firmă numită LoveFrom. Contractul acestuia cu Apple s-a încheiat în 2019 și Ive s-a apropiat în ultimii ani de OpenAI a lui Sam Altman. În 2025 au anunțat dezvoltarea unui dispozitiv hardware dotat cu Inteligență Artificială, care este „mai puțin perturbator din punct de vedere social decât iPhone-ul”. Meta, care a mizat multă vreme pe căștile dotate cu capabilități Virtual Reality (VR), a mutat o parte dintre resursele care sprijineau această dezvoltare spre ochelari dotați cu funcții IA. O linie similară are în lucru și Amazon, care folosește ca bază extinderea asistentului casnic Alexa cu funcționalitate IA, folosind difuzoarele sale inteligente ca dispozitive fixe, respectiv ochelari și minicăști audio ca aparate mobile.
(sursa imaginii: technewsworld.com/story/ai-enhanced-next-gen-smart-glasses-could-revolutionize-wearables-179339.html)
Ce vor simți utilizatorii, adică noi? Primul impact va fi o creștere a prețurilor telefoanelor mobile. Cauzele sunt multiple. În primul rând – scăderea cantităților fabricate și vândute (estimată la 6% global pentru 2026 față de 2025) va ridica costurile de producție. Apoi este vorba despre creșterea prețurilor memoriilor, care este un efect indirect al cererii pentru aparatura IA. Complexitatea și capacitatea memoriilor telefoanelor inteligente sunt în continuă creștere și se apropie de cele ale agenților IA, dar solicitările din partea unor firme precum Nvidia cresc în ritm și mai mult. Ambele tipuri de aparate se află acum în aceeași zonă tehnologică, necesitând cipuri la parametri ridicați de densitate a siliciului, domeniu în care producătorii din Taiwan controlează cam 90% din producție. Producătorii de telefoane inteligente se vor găsi în inferioritate, prioritatea fiind acordată celor care produc hardware pentru IA. Prețurile cresc. În ultimele 15 luni, prețul celor 12 GB de memorie dinamică necesară funcționarii modelelor recent lansate de telefoane inteligente a crescut cu 70 dolari pe unitate. Consumatorii vor plăti. Alt efect va fi apariția unor dispozitive noi, dotate cu IA, care vor începe să ofere servicii critice care nu există pe telefoane mobile: de la monitorizare pentru sănătate la aplicații de plată digitală sau la dispozitivele necesare șoferilor. Care va fi dispozitivul viitorului – ‘The Next Big Thing’, cum spun americanii? Va fi unul singur dominant sau vor fi mai multe aparate interconectate? Nu există încă un răspuns, sau sigur nu există un singur răspuns. Foarte probabil însă că peste încă un deceniu lumea noastră va arăta cu totul altfel decât astăzi sau decât cea imaginata în filmul Her.
(sursa imaginii https://mconsultingprep.com/what-is-a-consulting-firm)
Cert este că industria circuitelor electronice va cunoaște un avânt considerabil în viitorii ani, poate chiar decenii. Vor creste și cantitățile și se vor diversifica și locațiile în care sunt plasate unitățile de producție, deoarece concentrarea aproape exclusivă a producției de vârf tehnologic într-un loc aflat în focarul unui conflict geopolitic cum este Taiwan este prea riscantă pentru economia lumii. Inteligența Artificială este și foarte energofagă. Drept urmare, industria energetică va continua, de asemenea, să se dezvolte în ritm susținut, atât cea bazată pe energie curată și reutilizabilă, dar și în ramuri considerate cu un deceniu sau două în urma ca fiind spre finalul ciclului de exploatare, cum sunt energia atomică și cea a combustibililor fosili. Contrar previziunilor dominante de până acum, noul val de evoluție tehnologică pare a genera mai multe locuri de muncă decât a distruge. Asta însă nu întotdeauna se reflectă la nivel individual. Agentul de turism sau consilierul financiar înlocuiți de aplicații IA nu se pot reprofila peste noapte în tehnicieni de cipuri sau în experți în energie. Impactul IA în alte domenii este diferit de cel scontat. Contrar previziunilor, statisticile arată că în ultimii trei ani, specialități în care era temută o influență negativă a introducerii IA au înregistrat creșteri în cererea de locuri de muncă. Numărul celor care scriu programe software în Statele Unite a crescut cu 7%, cel al radiologilor care interpretează imagistica medicală cu 10% și cel al paralegiștilor cu 21%. Cele mai însemnate creșteri au fost înregistrate în domeniile care combină noile tehnologii cu coordonarea și supravegherea proceselor: numărul posturilor de conducători de proiecte și de experți în securitate a crescut cu 30%. Creșterea este vizibilă acolo unde este vorba despre domenii care au asimilat aplicațiile IA, au învățat să le folosească și, în acest fel, să-și mărească eficiența și calitatea contribuției salariaților la locul de muncă. Se produce și o schimbare a structurii organizatorice a multor firme. Reprezentarea organigramelor acestora era în modelul clasic ‘piramidală’, adică multe job-uri de joasă calificare la bază, urmate de un număr mai mic, dar totuși semnificativ, de funcții de conducere intermediare (acei faimoși ‘mid-level managers’) și puține funcții de conducere la vârf. În multe organizații are loc o tranziție spre un model ‘romboidal’ (sau ‘diamond-shaped’). Introducerea sistemelor IA duce la eliminarea posturilor funcționărești, a joburilor în care se făcea intensă muncă de documentare, se sintetizau datele, se creau statistici și se întocmeau dosare folosind procese intelectuale repetitive. În schimb, vor fi create din ce în ce mai multe posturi de experți care vor ști ce și cum să dialogheze cu sistemele IA, cum să pregătească informațiile de intrare și să filtreze și să interpreteze în mod creativ răspunsurile acestora. Forța de muncă utilă, cea care își va găsi cu ușurință locuri de muncă, va fi cea care va ști să se utilizeze noile tehnologii în domeniile cele mai diverse.
(sursa imaginii: https://en.ara.cat/society/8-out-of-10-fifth-grade-students-already-use-social-media_1_5558178.html)
Cu atât mai mult mi s-au părut îngrijorătoare rezultatele statisticilor Eurostat publicate în această săptămână în legătură cu nivelul de cunoștințe și utilizare a Inteligentei artificiale de către tinerii din România, în raport cu alte tari europene. Doar 44,1% dintre tinerii români cu vârste între 16 și 24 de ani au folosit instrumente de inteligență artificială generativă în 2025. România se situează astfel pe ultimul loc în Uniunea Europeană, mult sub media europeană de 63,8%. Liderii europeni sunt Grecia (83,5%), Estonia (82,8%) și Cehia (78,5%). (sursa: https://www.digi24.ro/digieconomic/digital/grafic-romania-pe-ultimul-loc-in-ue-la-utilizarea-inteligentei-artificiale-de-catre-tineri-86877). Am impresia că suntem și aici într-unul dintre acele cazuri în care lipsa de informație (a părinților, a profesorilor, a unei părți din mediile de comunicații) generează frică, iar frica paralizează. În multe discuții și publicații, IA este greșit înțeleasă, este descrisă ca o sperietoare, sunt accentuate efectele negative și ignorate cele pozitive. Da – anumite efecte sunt negative și de proporții. Da – anumite meserii sunt în pericol de dispariție sau de reduceri numerice. Da – dacă ești elev sau student, nu este corect și nu este eficient să prezinți o temă pentru acasă sau o lucrare de doctorat cu porțiuni însemnate de text generate de IA. Dar aceleași aplicații pe care nu le cunoști sau care ți-au fost interzise ar putea să te ajute în mod creativ, să elimine activitățile repetitive, lăsând loc celor creatoare, să te pregătească pentru dobândirea locurilor de muncă productive și bine remunerate ale viitorului. Aceleași sentimente le am în legătură cu propunerile pentru interzicerea accesului minorilor sub o anumită vârstă la rețelele sociale. Cu tot respectul pentru țările care au introdus asemenea măsuri, eu nu sunt de părere că ele vor avea efectul pe care-l doresc cei care le propun, dimpotrivă. Interdicția va face din aceste medii un fel de ‘fruct interzis’ pe care minorii îl vor accesa pe ascuns, fără control și mai ales fără o îndrumare competentă. Nu interdicția este modalitatea prin care îi protejăm, ci o educație care să includă cunoașterea tehnologiilor moderne și folosirea lor în scopuri creative și educative. În opinia mea, nu numai că telefoanele inteligente (sau ceea ce va urma după ele) nu ar trebui să rămână în afara școlilor, ci dimpotrivă – programele școlare ar trebui să includă materii legate de educație digitală care să le integreze. La fel cum am învățat cu toții în scoală să scriem și să citim pe hârtie, și copiii și nepoții noștri trebuie educați în școlile de astăzi să scrie, să citească și să interacționeze pe Internet. Este nevoie de profesori care să predea aceste noi materii? Iată încă o categorie suplimentară de locuri de muncă generate de IA!
(sursa imaginii: romania-insider.com/romanian-ai-made-singer-lolita-cercel-critics-jan-2026)
Pune Inteligența Artificială în pericol și meseriile legate de industria muzicii? Răspunsul la această întrebare pare a fi pozitiv și unul dintre cazurile cele mai interesante din ultimele săptămâni este cel publicat și dezbătut în România, atât pe Internet, cât și în presă și la televiziuni: clipurile interpretate de Lolita Cercel. Creația digitală a designerului care folosește numele Tom a înregistrat un succes inițial amplificat de discuțiile și controversele care au urmat. Din interviurile date în condiții de anonimitate, am înțeles că Tom a scris versurile cântecelor Lolitei și a folosit aplicații IA pentru a genera atât imaginile video, cât și muzica. Asta ar putea face aparent oricine, dar atenție: felul în care sună cântecele și felul în care arată ‘cântăreața’ în videoclipuri, ca și decorurile în care aceasta este prezentată sunt toate decizii ale creatorului digital. El a furnizat aplicației lista de piese muzicale și de interpreți din care a fost creată vocea Lolitei, el a definit trăsăturile acesteia, el a ales instrumentele muzicale de acompaniament. Există multe controverse legate de acest gen de creații muzicale generate în proporție mai mică sau mai mare cu asistență IA. Cui aparține lucrarea? Dacă distribuirea este făcută în scopuri comerciale, ar trebui plătite drepturi de autor creatorilor pieselor folosite în procesul de învățare? Nu există – după cate știu eu – încă norme legale în acest sens nici în România și nici în altă parte în lume. Ca în multe alte cazuri, legislația este cu mulți pași în urma progreselor tehnologiei. Între timp, în unele țări, piesele muzicale create de IA sau/și produse cu asistență IA sunt admise și intră în topuri. Calitatea lor poate fi disputată și este discutabilă. Va genera vreodată o aplicație IA o revoluție în muzică precum Mozart, Wagner sau Beatles? Personal, mă îndoiesc. Ceea ce este sigur este faptul că vom vedea și vom auzi din ce în ce mai multă muzică creata de IA și va trebui să decidem dacă ne place sau nu. Cu alte cuvinte, să învățam să trăim în lumea în care Inteligența Artificială co-există cu cea umană. Progresul este ireversibil.
Articolul a fost publicat inițial în revista de cultură ‘Literatura de Azi’